11,771 matches
-
deveniseră două fulgere de ură, în ochii bestiei din fața sa, care din păcate îi era tată și cu o voce răgușită, părând posedată de un demon, și în care nu mai percepeam deloc frică ci multă dușmănie nestăvilită. M-a speriat văzând acea transformare în ochii săi care era încă o copilă, era roșie cu obrajii în flăcări, cu ochii secați, arzând precum doi tăciuni aprinși: - Vrei să mă ucizi și pe mine, ca pe mama mea? Dacă mai ridici o
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
spate, m-am murdărit de sânge și a tresărit de durere. În cameră, când și-a scos bluza se vedeau 3 urme urâte de bici. Pielea era crăpată și sângera destul de rău. Doamna Sanda când a văzut-o s-a speriat, cât pe aci să leșine la vederea rănii și îi părea rău că nu chemase miliția. Dânsa nu fusese de față, la scena la care eu fusesem martoră. Rămăsesem destul de șocată de cele ce văzusem și simțeam în egală măsură
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
ești tu cu pacientul și apelezi la toate cunoștințele teoretice și practice pentru a-l face bine. Dar ai îmblânzit deja mare parte din domeniu, totul e mult mai ușor acum. Acceptați asta, dacă vreți să deveniți medici. Nu vă speriați. Nu vă doriți prea mult deodată ci acceptați evoluția lentă, echilibrată, logică. Îmbrățișați asta și în oricare alt domeniu al vieții. Vă va prinde al naibii de bine. Articol publicat pe site-ul autorului.
Cum am devenit medic. „Mi-am păstrat umilința și am știut că trebuie să am răbdare, să cresc, să acumulez, să mă formez...” by https://republica.ro/cum-am-devenit-medic-zmi-am-pastrat-umilinta-si-am-stiut-ca-trebuie-sa-am-rabdare-sa-cresc-sa-acumulez [Corola-blog/BlogPost/338289_a_339618]
-
litere. Cu toate acestea, merită concesia unei soluții matematice. Ce-ar fi să luăm Metoda celor mai mici pătrate, cea cu care ne luptam pe la statistică în anii de facultate și de prin traducerile tehnice de mai târziu? Nu vă speriați, nu e așa de grea cum pare. Iat-o: Dacă, în urma unor observări repetate, am marca într-o diagramă punctele prin care noi și alții, care ne sunt dragi am trecut de-a lungul timpului, am obține un fel de
METODA PĂTRĂŢELELOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_metoda_p_gabriela_calutiu_sonnenberg_1346645522.html [Corola-blog/BlogPost/343891_a_345220]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DE SPAIMĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului De spaima-mbătrânirii plin Permis-am bătrâneții Să ia puțin câte puțin Vigoarea tinereții... De spaima bolii speriat Din tânără etate, M-am risipit și-am neglijat Să-mi văd de sănătate... De spaima mizerei minciuni Ce adevăru-nvinge, A trebuit să-i mint pe buni Prieteni,-spre-a-i convinge... De spaima urei ca pe-atât Să nu port ură
DE SPAIMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1406092848.html [Corola-blog/BlogPost/349467_a_350796]
-
ce este bine să mănânce, cu ce să se ocupe spre a fi sănătos, care sunt deciziile juste pe care trebuie să le ia, cine îi sunt prieteni și cine dușmani. La început și-a imaginat diferitele fenomene care îl speriau ca fiind efectele unor entități mai puternice decât el . Nu există cultură, popor care să nu fi inventat un,, zeu,, pentru tot ce se întîmpla în vița lui și în zona în care el exista. De la un zeu al creației
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475770817.html [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
TRECUTUL ADÂNC Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În trecutul adânc În trecutul adânc doar amintirile În suflet toate-mi năvălesc , Cănd explodează iar tăcerile Privirilor târzii ce ne privesc .... Alerg speriată spre depărtările noi , Să nu-ți mai simt îmbrățișările reci , Să las amintirile-n urma , pe unde amândoi Ne plimbăm cândva iubirea pe poteci .... E undeva-n trecutul adânc O amintire tiparita-n mine Și-un strigat tace-n gând
IN TRECUTUL ADANC de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1485631595.html [Corola-blog/BlogPost/375587_a_376916]
-
vede cât colo că Nicolae Băciuț îl prețuiește peste măsură. Cu, sau fără dioptrii sufletești, cu sau fără dioptriile inimii. Se vede chiar și cu ochiul liber. Chiar și cu sufletul liber. Să pășim încet în fibra inefabilului, ca să nu speriem îngerii. Firesc, Nicolae Băciuț începe cu un „Portet al artistului la tinerețe fără bătrânețe”, în care mărturisește chiar de la început, că e molipsit incurabil de Nichita: „A fost „o întâmplare a ființei mele” întâlnirea cu Nichita Stănescu. O întâmplare pe
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
inima. Ai și tu grijă de tine, că dacă pățești ceva, cine mai are grijă de noi? Dacă nu ai de unde, lasă luna asta, nu trimite bani, ți-am zis că mai avem. Nu vroia sub niciun chip să o sperie sau să îi pună sănătatea în pericol. La urma urmei, de ce i-ar fi spus? Radu intră fulger în casă, punând punct gândurilor fratelui său. - Ce faci, frate-miu, ce mâncăm azi? Am o foame de lup! - Bună, Radu, cum
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_pumn_de_faina.html [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
furtuna emoțională și nu mai încerc să lupt împotriva ei, am învățat să vorbesc cu frica mea și știu foarte bine că intensitatea unei emoții scade imediat ce aceasta este recunoscută, etichetată și trăită. Oarecum, am învățat să nu mă mai sperii de emoțiile pe care le am. Să recunosc mecanismul bio-psihologic și să-l umanizez. După care o adevărată salvare sunt exercițiile de respirație abdominală și cele de imagerie dirijată. Primele se referă la o respirație conștientă (inspir și expir, de
Frica mea de a vorbi în public. Când mă prezint în fața unui auditoriu ca în fața plutonului de execuție by https://republica.ro/frica-mea-de-a-vorbi-in-public-cand-ma-prezint-in-fata-unui-auditoriu-ca-in-fata-plutonului-de-executie [Corola-blog/BlogPost/338404_a_339733]
-
de judecată poate fi în primejdie și a intenționat să țipe pentru a alerta jandarmul, dar nu a reușit decât să-și ducă palma la gură și s-o astupe când l-a văzut pe acesta moțăind și deschizând ochii speriat. Mai apoi a rămas încremenită și uimită de calmul manifestat de judecătorul Preoteasa. Acum privea curioasă spre boxa în care fusese aruncat inculpatul. „Aha, nu te mai poți ridica, pocitania naibii! Dacă te băteau polițiștii bine când te-au prins
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
minute nu vreau să văd pe nimeni, i-a răspuns judecătorul lipsit de vlagă și fără să întoarcă privirea spre el. Procurorul s-a retras încet, șifonat puțin în orgoliu, închizând ușa cu atenție să nu facă zgomot. S-a speriat de Alina, care aștepta curioasă lângă ușă, cu dosarele adunate toate sub un braț și cu cealaltă mână pusă peste gură în semn de îngrijorare. Privirile lor au fost grăitoare. Fata a înțeles ce înseamnă degetele răsfirate arătate de procuror
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
Autorului DE ZIUA MAMEI Azi am cules cu frații mei Un buchețel de ghiocei Din crâng, din margine de sat Și ne-am întors pe înserat. Cu ochii peste poartă sta Mămuca, și ne aștepta: - Unde ați fost? M-am speriat! Și prin livadă v-am strigat! - Mămucă, mâine-i ziua ta, Iar asta-i ce-ți putem noi da: Un buchețel și un sărut! ... Am spus în cor, cu glas scăzut. Ne-a strâns în brațe pe toți trei, Iar
DE ZIUA MAMEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1488636012.html [Corola-blog/BlogPost/383192_a_384521]
-
Perfect. Atunci hai să vă arăt noul dumneavoastră loc de muncă și să vă prezint colaboratorilor. Veți răspunde de un lot de juninci de rasă, aduse cu mari sacrificii tocmai din Elveția, pentru a îmbunătăți rasele noastre autohtone. - Nu mă sperie nimic, este tocmai domeniul pe care îl cunosc cel mai bine. Doar în acesta am lucrat și m-am specializat. - Bravo atunci! Deci nu vor fi probleme. Orice aveți nevoie discutați cu mine sau în cel mai rău caz cu
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404206904.html [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
sunt în pline pregătiri pentru Sf. Paști și că nu se știe dacă guvernul Ponta va fi investit!?! Mă întreb ce rol au astfel de știri? Cred că astfel de emisiuni desuete, asemenea știri apocaliptice au rolul de a-i speria, pe cei care au luat drumul bejeniei. De a le taia dorul și cheful de a reveni în țară. Situația nu e de azi, de ieri. Organele în drept nu se sesizează în acest caz evident de defăimarea premeditată a
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
urmă că nu îl visa pe Moș Crăciun. După ce curierul îi umpluse sania cu sacii mari, timp în care lăutarii și câțiva curieri își duceau fiecare la îndeplinire sarcinile primite, și după ce el se urcase pe sanie, apariția umbrelor îl speriaseră și-l făcură neputincios în fața Moșului și-al tuturor, văzându-i dintr-o dată nemișcați. Prima dată se agitară în aer câteva clipe, după care coborâră pe neaua albă. Când ajunseră jos, zăpada căpătă o culoare gri. Și una după alta
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
lor și printre cotănelile lor zgomotoase, observară colivia imensă în care erau închiși moșii cei negri, în timp ce aceștea se chinuiau pe rând să desfacă cele trei lacăte mari. Se apropiară și începură să zboare în jur. - Cotaaan! Cotaaan! Moșii se speriară, crezând că sfârșitul le este aproape. Dar unul din moșii cei negri prinse curaj și le vorbi cotanelor: - Ei, cotanelor! Voi sunteți salvarea noastră! - Daaa! Daaa, ajutați-neee să ieșim de-aici! strigară și ceilalți moși. Auzindu-i vorbind, tăcură și
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
mai multe. Auzind răspunsul suratei lor, celelalte începură să fâlfâie și mai tare din aripi, după care începură să râdă. Râsul lor semăna cu niște sughițuri, și amestecate cu fâlfâitul zgomotos de aripi, era o gălăgie de nedescris. Moșii se speriară din nou și nu mai ziseră nimic, dar cotana care vorbise, își opri o clipă fâlfâitul aripilor și întorcându-se spre suratele sale, spuse: - Gata, fetelor! Să vedem despre ce ajutor este vorba! Și dacă stă în putința noastră să
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Și zburând în jurul coliviei de câteva ori, se agățară de ea și o cuprinseră cu aripile strâns. Apoi își scoaseră ghearele ca un briceag și începură să zgârâie zăbrelele și lacătele. Imensa colivie începu să se clatine și moșii se speriară din nou, dar tăceau din gură. Se bucurau că în sfârșit vor ieși de acolo și că se vor duce la Moș Crăciun, pentru a-i zădărnici misiunea sa sfântă. Păsările râcâiră cu ghearele și cu ciocurile o perioadă de
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
de fum, care se făceau din ce în ce mai mici, până se făcură invizibile în îndepărtarea lor de ei. Zburară așa mult timp, rătăcindu-se în aer și întunecând locurile pe unde treceau. Cine ar fi văzut acele umbre, sigur s-ar fi speriat, dar cum era iarna și toată lumea era în casă, ele zburau nestingherite, fără să fie văzute de cineva. La un moment dat, una din umbre se opri și începu să se învârtă pe loc. În acel moment părea un nor
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
curieri și pe lăutari. Până și animalele fuseseră atacate și majoritatea oamenilor de zăpadă căzură și se transformară în bulgări mari, care se amestecară cu neaua. Lăcașul fermecat al lui Moș Crăciun se transformă într-un loc infernal. Mitru se speriase și încerca să se dea la o parte din calea tuturor. Gândurile lui zburară spre Veronica și spre copiii lui. ,,Doamnee! Cum mai ajung eu acasă? Nu mi-ar fi dac-aș ajunge cu mâna goală, nu mai s-ajung
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
cu atât de multă speranță, nu mai era. Au îngropat-o în cimitirul de sub cetate. Delia se ridică din pat, privi spre Criști și că trezita din somn îl întreba: — Cine a pus petalele de trandafir pe verandă? M-am speriat și asta a declanșat această naștere prematură și care ne-a adus suferință această imensă. Criști se uită atent la Delia, gândindu-se că a făcut febră. Se ridică speriat și-i puse mâna pe frunte. — Ce este Delia, despre
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449084764.html [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
nu mi-am dat seama că nu ți-am povestit despre petalele de trandafiri găsite în dimineața aceea după ce tu ai plecat la spital. Iată ce a declanșat nașterea! Nenorocitele de petale de trandafiri! Criști nu am febră, nu te speria, o să-mi revin și poate ne este dat să avem totuși copilul pe care ni-l dorim. Dar stai lângă mine să-ți povestesc ceva ieșit din normalitate. — Înainte de a ne cunoaște, cu ceva timp in urma într-o dimineață
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449084764.html [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
-și înghită nodul care-l oprea să respire. Ieși afară și dădu drumul unui strigăt, izbucnit fără voia lui: - Maaamăăă! L-au împușcat pe taaataaa!... Ecoul îl îngână prelung, adăugând și el câteva măsuri la strigătul de durere al băiatului Speriat de energia ieșită din pieptu-i fraged, Ion o ia la fugă spre casă. Plânge și-și face cu amar legământ: “De mâna mea o să mori, Zanet! ... De mâna mea! Tâlhar blestemat!..Tot de glonț o să mori și tu! Jandarm mă
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
culcat să mă odihnesc. Dormeam pe prispă cu luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi, adormeam greu. Gândurile mele fugeau aiurea, explorând cerul cu minunățiile lui sau viața de noapte a naturii care
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]