3,995 matches
-
cum se numește) și am intrat în recepție. Nu știu de ce. Prietenul meu (de care nu-mi dădusem seama până atunci că a disparut) stătea pe un fotoliu și fuma. M-am așezat și eu. Tremuram amândoi. Eram încă prea speriată să îl întreb de ce m-a lăsat singură acolo cu aia (am aflat peste câteva zile când am putut adună forță să întreb că a plecat pentru că a făcut el un calcul și s-a gândit că eu că fata
“Asta e trădătoare! Uitați aici una de-a lu’ Rațiu!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20269_a_21594]
-
Cred că o escapada romantică la Căsuța din Copac ne-ar ajuta. Așadar, momentele mele speciale: Când mă trezește prietenul dimineață cu vești din cărțile pe care le citește: - A murit, a murit! - Ce? Cine? Ce? Cine-a murit? - bolborosesc, speriată, încercând să mă descâlcesc din plapuma. - A murit Ender! - A, Ender. Vai, ce bine! Deci de-acum pot să intru-n baie când vreau eu? - Păi, practic, aiua lui continuă să trăiască în Peter. - Aiua??? - Sufletul! - Deci n-a murit
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
și gata), stingi lumină și încep alte momente speciale: maaami, mi-e sete...,stingi iar lumină, maaaami, fac pipi...,pauză... abia ai facut!, dar am băut apă și-mi vine iar,...stingi iar lumină...liniște, uf, poate au adormit, gândești speriată dar plină de speranță, ciulind urechea...la care se aude maaami azi la grădiniță, Xulica mi-a povestit că s-a bătut cu fratele lui, a căzut cu bicicleta în canal, și-a spart capul, și dinții, și....îi curgea
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
și gata), stingi lumină și încep alte momente speciale: maaami, mi-e sete...,stingi iar lumină, maaaami, fac pipi...,pauză... abia ai facut!, dar am băut apă și-mi vine iar,...stingi iar lumină...liniște, uf, poate au adormit, gândești speriată dar plină de speranță, ciulind urechea...la care se aude maaami azi la grădiniță, Xulica mi-a povestit că s-a bătut cu fratele lui, a căzut cu bicicleta în canal, și-a spart capul, și dinții, și....îi curgea
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
niciodată la un bărbat acasă așa că..., mimă ea jena de a fi singură cu el în casa lui. - Nu ești minoră, nu ai de ce să te temi, te invit la masă, nu să te devorez. - Aoleu, o făcu ea pe speriata. Ei, nici chiar așa că doar nu suntem în comuna primitivă sau în junglă. Dar, dacă a fost la tine și doamna Zbihli și zici că nu s-a întâmplat nimic, eu de ce m-aș teme? - Minodora, aș dori să ne
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
făcea efectul. Începu să viseze că se rătăcise într-o pădure deasă în care tot căuta să găsească cărarea care s-o conducă spre drumul de ieșire. Auzea un zgomot ca un șuierat și din când în când bufnituri. Era speriată și panicată. Nu știa cum să facă să regăsească drumul salvator. La un moment dat ajunsese în capătul unui luminiș. În mijlocul lui era un grup de fete îmbrăcate în alb, purtând rochii lungi și coronițe din flori multicolore pe cap
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
Amintiri > ,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mama era cea care ne proteja sub umbra ei de fiecare dată. Tăcută și secretă, ori poate speriată și înfricoșată de ce ne pândea, ne făcea semne discrete să fim cu supunere și să acceptăm tot ce ne oferă. Totul ni se părea venit de departe. Era precum un dar surprinzător. O priveam îndelung tăcută și-mi aduceam aminte
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
se lovește la cap. Când își revine, vede în fața lui o mumie care îi spunea: - Dă-mi Amuleta din Giza. E a mea! Kanon o ia la fugă, având în mână, ca prin minune, Amuleta pe care mumia o dorea. Speriat fiind, Kanon găsește o ascunzătoare, dar când intră acolo, vede în jurul lui o mulțime de obiecte vechi, aur și bijuterii. Era comoara furată de Mumia Pierzaniei. Cu Amuleta Sfântă în mână, Kanon reușește în acea încăpere a comorii, să transforme
ÎNTÂMPLĂRI LA PIRAMIDĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384241_a_385570]
-
strălucea atât de tare, era liniște, nu se auzea nimic în jur,. Hai să ne așezăm aici, sunt cam obosită, spuse Tina.Ne așezarăm, am pus gălețile aproape una de alta , și nu știu ce s-a mai întâmplat, ne-am sculat speriați. Ne-am uitat la ceas, era ora zece, dormirăm sub stejar mai bine de două ore. - Hai, lasă, Aurele, cine știe ce ați făcut voi acolo , apoi obosiți, ați adormit, zise unul , glumeț. Aurel ridică privirea , în ochii lui strălucea o lumină
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
se va prăbuși, la suprafață va ieși apa, marea cea mare ce a acoperit, demult, demult această țară. Visele noastre au fost identice. ne-am tot verificat, fiecare cuvânt ce l-am auzit, acolo. Vă pot spune cât eram de speriați ? Am ajuns acasă fugind ca niște nebuni. Doar soacrei mele i-am povestit și știți bine care a fost sfârșitul ei. Autor viorica gusbeth NOIEMBRIE 2013 Referință Bibliografică: O toamnă neobișnuită / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
un timp încoace, s-a cam schimbat. E tot mai nervos, mai nemulțumit. „Uite, și acuma zbiară ca un apucat!” Dar, nu-și duse gândul până la capăt, când îl auzi și pe băiat țipând. Se ridică și ea de la masă, speriată. „Oare, ce se întâmplă cu bărbații mei?” Ajunse din câțiva pași pe balcon... - Ce-i cu voi? Ați căpiat? Poate, unii dorm de după-amiază! Nu mai urlați! Adrian stătea, proptit, în marginea de la balcon. Mihai era tot pe scaun, cu
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
se prezinte, de urgență, la sediul Loto, pentru a primi informații. - Aveți aici adresa noastră, restul actelor sunt la București. Prezentați-vă mâine, la ora zece la această adresă, camera 85. - Dar cum să ajung până mâine, domnișoară? întrebă Mihai speriat, ca omul neumblat. - Luați avionul, îi spuse funcționara. Mihai luă actele și disperat, ieși pe ușă. - Să-l anunț pe fiul meu poate mă descurcă el, că eu nu știu unde mi-e capul. Ce noroc cu telefoanele astea. Se uită la
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
mai tare viitor tătic. Fotografa Holly se pregătește să călătorească departe pentru a adopta un copil, deși soțul ei nu este nici pe departe de acord dar încearcă să facă față momentului mergând la ședințe de terapie cu alți tați speriați. De asemenea, rivalii Rosie și Marco trebuie să facă față unei provocări inedite: așteaptă un copil înainte de prima lor întâlnire. Filmul este o comedie caleidoscopică, universală și imprevizibilă care vrea să pună un gram de umor într-o poveste despre
Ce înseamnă să fii părinte [Corola-blog/BlogPost/97252_a_98544]
-
de cele mai multe ori. Să înțeleg că doriți, tu și iubitul tău, să puneți mâna pe vilă? — Nu doresc să discut despre asta. Este o problemă personală. Poate ar fi pierdut vremea în cafenea, în fumul de țigară, ore bune dar, speriată Emilia, își privi ceasul și spuse: — Repede, Carmen, a trecut timpul! Trebuie pregătită ieșirea de mâine cu grupul. Au părăsit cafeneaua și s-au îndreptat spre hotel. În zilele următoare, cât a durat excursia, nu au avut timp să continue
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383749_a_385078]
-
după viața de familie. Pe drum, la întoarcere, în mașină, Delia încerca să-și facă puțină ordine în gânduri. S-au adunat foarte multe. Seara trecută, după ce plecă Anton, Delia vorbi cu Cristina la telefon. Fetița părea neliniștită și parcă speriată, gândi Delia. Ce ai, draga mea? Nu te simți bine acolo la părinții prietenei tale? — Ba nu mamă, îmi este bine! Tata m-a sunat. I-am spus că nu sunt acasă și că tu ești plecată. Dar el a
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383753_a_385082]
-
ești ? Te simt aici lângă mine ! Ce se întâmplă cu mine ? Auzi o voce subțire, atât de subțire încât corpul său tresări: - Eu sunt aici lângă tine, privește-mă ! - Nu în dreapta sau stânga, privește-mă sunt aici la picioarele tale ! Speriat, el privi în jos, la picioare. Dar nu vedea nimic - Doar tu mă poți vedea altcineva nu ! Ai răbdare încă o picătură de Leg și mă vei vedea: Se holba la picioarele sale, înnebunit de spaimă. Se gândea că are
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
voi acolo legați de solul acela de culoare incertă ? Bărbatul se sperie, îi trecu râsul. Cum eu nu sunt pe pământ ? Unde e casa mea, orașul meu, prietenii, familia ? De ce intri în panică ? Ai răbdare, se auzi vocea subțire. Privi speriat. Urât, cât e de urât aici ! Totul e cenușiu, ba nu, un roșu, dar nu roșul meu,. Unde e roșul meu ? Unde e verdele meu ? Unde e galbenul meu ? Se supăra, se enerva, dezamăgirea îl copleșea. Când răbdarea sa ajunse
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
în lift ! Coborrr ! Coborr ! O viteză amețitoare îi zdrobea creierul. Ochii nu reușeau să prindă imaginea căderii. Nici glasul acela extrem de subțire nu se mai auzea. Apoi nu știu nimic, poate leșină ! Glasuri, o mulțime de glasuri, zgomote necunoscute. Deschise, speriat, ochii. Se pare că era întins pe ceva. Privi în jur ! Nimic care să-i amintească de lucruri obișnuite ochilor săi. Totul era altfel. Și auzi o voce ! - Bine ai venit la noi ! Călătoria ta a durat un an pământean
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
de foame!? (apare un individ în cadru și cade jos secerat de gloanțe) Revoluționar 2 : Poftim! Câți vrei să mai cadă? Revoluționar 1 (se apropie aplecat îl târăște și îi palpează vena jugulară) : Brrrr... Revoluționar 2 : Ăsta e tot un speriat ca tine...N-o fi avut cine să-l tempereze! Revoluționar 1 : Da, da’ cine-o fi tras...? Că eu n-am văzut...!? Revoluționar 2 : Dacă vrei să-ncerci, n-ai decât...! Revoluționar 1 : Doamne păzește! Revoluționar 2 : Păi vezi
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
îmi dă un job. Ce-o fi ăla? Am răcnit la toți de-au amuțit: --Băă! Eu mi-s pensionar și puțin îmi pasă de treaba și de joburile voastre. De-acum, vreau să mă joc! Toți m-au întrebat speriați: Cum? De ce? Cu ce? De-a ce? Cu cine? N-am fost în stare să le dau vreun răspuns. Și atunci am filosofat: uite, dom’le, cât de greu este să te joci! Pentru asta îți trebuie ceva...cumva...o
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
Pitoresc > S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNȚI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit apusul printre munți, Zburătăcit de vânturi și de ceață. Se clătinau luminile pe punți, Speriate că-și vor pierde din roșeață. Când astrul mâniat de întâmplare, S-a-ntors din drum, cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții colivie. Din cetini grele le-a făcut culcușuri, Grăbindu-le în
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380165_a_381494]
-
prin diferite ”bombe”, de unde se reîntorcea acasă abia către seară, cu speranța - mereu spulberată - de a regăsi acolo, liniștea și siguranța unei cochilii de melc. Nu mai mira pe nimeni că certurile cu Lidia, soția sa, izbucneau cu regularitate. Deseori, speriați, copiii se închideau în camera lor ”Sunt prea tineri și prea orgolioși pentru a putea depăși dificultățile” - spusese cândva despre ei, o rudă. Și cu toate acestea, anii, cu bune și cu rele, treceau. Cândva, întrebat de un amic, ce
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LIBERTATE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi trec mâna ușor prin păr și dibui aripile păsării speriate, fragilă și obosită de zbor, între două lumi prinsă de picior cu o frânghie de vise, să nu scape. Și iată! Doar visul e liber, pasăre risipită între lumi înaintând. (pictură: Elena Oleniuc - Copil și pasăre) Referință Bibliografică: Libertate / Cristina
LIBERTATE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380275_a_381604]
-
l-aș fi iertat. I-aș fi cerut și eu iertare, i-aș fi spus că...totuși...îl iubesc...că dacă acum vrea...acum să fie!.. Nu știu cât am stat acolo. Mă îngrozeau clipele care treceau pe lângă mine și mă întrebau speriate: hai, hotărăște-te, că noi trecem mai departe și nu ne mai întoarcem! Aș fi vrut să le spun: așteptați...așteptați, până vine el! Dar clipele fugeau și el...n-a mai venit...Mă gândeam să mă duc la Dunăre
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
www.revistavip.net. Și ea a fost, la rândul ei, forțată să se refugieze, părăsind orașul Dungu ca urmare a violențelor izbucnite în 2009. „Am fost îngrozită, nu-mi place războiul. Oamenii cu care am fugit au știut cât de speriată sunt. Dacă erau focuri de armă în timpul nopții, ei nu voiau să mă trezească pentru că știau că nu aș fi putut să adorm din nou. Mi-am impus să mă ridic, să nu mă las doborâta și să părăsesc tufișul
SIRIA ! Crime de război în văzul lumii [Corola-blog/BlogPost/94062_a_95354]