424 matches
-
a II-a a filmului Nymphomaniac de Lars von Trier a fost interzisă de către comisia de rating a CNC, care a decis că nu avem voie să vedem atâta sex și scene dure pe marile ecrane românești. Mai întâi să spicuim câteva nume care fac parte din această comisie: Cristina Dochianu - iepuraș Playboy, fostă prezentatoare de horoscop la matinalul Antenei 1, apoi prezentatoare de știri sportive; Narcisa Tcaciuc - actriță, textieră de cuplete umoristice, asistent universitar la Facultatea de Arte Hyperion din
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
Simona Tache Căutam, acum câteva zile, pentru un text anume, o replică de agățat tâmpită, ieftină, cocălărească. Doamne, ce am găsit pe net! I-auziți aici, vă spicuiesc: Super, nu? :lol: Vă invit să adăugați și altele la colecție. Poate chiar povești reale. Doamnelor? Ce replici neinspirate v-au auzit urechile, de-a lungul vieții? Domnilor? Ce prostii ați mai spus, pe la disco, când erați beți, sau pe la
Replici tâmpite de agățat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18225_a_19550]
-
de curând, a operat adulți la spitalul privat Euroclinic. De la 1 ianuarie 2014, a înființat însă Brain Institute, care reunește cei mai experimentați specialiști din neurochirurgia romanească modernă. Ca să vă dați seama cam care e nivelul profesional de acolo, vă spicuiesc din CV-ul doctorulul Ștefan Mindea, care a venit din S.U.A. ca să se alăture echipei acestei clinici: “director al secției de neurochirurgie spinală al Centrului Medical Universitar Stanford, și profesor universitar în chirurgia spinală minim-invazivă la aceeași instituție. Timp de
Creierul nu trebuie să știe că a fost operat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20209_a_21534]
-
amplasată în dormitor, așa că nu ne repezim să amendam lipsa de gust. După ce-am văzut poză, am mers la sursă, un mare interviu din Cancan cu cei doi porumbei, care și-au spus în detaliu povestea de amor. Va spicuiesc din el, ca să nu vă mai obosiți să citiți tot. De aici, aflăm când i-a spus Pândele primul “te iubesc”: De aici, aflăm și când a pupat-o prima oara și ce i-a zis psihiatrul lui Pândele: De
Un show pandelicios by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19423_a_20748]
-
veți păși în anul care vine. Eu nu știu încă ce-o să fac, dar, cum spuneam mai sus, nu fac parte dintre oamenii cu atitudine normală și sănătoasă vizavi de subiect. Știu doar ce n-o să fac și vă pot spicui așa, în viteză: n-o să fac împachetări cu parafină, n-o să dau cu spray pentru gândaci, n-o să fac plajă, n-o să spăl rufe, n-o să mă duc pe stadion, la meci, n-o să fac Transfăgărășanul, n-o să prăjesc chiftele
Ce faceți de Revelion?? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18383_a_19708]
-
Simona Tache Sau o altă filă din Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T, din care vă spicuiesc: “Mă tot gândesc de câțiva ani ce este fericirea și sunt mândră de mine că am găsit așa repede răspunsul. Azi la-m găsit: fericirea este atunci când ești fericit. Am fost așa bucuroasă că am aflat secretul că mam unflat
Sunt din nou negrasă și frumoasă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20024_a_21349]
-
prezența femeilor și de implicarea acestora într-o gamă variată de activități. A devenit evident în ultimii ani că progresele notabile înregistrate în societățile rurale sunt rezultatele sprijinului acordat femeilor și ale proiectelor realizate de acestea. În acest sens, s-au spicuit învățăminte din experiența avută cu aceste măsuri de sprijin din cadrul celui de-al doilea pilon al PAC și cu diferitele mecanisme de finanțare ale UE aplicate în toate regiunile Europei. Femeile au de jucat un rol esențial în agricultură, un
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
remarcat acest lucru și sunt mulțumit că ați ascultat cu atenție, deoarece pozițiile tuturor guvernelor sunt dezbătute în mod deschis în acest Parlament. Nu am reușit până acum să înțeleg sensul întrebării dvs.. ,dar ceea ce eu cred că pot să spicuiesc din aceasta, este faptul că și dvs.. sprijiniți democrația. Bănuiesc că acest lucru reprezintă un anumit gen de progres. în numele Grupului ALDE. -Dle Președinte, am aici scrisoarea reprezentantului guvernului Majestății Sale privind raportul SURE. Scrisoarea spune că guvernul Majestății Sale
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Château Guillot, Médoc - Château Moulin de Bel-Air, dar și italienești Vino Grignolino, Pergreffi & Figli, Chianti Ricasoli, Terre del Barolo, Nebbiolo del Piemonte, La Magnona, Dolcetto della Magnona Franciacorta, Castello di Bornato, Brunello, Poggione... Cealaltă secțiune este dedicată jocurilor pentru copii. Spicuim câteva dintre ele: Joc românesc, tip pinball, cu cuie, anii ‘60, lemn, metal, Pinball electronic pentru copii, anii ‘70-’80, metal, plastic, Copiii căpitanului Grant, ultimul joc de societate românesc al Epocii de Aur, sfârșitul anilor 80, Trusă pentru traforaj
O magnifică Licitație de Crăciun by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105926_a_107218]
-
Jean-Michel Basquiat, David Hockney, George Baselitz și Anselm Kiefer. Printre cele mai frumoase piese de artă modernă se află o surprinzătoare pictură de Lazlo Moholy-Nagy din 1922-23. Și la Phillips se anunță cam aceeași artiști și același gen de lucrări. Spicuim câteva: un Gerard Richter din 1963, care i-a aparținut lui Günther Uecker și poate și milionarului Paul Allen, este estimat la 25-35 de milioane de dolari. O operă de Clifford Still din 1948-49, este propusă la 12-18 milioane de
Adjudecat: “Fete pe pod” de Munch, la 54,5 milioane de dolari by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104241_a_105533]
-
la Baroc și Clasicism. Caracterul internațional al echipei de specialiști, experiența de mulți ani pe piața de artă fac din Dorotheum unul dintre liderii de pe piața internațională de artă. Luna aceasta, între numeroasele secțiuni, atrage atenția cea a Artei vechi. Spicuim câteva opere din selecția impresionantă de peste 700 de lucrări. O Madona cu Pruncul și sfinți, semnată de italianul Giovanni Bonsi, activ la Florența între 1351 și 1376, pictură în tempera pe lemn, provine dintr-o colecție particulară europeană. Estimată la
O fastuoasă licitație Old Masters la Palatul Dorotheum din Viena by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105637_a_106929]
-
majoră a adevărului lumesc este de a ști ce înseamnă un proces de dialog intersubiectiv, corect. Domnule, cum nu se poate mai limpede! Numai că Habermas era neamț! În plus, când a gândit el și formulat teoria, din care am spicuit și noi, a trăit în Germania și nu aici, în Cetatea carpatină, veșnic unduită de te miri ce fluierat de pe nu mai știu care colină, când orientală, când mai apuseană. Acolo, la nemți, se putea vorbi, ehe, din ăle potoape
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
obținând și câteva succese notabile. Planificarea meciurilor din fiecare etapă precum și rezultatele erau consemnate în cotidianul Sălajului din acea vreme, Năzuința. Momentul de strălucire a Gloriei a fost, fără îndoială, câștigarea trofeului «Cupa Văii Crasna» în 26 iulie 1980. Mai spicuim din Năzuința câteva prilejuri de euforie pentru suporterii echipei de fotbal a Marinului: Gloria Marin - Semănătorul Cizer: 5-3 (26 sept. 1979); Gloria Bănișor - Gloria Marin: 0-6 (3 oct. 1979); Gloria Marin - Avântul Peceiu: 7-1 (11 oct. 1980); Vulturul Stârciu - Gloria
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Ce știm noi provine din: De menționat că cercetători ai operei lui Villon, ca Auguste Vitu (1873) și Auguste Honoré Longnon (1877) au încercat să elucideze confuziile care ne limitează și astăzi înțelegerea semnificațiilor poeziei villoniene, pe baza datelor biografice spicuite din documentele provenite din arhive, mai ales, ale poliției parisiene François Villon s-a născut ca François de Montcorbier, alias Moultcorbier, alias Des Loges, alias Des Logos, (numele de naștere al poetului a rămas incert, Pinkernell susține că numele de
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
este „Conscripția Fiscală” din 1750, întocmită de senatorii bistrițeni Samuel Schuler și Georgius Decani. Iată cum descriau aceștia comuna Rebra: În anul 1947 s-a întocmit un recensământ al satelor ardelene, după modelul celui din anul 1941 din vechiul regat. Spicuim din acest document câteva date și descrieri ale localității Rebra: Dacă privim configurația actuală a satului Rebra ne dăm seama că această denumire ’’colina’’ corespunde cel mai bine. Actuala localitate a suferit în mai puțin de un secol o schimbare
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
noastre, Pată Rât înflăcărează imaginarul extremist, astfel receptarea demersului în media este preponderent rasist, iar publicațiile locale nu cenzurează injuriile pentru a creste traficul pe site. În Ziua de Cluj, apar 5 comentarii anonime, fără diacritice, toate rasiste, dintre care spicuiesc două. Un comentator spune: „Să fie blestemați politicienii din primii ani de dupa 90 care au acceptat schimbarea titulaturii de "țigan" în "rom", fără să prevadă nenorocirile ce urma să le aducă această mișcare pentru țara noastră! Afară sunt numiți rom
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
gazetă bucureșteană publică "Răspunsul d-lui Eugen Lovinescu la scrisoarea „Cercului Literar din Sibiu“". Din ianuarie 1945, gruparea literară de la Sibiu are și un organ de presă, "Revista Cercului Literar", în primul număr fiind publicat și articolul-program, "Perspectivă", din care spicuim: «"Manifestul Cercului Literar", spre deosebire de cele care l-au precedat, ca expresie a orientării generațiilor noi românești, n-a tins la inițierea unui curent nou, la revoluționarea tiparelor literare, la formulări îndrăznețe și la invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
unor lucrări inițiatice esoterice și nu numai. Editura RAM Aninoasa - Gorj, condusă de cei doi frați Dulcu, a fost în perioada anilor `30-'40 un precursor în acest domeniu. În îngrijirea și în traducerea lor s-au publicat titluri ca (spicuim din cele 30 de titluri apărute pe parcursul a câțiva ani): Războiul cu urmările sale a întrerupt acest tezaur de apariții de o mare valoare spirituală, lucrări ca: Alice A. Bailey - „Sufletul și mecanismul său”, Henry Th. Hamblin - „Arta trăirii”, Henry
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
profesor universitar de drept și economie politică la [[Iași]] (din [[1893]]) și București (din [[1897]]), secretar al "Camerei de Comerț și Industrie din București" ([[1887]]), avocat și deputat liberal în mai multe legislaturi. Dintre lucrările pe care le-a publicat spicuim câteva care prezintă interes și azi: "Economia politică și ideea socială" ([[1900]]), "L’industrie roumaine" ([[1910]]), " Note sur le chiffre de la population du Royaume de Roumanie" ([[1897]]), "Pentru țărănime" ([[1914]]), " Le rôle de la Roumanie dans la guerre européenne et les
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
fie „de nebănuit“ îndeosebi celor ce reprezintă autoritățile, ori celor ce au legături cu autoritățile.». l are două funcții: de a încifra conținutul unui mesaj și de a diferenția „grupul social respectiv“ de majoritatea celorlalți vorbitori. Din pitorescul „vocabular“ argotic spicuim: "a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
doar dacă se duhnește pe șoptite, în clipele de dezmăț, într-un sobor de proxeneți, de prostituate și de degenerați sexuali care își petrec viața între bordel, balamuc și ospiciu. Arama pe față Și ca să nu se creadă că exagerez, spicuiesc la întâmplare din ambele lui tomuri, cerând însă scuze cetitorului că îi ofer o astfel de lectură. Dar el trebuie să-și dea singur seama de ceea ce e în stare să producă Dumitriu ca romancier atunci când e nevoit să se
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
până în 2005). În anul 2006, fondează, și tot din același an conduce, "Mouvances" („Dependențe“ / „Orbite“), web-revista de artă / literatură, «ce ia formă Cyber-Terestră pentru a face să nuntească Primăvara Poeților»; e o revistă virtuală cu un foarte interesant articol-program, de unde spicuim: sacra «misiune de a rezista fenomenului de anemiere a literaturii, de a produce o breșă în câmpia ruginită a imaginarului»; «în fața cvasi-absenței scriitorilor în mass-media și reculului literaturii în profitul unei culturi de divertisment adesea redusă la telerealitatea banalizantă, să
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
gazetă bucureșteană publică "Răspunsul d-lui Eugen Lovinescu la scrisoarea „Cercului Literar din Sibiu”". Din ianuarie 1945, gruparea literară de la Sibiu are și un organ de presă, "Revista Cercului Literar", în primul număr fiind publicat și articolul-program, "Perspectivă", din care spicuim: «"Manifestul Cercului Literar", spre deosebire de cele care l-au precedat, ca expresie a orientării generațiilor noi românești, n-a tins la inițierea unui curent nou, la revoluționarea tiparelor literare, la formulări îndrăznețe și la invenții frontale»; așadar, «aparent nici o voință de
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
cele trei volume din Jurnalul d-nei Monica Lovinescu de la Humanitas. Sigur că le-am citit cu toții (volumul al III-lea a primit Premiul pentru Cartea Anului pe 2003 al României literare) și că notele autoarei ne erau cunoscute. Dar, așa cum spicuiește recenzentul anumite pasaje, ne devine evident un lucru peste care am trecut prea ușor la lectura volumelor. Se știe că d-na Lovinescu, prezență emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidență!, exact în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceaușescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenție. Spicuim: un lung studiu al d-lui Iulian Negrilă despre Ioan Slavici - jurnalist (ce e drept, în pofida titlului, în studiu e vorba mai mult despre memorialist și nuvelist decît despre autorul acelor articole politice care i-au scandalizat, între alții, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]