166 matches
-
fi partea asupra „Instrumentelor pescărești”, p. 69-75 din articolul „Balta Ialomiței” al dlui V. Morfei și cap. VI Archeologice, p.127 - 136 din studiul „Coasta de argint” al dlui „I. Lepși, precum și recenziile lui Sals asupra studiilor dlor „Ionescu Dobrogeanu, Spicuiri și tălmăciri de Herodot” și „Ion Neicu, O infiltrare românească în Dobrogea Veche. Colonizarea Dobrogei-Noi cu macedoromâni”, apărute în Bulet. Soc. reg. rom. de geografie, Tom XLII (1923). (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă.” - Universitatea din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Em. Slușanschi, dr. Ovid Țopa, dr. Aurel Morariu, Grigore Lazăr, Vasile Greiciuc. Dr. Marmeliuc mai semna: „Petre Liciu și Bucovina - cu prilejul dezvelirii bustului din Focșani.” În memoriam erau destinați: Minodora Ștefanelli, dr.Epifanie Gramatovici, Teodor Tabarcea, Vichenție Pentiuc ș.a. Spicuiri din limba germană - bibliografia era altă rubrică a revistei. Bibliografia cuprindea însă și nominalizarea revistelor și ziarelor din România primite la redacție. „Nu uitați de orfelinatul românilor din Bucovina!” era îndemnul care apărea în revistă și însoțea listele detaliate ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scenografic, principalii interpreți, iar uneori și autorul, erau intervievați asupra „felului cum se va înscena, monta și juca... piesa”, spectatorul pătrunzând, astfel, în intimitatea creației. Era prezentă rubrica: „Ce spune presa despre reprezentația de la deschidere” subiect la care se dădeau spicuiri nu numai din ziarele locale (îndeosebi „Glasul Bucovinei”) dar și din cele centrale: Universul, Dimineața, Rampa etc. Din „Însemnări”, rubrică foarte bogată, spectatorul se informa asupra spectacolelor de la Teatrul Național din Cernăuți, dar și de la celelalte teatre: București, Iași, Cluj
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
IONESCU Sofia ” loc="București" data =”18.VIII.1983”> Mult stimate Tov. Dimitriu, Vă mulțumesc foarte mult că v-ați gândit să apreciați și activitatea mea . Fălticeniul, orașul drag al copilăriei mele, m-a uitat . Ceea ce-am scris sunt doar spicuiri din activitatea mea, deoarece timpul a fost prea scurt. Distinse salutări și speranța de-a avea ocazia să vă mulțumesc personal. </citation> <citation author=”IONESCU Sofia” loc="Buc." data =”12.II.03”> Mult Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Regret că nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la toate se dovedește același lucru : omorul se săvârșește În mod barbar, victima e chinuită, de cele mai multe ori imitându-se chinuirea lui Isus Cristos, sângele victimei se scurge În vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legenda „omorului ritual” susținută din plin de N. Paulescu Într-un volum profund antisemit, publicat În 1913 <endnote id="(586 și 695, pp. 38-49)"/>. Presupusele cazuri de „omor ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu - numai autentice „spicuiri din istorie”, ci și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2003- Sala Pruteanu Ion ne-a citit scenariul. Suntem o trupă de actori care umblă din loc în loc (într-un „turneu”). Replicile care constituie scenariul sunt de fapt replicile unor personaje din alte piese al lui Cehov. Și poate câteva spicuiri din scrisorile lui. Trupa este atemporală. Aici sunt toate genurile de actori, mai multe generații, mai multe personalități, bătrâni, tineri, superstițioși, țicniți, moderați, ridicoli, lipsiți de simțul realității, extravaganți sau modești. Scenariul este conceput în maniera lui Cehov. Personajele se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o vizualizasem de fapt ca ovipozitorul unei muște ihneumonide călărind o omidă de varză, dar nu Îndrăznisem s-o redau așa) - și ceva despre parfumul vechii lumi adus din depărtare de o flașnetă. Cele mai penibile dintre toate erau rușinoasele spicuiri din textele cântecelor lui Apuhtin și ale marelui duce Constantin, de tipul țiganski. Acestea Îmi erau insistent băgate pe gât de o mătușă tinerică și destul de atrăgătoare, care știa de asemenea să recite celebra poezie a lui Louis Bouilhet (À
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bătăușii se luară după el. Ajuns în stradă, sări jos și se refugie într-un magazin de muzică. În Românul de la 30 aprilie se face darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute la alegerea Colegiului al doilea. Iată câteva spicuiri: „După ce dl. Fleva putu să scape de urmărirea bandiților sărind din tră sură în magazinul de muzică Tal, publicul, care asistase la conferința pentru trădarea Bucovinei, ieșind și auzind de cele ce se petrec în Piața Ghica, mulți, și mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partidului roșu. Programul este iscălit nu numai de fruntași ai partidului Rosetti- Brătianu, dar și de câțiva membri ai partidului vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sofia 13 1 (București) 18.VIII.1983 Mult stimate Tov. Dimitriu, Vă mulțumesc foarte mult că v-ați gândit să apreciați și activitatea mea14. Fălticeniul, orașul drag al copilăriei mele, m-a uitat 15. Ceea ce-am scris sunt doar spicuiri din activitatea mea, deoarece timpul a fost prea scurt. Distinse salutări și speranța de-a avea ocazia să vă mulțumesc personal. 2 Buc., 12.II.03 Mult Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Regret că nu v-am cunoscut personal, eu fiind
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Piața Unirii , să-mi vorbească despre solidarizarea miliției cu demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc , mai insistent în ziua de 8 . Vorbeau cu glas tare ca la birt . În bibliotecă, simulau spicuiri de noțiuni la raft o echipă de securiști și informatori , despre a căror misiune ascunsă am fost avertizat de prietenul Constantin Hușanu , secretar al Consiliului oamenilor muncii . CE AUZEAM EU, AUZEAU ȘI EI. De ce mai era nevoie de un trădator
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
și multe altele. Tirajul unor lucrări apărute la această editură era unul considerabil pentru acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
maghiari, pe când lupta continua pe front contra Ungariei, a fost și un mijloc de presiune asupra guvernului român, spre a-i deschide lui Groza drumul către putere. Momentul 1959 este marcat de Alexandru M. Mironov, Aseară a trecut satelitul, modestă spicuire a ecourilor de presă prilejuite de lansarea sputnikului, cu un comentariu superficial. Pereche a studiului despre filmele istorice ale lui Nicolaescu, studiul Aureliei Vasile demonstrează că reprezentările orașului și satului în cinematografia anilor ’70-’80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în “defter” (registru de impozite) din anul 1554, la poz. 303 din defter, este trecut cu 9 gospodării, în 1569 la poz. 293 cu 6 gospodării și în anul 1579 la poz. 389 tot cu 6 gospodării plătitoare de impozit. Spicuiri, din “Monografia comunei Cuptoarea-Secul” despre Cuptoarea: Din vechime și până la unirea cu România din 1918, satul Cuptoarea, apare în diferiți ani, sub diferite denumiri și autori: în 1554-Kuptor (Mala Petyka), în 1673-Kuptore (Marsigli), în 1717 Kuptora (C.F. Mercy), în 1722
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut povestirea "Codrea (Glasul inimii)". În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele "Ofilire" (15 decembrie 1908), "Răfuială" (28 ianuarie 1909) și "Nevasta" (16 iunie 1911). A început un nou jurnal de lector ("Spicuiri"), aplecându-se, în mod deosebit, asupra paginilor de critică și istorie literară din "Viața românească", aparținând, mai ales, lui Garabet Ibrăileanu. A revenit asupra amintirilor din copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Creangă. A încearcat să
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]