5,679 matches
-
tocmai această pendulare poate deveni neliniștitoare. Într-un rând ni se povestește, de pildă, cum mopete, întorcându-se noaptea acasă este urmărit și terorizat de o umbră, probabil propria sa reflecție, care îi dă târcoale, vrând "să-i sară în spinare și cine știe ce să-i sufle în ureche"; altădată - ca în-- tr-un veritabil coșmar - nu-și poate potoli setea din pricina unei "forme mioape", cu limbă "reavănă" și cu "o claie de păr" pe cap, care se dovedește în cele din urmă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Emil Brumaru Îmi stai pe creieri în genunchi și-n coate. Cum crezi, iubito, că mai pot răbda Mi-s simțurile trase la rindea, Șira spinării-mi zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
mâne; Spre Circe nu-ți mai sună jind Și-ntocmai frunzelor bătrâne Din sine-ți anii se desprind. Prin codru nu mai tai vreo breșă Pân^ la driada din stejar: Atins de-o jenă urieșă, Nu-i mai propui alivoar. Spinarea n-o mai ții erectă, Pecingini ți se-nfig în herb; Devii becisnică insectă Intrusă-n cosmosul superb! Eheu! Eheu! Eheu, mustangii tinereții mele Cum fost-au fost alegri și tehui, învolburând fascicule de stele Când mă stârnea o nimfă
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
se scaldă în zile comunitare ei egal de liniștiți ca niște briciuri scufundate 6. Cu zilele noastre cineva face gimnastică această zi noroasă mă duce-n altă parte sunt frunze care-mi arată drumul cîțiva copii își iau șotronul în spinare numerele de pe case cad de la sine ca niște coji de pe rana vindecată cîteva vieți mai încolo trăia un om care iubea pereții ei despart și apropie-n același timp zicea lăsîndu-și pălăria lîngă gura canalului mîncat de molii calendarul are
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
cu carnea și oasele strălucitoare împărțite pe câmpuri dogorâte de arșiță va veni ea victoria ea victoria într-o dimineață ca un ziar aruncat pe peluză ca o sticlă cu lapte uitată pe prag ea victoria încă un bolovan în spinare să-l poarte cine nu s-a oglindit în ochii câinelui dar alintați-o voi scrieți-i voi ode în rime alese mie lăsați-mi acest poem cât un fir de nisip ce-n furtună-și caută scoica acest poem
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
fișa asta, nu, aveți grijă, eu în locul tău n-aș mai fuma așa de mult, ba chiar m-aș lăsa, mai multe nu-ți zic că ai fost de treabă, la revedere! Un șoc electric, un fior rece pe șira spinării și senzația specială că l-ai întâlnit pe necuratu', o gură uscată și dorința imperativă de a deschide ușa și geamul ca și când ai fi claustrofob, lipsa de aer și îmbâcseala hainelor în care a intrat pe viață tutunul... Doctorul, năuc
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
să scriu despre gara lustruită cu detergenți. Un câine va veni să-mi lingă de pe față un verb lichid (verbul a plânge). Ce-ar fi să-mi vând o lacrimă în Occident? Ce-ar fi să-mi scot rucsacul din spinare și să-mi întind un cort pe acest drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-au lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
dar un stilou de lux acum îți scriu o scrisoare cu stiloul acesta: dragă eternitate mă gândesc la tine la nopțile petrecute împreună în pântec. Pe tine te-am căutat în fiece moleculă de apă dar n-am văzut decât spinarea de oțel a rechinului. Pereții casei mele sunt făcuți din coajă de pâine neagră. Lumina miroase a copil părăsit. Mă rog seară de seară pentru surorile tale mamifere. Mă gândesc mereu la dinții fraților tăi carnivori. Odihna mea se așterne
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
de nimic. Toată atenția răcanilor imberbi, cu bocanci din care răzbătea un miros insuportabil ce te poate ucide, s-a strâns asupra tinerei femei. Vlăjganul spălăcit nu făcea doi bani, nu prezenta pentru ei nici un interes. I-au ars pe spinare vreo două-trei lovituri cu patul armei și l-au împins într-un beci, l-au închis acolo. În schimb, pe Ana-Cristina au întrebat-o cum o cheamă și au invitat-o să se spele dacă dorește sau să fumeze o
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
în minte-i veni: Prilejul să-l folosească Cu el să se-mprietenească -Bună ziua, amice dragă! Stau și te admir de-un ceas Ce frumos ești! Și ce gras! Iar eu -o biată arătare- N-am nici oase pe spinare. Spune-mi, cum de reușești De-așa gras și frumos ești? -Fiindcă-n curte le slujesc, Stăpânii mă răsplătesc. Dar, în loc să-mi dea simbrie, Primesc oase, cârnați, plachie ... Citește mai mult Un Lup costeliv, năpărlit,Stors de sete, hămesit,Întâlnește pe-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
bine,Un alt gând în minte-i veni:Prilejul să-l foloseascăCu el să se-mprietenească-Bună ziua, amice dragă!Stau și te admir de-un ceasCe frumos ești! Și ce gras!Iar eu -o biată arătare-N-am nici oase pe spinare.Spune-mi, cum de reușeștiDe-așa gras și frumos ești?-Fiindcă-n curte le slujesc,Stăpânii mă răsplătesc.Dar, în loc să-mi dea simbrie,Primesc oase, cârnați, plachie... XII. LEUL PREGĂTINDU-SE DE RĂZBOI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr.
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cadrelor, inclusiv, și pentru conducerile viitoarelor partide. Din fostul imperiu sovietic, dar poate din întregul lagăr socialist, am fost primii care, fiind încă în genunchi, am ridicat la început capul, apoi ne-am ridicat în picioare, ne-am îndreptat șira spinării și i-am înfruntat (la început doar cu privirile, iar mai apoi și prin acțiuni) pe cei care se considerau stăpâni pe veci. Avântul mișcării de eliberare națională în Basarabia a fost, într-adevăr, spectaculos. Mai apoi s-a întâmplat
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
comandă muzica). Voi încerca să mă opresc la unele erezii dea dreptul halucinante care nu pot fi atribuite unui intelectual, misiunea căruia este să-l lumineze nu să-l buimăcească pe moș Ion, căruia îi este dator pentru ascensiunea pe spinarea lui. „Prăpastia morală, spirituală și culturală dintre noi, moldovenii, și așa-numiții „români” din România europeană poate fi înlăturată numai și numai dacă unioniștii o vor umple cu cadavrele noastre sub care să îngroape întreaga moștenire a Țării Moldovei și
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
înțelegi memoria adunată întâi în suflet apoi în cărți. Sunt momente prelungite la ani, la decenii, din care nu poți scăpa ca și cum te-ai furișa de-o poveste. Ceea ce s-a întâmplat în ograda ta, în țara ta și pe spinarea ta, trebuie ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
literară epică cea mai convingătoare și scrie romanul „Arme și lopeți”, experiență a lunilor de armată făcută pe Transfăgărășan, cu o tentativă de apariție în 1973, la Editura Albatros, dar care va vedea lumina tiparului abia în 1986, ca nuvelă, „Spinarea de piatră a Făgărașului”, în volumul „Zece prozatori”, debut editorial. Gheorghe Andrei Neagu își exersează condeiul scriind și publicând literatură de specialitate silvică, dar, mai ales, poezie și proză de sertar; este un fervent animator cultural în zona editorial-literară, iar
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
de lozinci și hei-rup-uri demagogice, la care fuseseră înhămați tinerii, elevii, studenții și militarii la ordin, la Salva-Vișeu sau Bumbești-Livezeni. Spuneam la început că secvența „Transfăgărășanului” din perioada cazonă a personajului principal Mitiță fusese publicată, ca o nuvelă, cu titlul Spinarea de piatră a Făgărașului, într-un volum colectiv de proză, când scriitorul Gheorghe Andrei Neagu bătea la porțile consacrării literare și era încurajat să se alinieze la idealurile și dezideratele unui proletcultism întârziat, din perioada de tristă amintire gestionată de
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
incertitudes du langage (limbajul, spune Jean Paulhan, reprezintă cheia tuturor problemelor care ne preocupă) se manifestă în toată splendoarea lor. Cuvintele devin materialul, dar și obiectul poeziei: "n-am puritatea prizonierilor înotând în rahat; nici un bici nu mi-a atins spinarea, n-am suferit de foame pe vreo corabie,/ rareori am simțit nevoia de toate acestea. însă nimic nu mă/ doare precum persistența aerului și gândul: cuvintele sunt/ prefabricate nomade mai puțin persistente. ele mobilizează gurile,/ câteodată se regăsesc în structuri
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
noi, de mult, am fost fugiți de aici?! TANASÂCU: BANAVATAGINTA! RAFAEL (rostind, cu respect, tot ceea ce-l obligă Ťtraducereať făcută replicilor Tanasâcului): Vaco! OLIMPIA (și-a reluat răscolitul c-o și mai mare furie): Ei, pârț! (Pe neașteptate, își ridică spinarea și face un pas amenințător către pacienți): Bă, îngropaților! Dacă n-ar circula, ca apa de la robinete, injecțiile prin voi, ar jura groparii că n-ați fi decât doișpe bucăți de maimuțe, ciopârțite cu joagărele. (Pică pe gânduri) Ori nici
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
Ia-ți boarfele și mișcă!!” interviu realizat de Mariana Marin, Editura Cartea Românească, București și cf. wikipedia. E-O VREME e-o vreme pe placul meu: ploioasa cu blesteme: ghirlande de voci de păsări frământa și neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una de alta - gata să scoată fum și scântei - să ia foc e cazul de multă - de mult mai multă furie - în această lume jalnică lume pe care nu o luminează nimic STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ iarbă - terciuita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau anecdote. în 1920, Averescu era cel mai popular om politic din vechiul regat. Poate mai ceva decât Cuza! Nu prea era apreciat de Palat, se bucura de o constantă bănuială din partea lui Brătianu și Știrbei. Avea un stil scorțos. Spinarea prea țeapănă nu-i permitea plecăciuni. Și totuși a fost chemat la palat. Ferdinand îl considera un gentleman. Au fost alegeri. De astă dată, excepțional de libere. Partidul averescan a ieșit cu o majoritate zdrobitoare, și... sinceră. Acum, îi spunea
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
Ia-ți boarfele și mișcă!!” interviu realizat de Mariana Marin, Editura Cartea Românească, București și cf. wikipedia. E-O VREME e-o vreme pe placul meu: ploioasa cu blesteme: ghirlande de voci de păsări frământa și neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una de alta - gata să scoată fum și scântei - să ia foc e cazul de multă - de mult mai multă furie - în această lume jalnică lume pe care nu o luminează nimic STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ iarbă - terciuita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și noi spre casă. Cei trei copii, împreună, au legat strânsă prietenie. Vidi mai avea un prieten favorit, pe cotoiul mare al proprietăresei. Și iată-l că vine îmbrăcat cercetășește gata de drum, cu lanterna în brâu și cotoiul în spinare băgat în sac. Nu vrea să se despartă de el cu niciun chip; au trebuit multe rugăminți până l-am convins că un cercetaș cu o pisică în brațe se face de râs! În fine, ajunși cu toși la gara
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
apărătorului națiunii. Ca securist anonim, te mulțumeai cu un apartament mai bunicel la bloc. Dar ca erou al neamului, trebuia să trăiești, musai, la vilă și să ai salariu de șapte ori mai mare decât românul statistic, adică fraierul pe spinarea căruia se făceau toate aceste jocuri. În fine, corul denigratorilor a fost puternic întărit de dușmanii personali ai lui Vladimir Tismăneanu. Lista lor e lungă și motivațiile variate - de la gelozia profesională, la resentimentul ex-căpeteniilor comuniste și-a vlăstarelor acestora, care
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
Zăgan capul îi sboară, iar Pipirig a Dodii căciulă taie în două și capu-i despică din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită străpunse pe Corbea în gemănare și de nu era punga încrețită, îi pătrundea fierul până în spinare... Mândra pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondu flocăiește, iar ca ș-un juncam Dragoșin rage și cu dinții beliți clănțănește, căci Sperlea îi sburase nasul în două și mustățile cu buzele amândouă... (iarăși Arghezi), Giolban încă dete să
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
de satul meu natal - dar degeaba. Într-un târziu, am cunoscut un nepot, aflat el însuși, acum, la vârsta bătrâneții. O viață petrecută, ca mai toți de pe-aici, în legea grâului. Era chiar vremea secerișului. Câmpul arăta ca o spinare de uriaș jerpelită; tarlale de grâu, tarlale de miriște, alte ierburi. Omul meu ia un spic în palmă și-l freacă. Apoi mi-l arată, întrebândumă dacă văd ceva. Dar tot el continuă: „Uite, pe fiecare bob se află o
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]