2,860 matches
-
chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii intrînd/ noptatici soli-nuferi sori-nouri/ cortegii de stranii ecouri/ sori nordici narciși navigînd// lipit între tîmplele luntrei/ tu intransmisibil curînd/ la capătul umed al tundrei// sori negri uscînd cărăușii/ splendori în incinte negînd/ în spulber sînt gemeni cenușii" (cu ochii la cerul de ieri). Chiar simțămîntul limpede montat al "înstrăinării" de lume e încă o dovadă a prezenței lumii în conștiință, e drept că pe muchia pătrunderii în universul subiectiv
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
într-atît de diferiți, fiecare descins din alt univers estetic, fiecare cu o altă miză de creație, încît chiar numai întîmplarea îi poate forța să stea laolaltă. Sau, ca în cazul de față, simpla mirare a cititorului (eu) surprins să descopere splendoarea de crisalidă impecabil păstrată sub geamul prăfuit al unei colecții încuiate într-o clădire părăsită (spre a improviza în spirit nabokovian), alături de masivul, însă ostenitul urs împăiat din sala cea mare a muzeului. Nuvelele lui Nabokov, multe dintre ele apărute
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
Eugenia Vodă S-a văzut, la ceremonia ultimelor Oscaruri, ca Sofia Loren a rămas de o splendoare fără vîrstă (deși împlinește, în septembrie, 65 de ani). Spre deosebire de alte superstaruri, peste care timpul, în ciuda liftingurilor, a trecut răvășitor, Sofia Loren iradiază armonie... Anul trecut, Planeta Cinema a aflat,cu stupoare, ca pînă și Sofia Loren are o inimă
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
de prețioasă, pe atît de stîngace în care debutanta Dagmar Knöpfel cedează locul unui voyeurism pictural ce încețoșează dramă eroinei titulare, prezența oricum într-un alb/negru nuanțat doar în peisaje. Peisajul sufletului feminin se oglindește pe ecran în toată splendoarea să în Ciorile al polonezei Dorota Kedzierzwska, despre nevoia de afecțiune a unei fetițe ce se simte frustrată căci mama muncește din greu și o neglijează. Că o compensație, micuța răpește o fetiță și mai mică, adorabila, începînd împreună o
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
el cu statornice legături amoroase. Astfel încât lectură mea s-a dedublat într-un dialog între imagini culese simultan din două cărți: cea pe care o citeam și o a doua, descifrata cu pasul, de-a lungul și de-a lațul splendorii urbane a Barcelonei. Din care pricina, simt că reflecția îmi este încetul cu încetul deturnata, de la comentariul pe marginea Orașului minunilor la o reverie ocazionata de minunea orașului. Ce contează însă! De ce nu ar constitui această carte, ce se citește
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
cele din urmă au pus stăpânire, pentru aproape un secol, pe Atica și Beotia. Însă, odată încheiat acest brutal episod de ăacumulare primitivă a capitaluluiă, catalanii așezați în Grecia și-au descoperit o profundă și sinceră vocație de admiratori ai splendorilor Antichității elene. Regelui lor, Pere III - el ceremoniòs - al Aragonului, i se datorează de pildă o entuziasta descriere a Acropolei (cu secole înainte de declanșarea pasiunii clasicizante a Renașterii): la pus rica joia qui al mon sia, e tal que entre
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare, epuizată din librării, impune o operă intrată în conștiința unor generații postbelice dornice de adevăr și splendoare, de frumusețea logosului, de viața de toate zilele. Pentru că în cazul acestei poezii scrise de Grigore Vieru se poate vorbi despre poezie ca hrană vitală, ceea ce este cântecul popular în vechime în viața fiecărui om cu adaosul de individualizare și
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Concept de anxietate, acesta din urmă tradus de Adrian Arsinevici pentru Editură Amarcord. Adrian Arsinevici reconstituite un temperament stilistic kierkegaardian remarcabil diferit de cel din Boală de moarte, mult mai ușor de urmărit, mai elegant, cu subtile ironii și o splendoare poetica a argumentației. Cele două cărți, Conceptul de anxietate și Boală de moarte au multe an comun, conceptual și tematic, ele trebuie citite ămpreună, nu ca experiment de lectură a unor traduceri, ci pentru că filozofia kierkegaardiană ne-o cere. Cu
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
mai frumos pe care l-am văzut an viața mea (râde). Dar nu mai sunt. Acum, când mă uit an oglindă și văd tot ce văd sunt foarte crispat." O fotografie din tinerețe, reprodusa alături, ne arată că nu exagerează: splendoarea virila a acelui tânăr chiar ați taie respirația. Dar acest "ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
a prăbușit cum doriseră ei, acoperind cu coroană lui enormă stradă, de-a lațul, ca și două case de peste drum, plus două mașini, pentru care șantierul a plătit despăgubiri: "despăgubiri" pentru mașinile lovite, nu pentru dispariția definitivă a ceea ce dădea splendoare unui colț altfel sordid din Capitală, si pentru pierderea umbrei binefăcătoare an verile toride. Iar nesăbuiții săpători răspundeau celor care-i mustrau: Las^ că crește altu-n loc!" (pomul era cel putin centenar, viguros și de o specie rară). Cineva a
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
indivizi și ale unor familii, sînt de-ajuns acestea pentru a se declanșa în noi compătimirea. Nu mai e nevoie de altceva: poate doar de o tehnică abila a expunerii și suspansului, de frumusețea unui chip cuprins de tristețe, de splendoarea unui peisaj. În melodrama, arta n-are loc. I se substituie umanul direct, pur, nesofisticat. Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi o sentimentalitate banală și firească. Și, mai ales, nu admite alternativă
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
abandoneze lupta împotriva demonilor și să se lase în mînă purei și arbitrarei întîmplări (53). Nu mult diferit explică psihanaliza dezvrăjirea, ca o stare psihopatologica particulară, caracterizată prin deziluzia individului în fața unei lumi percepute ca fiind lipsită de farmec, de splendoare, de magie. Dezvrăjitul și-a pierdut capacitatea de a se mai miră, el nu mai are idealuri, căci orice dorința îi apare de la bun început drept imposibil de realizat. Mai presus de orice, însă, lumea în care s-a trezit
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Val Gheorghiu Compartiment plin. Intrăm în munți și se simte deja răcoarea pădurii crude. Urmărim splendoarea de-afară. Numai ei doi, nu. De cînd s-au urcat, mesteca întruna vorbe. Ce dinamică perfectă! Termină unul de spus una, tace cîteva secunde, reia celălalt. Și nu s-au cunoscut pînă acum. Cine-or fi? Ce-or fi
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
elementar. Schematismul în funcționarea societății, dar și în comunicarea civică, simplifica relațiile, dar le sărăcea disperant, răcindu-le totodată până la îngheț. Se intronase clișeul, stereotipia, viața se storcea de suculență, culoare, savori. Imobilismul paraliza energia socială, forța creatoare, și anula splendoarea misterioasă a omului. Toate aceste măsuri de „precauție“ ni le-a transmis mentorul sovietic din prima clipă. Unii încercau să-și explice uscata, astringenta mentalitate monahală prin faptul că acel regim trecuse printrun sângeros război civil, prin câteva decenii de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
nu semnează nimic și nimeni nu e autorul timpului pe care îl trăiesc. Nici chiar Dumnezeu...” (p. 10) Toată viața sa a luptat pentru a rămâne în viața asta: „... și iarăși gândul sinuciderii și al alienării au apărut în toată splendoarea lor. Înainte, când mă bărbieream și mă vedeam în oglindă, îmi spuneam: ’Să nu te sinucizi și să nu înnebunești’.” (p. 141) Moștenitorul angoaselor existențiale ale Barocului este rudă bună și cu alți „intransigenți și neadaptați” cum ar fi Ladima
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
lui Radu Ulmeanu și a lui Gheorghe Grigurcu, atrage atenția prin numărul mare de semnături reunite ale unor scriitori din toată țara prezenți cu texte valoroase: Barbu Cioculescu scrie despre balul mătușilor; Alex. Ștefănescu exemplifică, pe scurt, câteva „momente de splendoare a limbii române” regăsite în opera unor scriitori contemporani; câte o pagină de versuri publică Simona- Grazia Dima și Angela Furtună (a cărei poezie e comentată de Tudorel Urian); C.D. Zeletin își intitulează însemnările Cu gândul la jurnal; Paul Aretzu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
față de o practică ale cărei beneficii nu le poți intui rațional, ci numai supunîndu-te ordalițiului unei analize personale. Iar la obiecția de principiu că psihanaliza explică superiorul prin inferior, reducînd cultura la sublimarea unor impurități grobiene, replica automată este: așa cum splendoarea nuferilor se trage din putoarea mîlului de baltă, la fel spiritul își trage vigoarea din porniri abjecte. E drept, în fața unor noțiuni precum talentul sau Dumnezeu, psihanaliza are tactul de a se opri, declinîndu-și putința de a le lămuri sensul
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
său avea de transpus în registru tenor o partitură concepută pentru trombon alto (această variantă a instrumentului fiind de negăsit într-un centru muzical de importanță Clujului!). Oricum ar sta lucrurile, cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul Serenadei sale. Și nu cred că greșesc atunci cand detectez într-un asemenea giuvaer orchestral surse din care se nutrește, de pildă, performanța jazzistica atinsă astăzi de un ansamblu, precum Vienna Art Orchestră
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
pe tema lui Eminescu, observațiile lui Petru Creția vin că uleiul pe o arsura. Vorbesc, se înțelege, de arsură celor care nu obosesc să reia, mereu de la capăt, lectură poeziilor, căutînd de fiecare dată un sens nou sau o nouă splendoare a formei, si pentru care Eminescu e viu și (atenție!) vulnerabil. Naționaliștii idolatri și mitomani n-au arsuri a-și obloji, ci doar prejudecăți de așezat, la zile fixe, pe soclul statuilor poetului. Întîmplarea face să fie în curînd 15
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima pustie A demonului să învie Nici forțe noi, nici noi simțiri ; La toate-aceste, cel semeț Privea cu ură și dispreț. V Cu truda robilor, pe munte, Gudal, bătrânul, și-a durat Castel de ziduri
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
slavice, nimic din spiritualitatea sacră de care erau cuprinși împătimiții viței de vie. Înaintea mea aveam o ceată obișnuită de bețivani exultînd de plăcerile viciului atît de uman. Erau niște mahalagii madrileni. Era o cronică a lor cotidiană în toată splendoarea și vivacitatea luminii. Era o veselie, un chef și - un dor de viață și de cîntări populare fără de moarte. Nu exagerez. Dar, la Prado, în ziua aceea, îmi amintisem că făcea să răsune periferia română: La cîrciuma din șosea.... Darul
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
după o pauză de 2-3 ore. Cu atâta timp la dispoziție, ne-am permis să tragem și un pui de somn. Am extins canapelele, ne-am învelit cu paltoanele, am stins lumina și până să adormim am privit pe geam splendoarea unei ninsori abundente. Cât om fi dormit, nu ne-am dat seama, dar ne-am sculat îngrijorați că poate am trecut de Cluj. Era ziuă, dar multe nu puteam vedea din cauza ninsorii, iar în tren nu mai era nimeni care
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Richardson - mizează pe decantarea faptelor din developarea amintirilor. Inițial evocate fragmentar și aleatoriu, rememorate iar și iar, până când spectatorul ajunge să cunoască pe de-a-ntregul totul. Cronicarul - la rândul său - reface à rebours traseul propus pentru a evidenția publicului cinefil splendoarea în ceață și ploaie, splendoarea în iarnă, care conferă valoare deosebită filmului. Prima secvență revine în memorie: o siluetă crucificată parcă prinde viață meșterind la un felinar de catarg. Ideea direcției de conștiință e indusă astfel aproape subliminal, urmând ca
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
din developarea amintirilor. Inițial evocate fragmentar și aleatoriu, rememorate iar și iar, până când spectatorul ajunge să cunoască pe de-a-ntregul totul. Cronicarul - la rândul său - reface à rebours traseul propus pentru a evidenția publicului cinefil splendoarea în ceață și ploaie, splendoarea în iarnă, care conferă valoare deosebită filmului. Prima secvență revine în memorie: o siluetă crucificată parcă prinde viață meșterind la un felinar de catarg. Ideea direcției de conștiință e indusă astfel aproape subliminal, urmând ca pe parcurs, într-o acumulare
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
care ne-am fi așteptat." "Ioan Nistor ne invită la o contemplație subtil-livrescă a cotidianului." Istoricul literar se simte bine, se pare, în compania unor asemenea autori, ale căror texte nu-i dau prea mare bătaie de cap. în schimb, splendoarea unui roman ca Orbitor de Mircea Cărtărescu îl face să-și ia o figură acră: "...nu putem înțelege exact rostul unei cărți de asemenea dimensiuni. Ne e teamă de o "inflație" Cărtărescu. Românul are o vorbă: "tot ce-i prea
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]