179 matches
-
409 ha județul Olt 69. 8.18.01 Baraj Draganesti H = 34 m, Draganesti-Olt, Orașul Draganesti-Olt, 1987 171.810.396.935 S = 0,409 ha Farcasele județul Olt 70. 8.18.01 Baraj Frunzaru H = 30 m, Frunzaru, Babiciu Comună Sprâncenata, 1988 216.231.683.242 S = 0,409 ha județul Olt 71. 8.18.01 Baraj Rusanesti H = 29 m, PD. Vladeanca, Comuna Cilieni, 1989 185.118.197.517 S = 0,409 ha Rusanesti județul Olt 72. 8.18.01
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232159_a_233488]
-
Mihăești Sate: Mihăești, Bușea Comuna Osica de Sus Sate: Vlăduleni, Greci, Osica de Sus, Ostrov, Peretu, Tomeni Comuna Radomirești Sate: Radomirești, Crăciunei, Călinești, Poiana Comuna Rusănești Sate: Rusănești, Jieni Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Plăviceni, Rudari Comuna Seaca Sat: Seaca Comuna Sprâncenata Sate: Sprâncenata, Bărseștii de Sus, Frunzaru, Uria Comuna Stoicănești Sat: Stoicănești Comuna Traian Sat: Traian Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Orașul CORABIA Localități componente: Corabia, Tudor Vladimirescu Sat ce aparține orașului: Vărtopu Comuna Brastavățu Sate: Brastavățu, Crușovu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mihăești, Bușea Comuna Osica de Sus Sate: Vlăduleni, Greci, Osica de Sus, Ostrov, Peretu, Tomeni Comuna Radomirești Sate: Radomirești, Crăciunei, Călinești, Poiana Comuna Rusănești Sate: Rusănești, Jieni Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Plăviceni, Rudari Comuna Seaca Sat: Seaca Comuna Sprâncenata Sate: Sprâncenata, Bărseștii de Sus, Frunzaru, Uria Comuna Stoicănești Sat: Stoicănești Comuna Traian Sat: Traian Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Orașul CORABIA Localități componente: Corabia, Tudor Vladimirescu Sat ce aparține orașului: Vărtopu Comuna Brastavățu Sate: Brastavățu, Crușovu Comuna Gârcov
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu sediul în orașul Caracal ORAȘE 1. Caracal 2. Drăgănești-Olt COMUNE 1. Băbiciu 13. Oșica de Sus 2. Bucinișu 14. Radomirești 3. Cezieni 15. Redea 4. Dăneasa 16. Rotunda 5. Deveselu 17. Scărișoara 6. Dobrosloveni 18. Seaca 7. Dobrun 19. Sprîncenata 8. Drăghiceni 20. Stoenești 9. Fălcoiu 21. Stoicănești 10. Fărcașele 22. Traian 11. Gostavățu 23. Văleni 12. Mihăești 24. Vlădila 3. JUDECĂTORIA CORABIA cu sediul în orașul Corabia ORAȘE 1. Corabia COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
sediul în orașul Caracal ORAȘE 1. Caracal 2. Drăgănești-Olt COMUNE 1. Băbiciu 13. Oșica de Sus 2. Bucinișu 14. Radomirești 3. Cezieni 15. Redea 4. Dăneasa 16. Rotunda 5. Deveselu 17. Sc��rișoara 6. Dobrosloveni 18. Seaca 7. Dobrun 19. Sprîncenata 8. Drăghiceni 20. Stoenești 9. Fălcoiu 21. Stoicănești 10. Fărcașele 22. Traian 11. Gostavățu 23. Văleni 12. Mihăești 24. Vlădila 3. JUDECĂTORIA CORABIA cu sediul în orașul Corabia ORAȘE 1. Corabia COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
cu sediul în orașul Caracal ORAȘE 1. Caracal 2. Drăgănești-Olt COMUNE 1. Băbiciu 13. Oșica de Sus 2. Bucinișu 14. Radomirești 3. Cezieni 15. Redea 4. Dăneasa 16. Rotunda 5. Deveselu 17. Scărișoara 6. Dobrosloveni 18. Seaca 7. Dobrun 19. Sprîncenata 8. Drăghiceni 20. Stoenești 9. Fălcoiu 21. Stoicănești 10. Fărcașele 22. Traian 11. Gostavățu 23. Văleni 12. Mihăești 24. Vlădila 3. JUDECĂTORIA CORABIA cu sediul în orașul Corabia ORAȘE 1. Corabia COMUNE 1. Brastavățu 10. Rusănești 2. Cilieni 11. Studina
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
sunt reprezentate prin: șorecarul comun - Buteo buteo, corbul - Corvus corax, huhurezul mic - Strix aluco, bufnița - Bubo bubo, pițigoiul de brădet - Parus ater, pițigoiul de munte - P. montanus, forfecuța - Loxia curvirostra, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, gaița de munte - Nucifraga caryocatactes, aușel sprâncenat - Regulus ignicapillus, codobatura albă - Motacilla alba, codobatura de munte - M. cinerea, mierla de apă - Cinclus cinclus și fluierarul de munte - Actitis hypoleucos. Reptilele și amfibienii sunt reprezentați de șopârla de munte - Lacerta vivipara, vipera comună - Vipera berus, tritonul de munte
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
Pe piatra de mormânt se află următoarea inscripție în limba slavă: Singurul portret contemporan al domnitorului se păstrează refăcut în secolul al XIX-lea, la ctitoria sa din Câmpulung. "„În urâta zugrăveală de pe la 1820, el apare cu o coroană înflorită, sprâncenat, oacheș, bărbos, purtând peste haină o misadă ca în portretul lui Vlad Țepeș”". Mai recent, s-a opinat că celebrul portret al domnitorului din fresca "Deisis" de la Curtea de Argeș, este tot al lui Nicolae Alexandru, și nu al lui Basarab I
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
Sprâncenata este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Sprâncenata este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Sprâncenata este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu Măgurele, între bornele kilometrice 47
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu Măgurele, între bornele kilometrice 47 și 54) și satele Frunzaru și Uria (așezate în lunca Oltului, chiar pe malul acestuia). Comuna ocupă în cadrul județului Olt, o
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
în cadrul județului Olt, o poziție sud-estică la o distanță de 51 km sud de municipiul Slatina (reședinta județului), 43 km nord de municipiul Turnu Măgurele și la 18 km atât de la sud la nord cât și de la est la vest, Sprâncenata are ca vecini la est comuna Radomirești, la sud comunele Crângeni și Plopii-Slăvitești (ambele din județul Teleorman), la vest comunele Scărișoara, Băbiciu și Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
nord cât și de la est la vest, Sprâncenata are ca vecini la est comuna Radomirești, la sud comunele Crângeni și Plopii-Slăvitești (ambele din județul Teleorman), la vest comunele Scărișoara, Băbiciu și Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici influențe datorate factorilor locali. Valoarea medie anuală a temperaturii aerului este de +10.9 °C. Principalul râu al rețelei hidrografice a comunei Sprâncenata
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici influențe datorate factorilor locali. Valoarea medie anuală a temperaturii aerului este de +10.9 °C. Principalul râu al rețelei hidrografice a comunei Sprâncenata este Oltul, situat în partea de vest a teritorului comunei, un principal mijloc de comunicare cu lumea intercarpatică și dunăreano-pontică. Pe teritoriul comunei, Oltul are un debit multianual de 167 m³/s în dreptul satului Frunzaru, unde a fost construită o
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
de câmpie cu valea meandrată și scurgere intermitentă. Cel de-al treilea râu este Saiul, care pornește de la Comani și adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codroș de grădină ("Phoenicurus phoenicurus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud) • (Daia Română) • (Dumbrava
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau mierlă ("Turdus merula"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
îmbogăți și-mi voi cumpăra lucruri noi. Mi-am șters lacrimile și-am știut că voi trăi. Atât. Scrisoarea 4 Nu știu cum am ieșit din țară. Știu că priveam pe fereastra mașinii și mă gândeam: „ Nu plec! Nu trec granița!”. Călătorie sprâncenată! Țări minunate. Cui îi pasă? Eu nu-mi dezlipeam ochii de la telefon, citeam mesaje vechi, urări de bine... Nu mai eram nimic. Eram un zero care se plimba prin lume. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu eram
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatura albă ("Motacilla albă"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]