311 matches
-
de pământ împrăștiate, prin obținerea de facilități bancare, prin stimularea migrației din zonele superpopulate către zonele cu pământuri virgine din Kazahstan și din sudul Siberiei. Scopul lui Stolîpin era să creeze o pătură de țărani relativ avută, care să fie sprijinitori ai ordinii sociale. (Vezi articolul "Reforma lui Stolîpin"). Lenin s-a temut că Stolîpin va reuși în cele din urmă să permită Rusiei țariste să evite o revoluție violentă. Mulți lideri politici germani s-au temut că o transformare economică
Piotr Arkadievici Stolîpin () [Corola-website/Science/298574_a_299903]
-
cântă de exemplu Op. 62 Nr. 6 "Cântec de primăvară" de Felix Mendelssohn). Alte caracteristici includ tragerea automată a apei; deodorizare automată prin arome și suprafață a colacului antibacteriană. Anumite modele special intenționate pentru persoanele mai în vârstă pot include sprijinitoare de coate și bare care îi ajută să se scoale după utilizare. O funcție specială poate fi "închiderea lentă" a capacului, în loc să îl lase să cadă jos repede, iar anumite modele închid capacul automat după ce a trecut un anumit timp
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
deviațiilor naționaliste”, care s-a tradus în Ucraina printr-un atac fățiș împotriva elitelor politice și culturale. Primul val de epurări a fost declanșat în perioada 1929 - 1934 și a vizat generația veteranilor revoluționari bolșevici, printre care se aflau și sprijinitorii politicii de indigenizare. Următorul val al epuărilor din 1936 - 1938 a eliminat cea mai mare parte a noii generații de politicieni sovietici, care ocupaseră locurile lăsate libere de veteranii bolșevici. În locul liderilor politici epurați originari din Ucraina au fost trimiși
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
Kucima și de Rusia, care milita pentru strângerea relațiilor cu Federația Rusă, și Viktor Iușcenko, care dorea ca țara sa să se apropie de Occident și Uniunea Europeană. Deși într-o primă fază, Ianukovici a fost proclamat câștigătorul alegerilor, Iușcenko și sprijinitorii lui au acuzat organizarea fraudării alegerilor de către guvern, în special în estul țării. Criza politică care a izbucnit a dus la declașarea Revoluției Portocalii, iar Curtea Supremă a Ucrainei a invalidat alegerile. Viktor Iușcenko a câștigat al doilea scrutin organizat
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
III-lea a acupat Kazanul și a pus pe tronul hanatului un conducător-marionetă, Möxämmädämin. După acest eveniment, Hantul Kazanului a devenit un protectorat rusesc, iar negustorilor ruși li s-a permis să facă afaceri în mod liber pe teritoriul hanatului. Sprijinitorii unirii cu Imperiul Otoman și cu Hanatul Crimeii au încercat să exploateze nemulțumirile populare pentru a provoca răscoale precum cele din 1496, 1500 și1505, dar revoltele nu și-au atins țintelele. În 1521, Kazan s-a eliberat de dominația Moscovei
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
succesele militare ale armatei: Italia era prima țară care utilizase cu succes dirijabilele în lupte, executând bombardamente aeriene asupra forțelor otomane. Războiul a radicalizat Partidul Socialist Italian: revoluționari antirăzboinici condus de viitorul dider fascist Benito Mussolini i-a chemat pe sprijinitorii partidului să răstoarne prin luptă guvernul. Giolitti a revenit în fruntea guvernului pentru scurtă vreme în 1920, dar epoca liberalismului se terminase în Italia. În perioada dinaintea izbucnirii primului război mondial, Regatul Italiei trebuia să facă față unui număr de
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
fost predați autorităților militare ale URSS-ului din [[Germania Răsăriteană|Sectorul sovietic de ocupație a Germaniei]]. În multe cazuri, astfel de persoane au fost executate fără judecată, restul fiind deportați în lagărele Siberiei. Un sentiment al trădării a apărut printre sprijinitorii celei [[A doua Republică Spaniolă|de-a doua republică spaniolă]]. În timpul [[războiul civil spaniol|războiului civil spaniol]], țările democratice au adoptat politica neutralității, în loc să sprijine guvernul liber ales al Spaniei republicane. În schimb, rebelii naționaliști au fost sprijiniți fățiș de
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
de campaniile pentru independență a diverselor etnii minoritare. Mulți cetățeni doreau reîntoarcerea la vremurile în care guvernul central avea monopolul puterii, garantând securitatea personală și economică. Perdanții privatizărilor sălbatice din Rusia - muncitorii, micii funcționari, profesorii și pensionarii - au fost principalii sprijinitori ai partidului lui Ziuganov. În alegerile parlamentare din 1995, Partidul Comunist a avut rezultate foarte bune, iar liderul acestuia, s-a anunțat un contracandidat serios la șefia țării, în defavoarea președintelui în funcție, Boris Eltin. Ziuganov a candidat în cadrul alegerilor prezidențiale
Ghennadi Ziuganov () [Corola-website/Science/304335_a_305664]
-
Napoleoniene din 1815, Grecia a reușit să iasă din mai multe secole de izolare. Scriitorii francezi și britanici au început să viziteze țara, iar bogătașii Europei au început să colecționeze antichități elene. „Filoelenismul a jucat un rol important în mobilizarea sprijinitorilor luptei pentru independența Greciei. Grecii din diferite regiuni ale Greciei s-au răsculat în diferite ocazii împotriva stăpânirii străine, profitând de obicei de conflictele militare în care era implicat Imperiul Otoman. Amploarea și urmările acestor rebeliuni au variat foarte mult
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
plece cât mai repede la Castelul Peleș, unde o „comisie de inventariere” numită de guvernul comunist avea să ia în primire toate proprietățile regale. Se poate observa că data loviturii de stat a fost atent aleasă de comuniștii români și sprijinitorii lor, în perioada de sărbătoare dintre Crăciun și Anul Nou, într-un moment cu vreme de iarnă, când atenția majorității populației României era îndreptată spre sărbători și activități de familie curente. Pentru a da o aparență de legalitate loviturii de
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
califatului de sub ocupația Aliaților. Naționaliștii au plănuit în această fază a luptei organizarea unui nou executiv și a unui legislativ reprezentativ cu sediile în Ankara și pentru atingerea acestui scop au cerut sultanului să recunoască noile organe ale puterii. Numeroși sprijinitori ai lui Kemal s-au îndreptat spre Ankara, înșelând vigilența autorităților militare aliate. Astfel, s-au alăturat taberei lui Kemal personalități precum scriitoarea Halide Edip Adivar, medicul Adnan Adivar, generalul Ismet Inönü, sau președintele Camerei Deputaților Celaleddin Arif. Yunus Nadi
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
Watch dar și de grupul rusesc Memorial. Încercările de a forma un guvern pro-rus nu au fost un succes, așa cum demonstrează asasinarea lui Ahmad Kadîrov din mai 2004. Grupurile separatiste cecene au devenit din ce în ce mai radicalizate și fragmentate, Șamil Basaev și sprijinitorii lui adoptând o poziție islamist-fundamentalistă cerând ajutorul organizațiilor arabe islamiste precum Al-Qaeda. O poziție diferită a avut Aslan Mashadov, lider cecen ucis de ruși în martie 2005, care a căutat o soluție negociată a conflictului..
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
jocuri video, că dormea ziua și avea o obsesie legată de Che Guevara. Când un grup de membri conservatori ai conducerii sovietice a încercat să orchestreze o lovitură de stat, în august 1991, Basaev a susținut că s-a alăturat sprijinitorilor viitorului președinte al Rusiei, Boris Elțîn, pe baricadele din jurul Casei Albe din centrul Moscovei, înarmat cu grenade. Câteva luni mai târziu, în noiembrie 1991, liderul naționalist cecen Djohar Dudaev a declarat unilateral independența Ceceniei față de nou-formata Federație Rusă. Drept răspuns
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
o asistentă care a avut grijă de Polly în 1957, a fost după moartea acesteia însoțitorul lui Helen pentru tot restul vieții. Helen a devenit o difuzoare și o autoare cu un renume mondial. Ea ne este amintită ca o sprijinitoare a persoanelor cu handicap. Ea a fost o pacifistă, un opozant a lui Wilson, etc. Din 1961 Helen Keller își petrece ultimii ani de viață în casa sa. Președintele Lyndon B. Johnson i-a acordat lui Helen Keller „The Presidential
Helen Keller () [Corola-website/Science/313544_a_314873]
-
țariști ai acestei doctrine au ajuns la concluzia că numai rușii sunt "slavi adevărați". Unii au considerat că națiunile slave ar trebui să adopte limba rusă, religia ortodoxă și alfabetul chirilic. Astfel de atitudini extremiste au făcut ca mai vechi sprijinitori ai ideii panslave să se delimiteze de abordarea rusească, sau să o denunțe ca pe o simplă tentativă de rusificare. În timpul primului război mondial, soldații austro-ungari de naționalitate slavă au fost îndemnați să lupte împotriva "opresiunii din Imperiul Austro-Ungar". Astfel
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
de vedere al originii sociale, cât și al orientării politice este demonstrată și de documente din arhivele organelor represive. Astfel, dintr-o situație statistică întocmită de D.G.S.P. în anul 1951 rezultă că, pentru cele 804 persoane arestate ca membri sau sprijinitori a 17 grupări de rezistență din munți, situația din punct de vedere profesional era următoarea: 558 țărani de diferite stări, 71 muncitori, 30 mic-burghezi, 17 funcționari, 15 preoți, 15 comercianți, 13 militari deblocați și alții. Pentru același „eșantion”, apartenența politică
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
Hitler de la putere. Unii dintre opozanți erau liberali care se opuneau ideologiei regimului nazist în întregul ei, ei dorind reinstaurarea sistemului democrației parlamentare. Numeroși ofițeri de armată și funcționari de stat erau conservatori sau naționaliști, și mulți dintre ei fuseseră sprijinitorii lui Hitler la începutul regimului nazist. Unii dintre ei erau în favoarea restaurării monarhiei în frunte cu dinastia Hohenzollern. Mulți alții erau de acord cu regimul totatitar, altul decât cel nazist. Printre cei care se opuneau lui Hitler se aflau persoane
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
septembrie 1773 din postul de graniță Budarinskogo, (astăzi satul Budarino din vestul Kazahstanului) împotriva orașului Iaițk. Cei cam 200 de răsculați, deși nu cucerit orașul, au reușit să câștige sprijinul trupelor trimise împotriva lor, care au fraternizat cu ei. Cazacii, sprijinitori ai „Înălțimii Sale împăratul Petru”, principala forță armată a lui Pugaciov, au obținut sub conducerea acestuia un număr de victorii, cucerind o serie de fortificații și așezări, uneori fără luptă. După șase luni de la declanșarea marșului, răsculații au asediat fără
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
fondatorul mișcării monarhiste "Action française". Termenul contrarevoluționar a fost folosit fără întrerupere după aceea pentru a caracteriza mișcările politice din Franța care refuzau să accepte legitimitatea revoluției din 1789 Revolution, cei pe care istoricul René Rémond în numea "légitimistes". Astfel, sprijinitorii monarhiei franceze membri ai "Ancien Régime" (Vechiului Regim) care au supraviețuit Revuluției Franceze au fost considerați contrarevoluționari. Printre exemplele de contrarevoluții franceze se numără Războiul din Vendée și alianțele monarhiste care au înăbușit Revoluțiile de la 1848. Mișcarea ligitimiștii monarhiști francezi
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
considerat o contrarevoluție. Sprijnitorii carlismului, a monarhiei și naționalismului (Falangele Spaniole) și-au unit forțele în 1936 împotriva Republicii Spaniole. Falangiștii considerau Constituția spaniolă din 1931 un document revoluționar, care era împotriva culturii, tradițiilor și religiei spaniole. Armata Albă și sprijinitorii ei, care au încercat să-i înfrângă pe bolșevici după Revoluția din Octombrie, la fel precum politicienii, polițiștii și soldații din Freikorps, care au zdrobit Revoluția germană din 1919, sunt de asemenea contrarevoluționari. La sfârșitul deceniului al treilea al secolului
Contrarevoluționar () [Corola-website/Science/318157_a_319486]
-
aliat natural al Rusie, ar fi fost o cale de creștere a influenței rușilor în Europa de Sud-Est. În plus, clanurile aristocratice fanariote bogate, care controlau comerțul rus pe Marea Neagră, aveau o influență politică uriașă în Rusia. Problema principală a sprijinitorilor intereselor elene în Rusia era aceea că problema Greciei era doar una dintre chestiunile în conflict între Sankt Petersburg și Partă. Altele mai importante din punct de vedere diplomatic erau încercările Rusiei de impunere a protectoratului asupra Principatelor Dunărene și
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
Politica externă austriacă a executat o întoarcere la 180 de grade. Austriecii, care fuseseră inamicii otomanilor pentru mai multe secole, erau amenințați cu încercuirea de către ruși în Balcani. Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, austriecii s-au transformat în sprijinitorii integrității Imperiului Otoman. Lor li s-au alăturat britanicii, care se temeau că rușii ar fi putut ocupa coloniile asiatice ale Londrei și ar fi devenit astfel o supraputere euroasiatică. Britanicii se temeau că o secesiune a Greciei ar fi
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
mult mai bine plasați din punct de vedere teritorial, dar și religios, l-ar fi umplut rapid. În momentul izbucnirii revoluției elene în 1821, cabinetul britanic era dominat de facțiunea „High Tory” a partidului de guvernamental Tory. Această facțiune era sprijinitori hotărâți ai integrității teritoriale otomane. Implicarea guvernului francez era datorată unor motive neclare. Înfrângerea Franței în războaiele napoleoniene a dus la întărirea supremație navale în mediterana. Linia directoare a politicii franceze în Mediterana a rămas aceeași ca pe vremea lui
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
răspândirea învățăturii în popor, prin carte și școală. Autoritățile ecleziastice și civile sârbe și austriece și-au amânat aprobările până în 1842, când Planul... a fost considerat „inactual”. Autorul lui îl făcuse deja cunoscut în Banat, Transilvania, Muntenia și Moldova, găsise sprijinitori printre oamenii de cultură din toate provinciile românești (Costache Stamati, Damaschin T. Bojincă, Al. Sterca-Șuluțiu, Gheorghe Rațiu, Vasile Moga) și hotărâse editarea unei reviste a societății „bibliograficești”, intitulată „Atheneul român”. În manuscris a rămas primul număr al acestei publicații, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
soarta unor mari comunități, scriitori și oameni de știință de mare valoare. Am avut foarte bune relații în lume, dar nu și bani. Căci pe atunci, ca să nu se spună ceea ce oricum s-a spus, oficialii favorizau opoziția, adică pe sprijinitorii puterii de azi. Noi, cei de la Fundație, ne alegeam mai mult cu injuriile. Pentru Putere eram ai opoziției, iar pentru opoziție eram ai Puterii. Ca urmare, Comisiile de Cultură sau de Externe ale Parlamentului nu ne-au mărit subvențiile nici măcar
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]