692 matches
-
sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
în cinstea sărbătorii Botezului Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta are putere sfințitoare deosebită și se folosește pentru binecuvântarea creștinilor, a caselor și a țarinilor; a persoanelor și a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavolești; pentru curățirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfințirea prapurilor, a Crucilor, a troițelor, a clopotelor și a tuturor obiectelor și veșmintelor liturgice; dar mai ales la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir folosit la Taina Mirungerii. Agheasma Mare se poate
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
O logică deșteaptă pictează-n timpuri locuri, Materii toarnă-n forme și înalță-n bloc senzații, O întreagă lume falsă se reazemă pe socluri, Se iau de piept cu timpul sfidându-i gravitații, Accelerează omul să strângă-n câmp materii, Spurcând tărâmuri sacre și-a moșilor memorii Dar toate-în timp se adună la coșul cu mizerii, Lumini din noaptea lumii se pierd pe traiectorii, Se-înnoadă nopți cu zile pulsând eternul haos, Din logica măreață rămâne doar umbrirea, Savantul cu-a
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
spumii, Dar noaptea se-adâncește și-n jos îl trage huma, Savantul își mângâie un piept plin de podoabe, Medalii drept răsplată din lupta-n câmp cu timpul, Ce-au dus întreaga lume pe-nalte culmi de gloabe, Ființe nesimțite spurcând din vremuri câmpul, Se bucură savantul de-întreagul lui imperiu, Materii strânse-n vreme ce-au schilodit pământul, Să-și facă lui năravul fără să-întrebe cerul, Călcând legea străbună, înscrisul și cuvântul, Călcând în aroganța-i o-ntreagă înțelepciune Din vremuri
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
loc iubirea, Îmbrățișând tărâmuri din fascinante luturi Din locuri fermecate sorbindu-și nemurirea, Așa era înțeleptul, savant ajuns un sfânt, Ce-și folosea gândirea ca să-și găsească rostul, Sfințind cu-a lui esență un loc pe-acest pământ, Nu doar spurcând materii fără să vădă costul, Avea vorba-apăsată pictând cu ea destine, Iar cumpătul în fapte plăceri dumnezeiești, Izvoare preacurate curgeau cu a lui suspine, Pământu-ntreg umplându-l de farmece cerești, Cu slova lui vibrândă cutremura tulpina, Din zariștea albastră îl
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
toți munții, Cu lacrimi de lumină îți mângâia grădina Căci el era maestrul strângând în el părinții, Acea înțelepciune ce-o aveau cândva strămoșii, E-închisă bine-n locuri din timpuri strămoșești, Să nu-i găsească taina și să o spurce proștii Deștepți din vremi moderne pe plaiuri românești, E-închisă-n focul iernii și-n dorul de izvoare, În doina cea curată doinită-în vântul verii, La stânele străbune de blândele mioare, Balade legănate pe-întinderea înserării, E-închisă-n lutul oalei și-n muma
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
astfel: Referindu-se la o lege pe care tocmai ei și ai lor au avut grijă s-o împingă în Parlament, încolțit de Parchet, omul îi cere unui coleg mai tânăr, fără nici o mustrare de conștiință că, prin asta, îl spurcă și pe acela, să grăbească promulgarea, promițându-i drept răsplată suținerea pentru funcții mari în partid. Rezultă clar, deci, că încă înainte de a-i fi descoperită corupția, conștient de ea și de riscurile ei, un asemenea personaj a profitat de
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
Bunătatea Lui și în iertarea păcatelor voastre lumești. - Vă mulțumim din suflet! - se lumină la chip tânărul principe. - Și căpitane, îl dojeni bătrânul cu vocea caldă și cu un surâs blând al ochilor, aceasta este ultima dată când îmi mai spurci sfântul lăcaș cu trupul tău păcătos! Când ești la ananghie să ridici cu demnitate privirea către Cer și să-l implori pe Atotputernic. Poate voi fi și eu printre argații săi și-ți voi pune o vorbă bună. - Poate aveți
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Fernando sub influența paharelor golite și a drogurilor de care frecvent făcea uz, tentase să profite de ele. S-a oprit cu Diana pe una din băncile ascunse de umbra palmierilor ce străjuiau bulevardu Lungomare și i-a cerut înjurând spurcat printre dinți lui Carlo, să facă un popas că vrea să-și descarce nervii ”con queste putane” și apoi să le lase acolo pe bancă, neștiind unde să le ducă. Acel șobolan laș și beat care o târa pe ea
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
șoptit cam atât: “Ptiu, neisprăvitule! Oul!... Oul cel de dimineață”!... Bag circumspect mâna în buzunar și... Și o scot repede, precum a scos-o din scorbura pupezei Nică a’ lui Ștefan a’ Petrei, demult, când cu povestea “cucului armenesc” care spurca disdedimineață satul Humulești. Ca să-mi potolesc țâfna, mă răstesc la nevinovata mea pereche de-o viață, cerându-i imperativ ajutorul. Că iată ce i se poate trage bietului sătean de la un pârdalnic de ou! Și... ce-a urmat? O biata
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
pasaj, o rugăciune specială de mulțumire, exprimă mulțumirea evreului către Dumnezeu pentru minunea de Hanuca, atunci când El, Dumnezeu, a salvat poporul Lui de idolatrie și dispariție prin asimilare totală, dându-i pe cei mulți în mâna celor puțini, pe cei spurcați în mâna celor puri, pe cei păcătoși în mâna celor drepți, care învață Tora Lui, iar după aceea El și-a construit casa iar fiii poporului Lui au târnosit Templul de la Ierusalim. Deci, este vorba de evrei religioși, devotați studiului
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
făcut în lume, O casă pentru al Tău Sfânt Nume. Și apoi neamului lui Israel, poporul Tău, Îi dăruit-ai mântuire, salvare de-orice rău. Pe urmă fiii Tăi intrat-au în a Ta casă Și-au curățat ce fu spurcat, în altar ca și pe masă. Ei Templul Tău cel Sfânt l-au târnosit Și-n curtea lui, ei lumânări s-aprindă s-au grăbit. Ei au decis ca Hanuca, a Templului reinaugurare, Să țină opt zile, că e mare
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipa aia măreață, hai la luptă Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsa dulce, Să nu lăsăm zăpada cea pură să ne spurce - Și luna de durere pare acuma suptă Pe fruntea ta senină se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și vîntul Vrînd parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc Hai, sfîșie-mi cămașa și caută-mi o armă Iubirea mea
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
prea multă inteligență useristă. Ia să vedeți dumneavoastră, dacă manelista luceferoasă nu vrea să vadă, ce șolduri are cultura promovată de luceafărul ifigenios! Aruncați-vă ochii la rubrica «Dintre sute de catarge» și veți constata că frumosul vers eminescian este spurcat de o prea înaltă simțire poetică, încât, rubrica se poate numi, fără exagerare: «Dintre slute de catarge». Nu vrem să dăm nume, pentru că nu ne interesează persoana ca atare, de altfel, nevinovată în tentativa ei de a cuceri Everestul sensibilității
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
să creadă în adevărul credinței în Iahve. Au convenit, deci, ca Estera, împreună cu viitorul ei soț, Sharuma, la fel și copiii care urmau să se nască, să păzească pe mai departe legea lui Iahve, să țină Sabatul, să nu se spurce cu nici un fel de bucate necurate. Până la urmă, guvernatorul recunoscu că și el crede în Iahve și că are de gând să se convertească la credința iudaică. După căsătorie, guvernatorul dărui familiei lui Noam, dar mai ales tinerilor însurați, atâta
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
colegiul din On, Heliopolis cum îi spuneau grecii, citise multă literatură science-fiction). Abia în zori se treziră, deranjați de căderea lui Rocar peste ei, supărat furtună că nu găsise ieșirea din peșteră și fusese nevoit să se ușureze pe vatră spurcând-o cu nesimțirea lui. Deceneu își jură să-l trimită la zei numai că era un om bun la suflet și se mărgini cu o bătaie zdravănă. Altfel, cine știe, în viitor nu mai apăreau moldovenii spre nefericirea omenirii! Înțelept
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Pentru țara ce nu este-a Voastră, scrofi(!) fără rușine...? N-am nimic cu unguretul N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar al lui este pământul Peste care alții vin... N-am nimic cu
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
frunte, Mai frumos sau mai urât, Dar e cea mai veche punte Între neamuri pogorât. N-o fi el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui” (Matei 5, 26-27). În fața disputei dintre fasrisei și ucenici cu privire la spălările rituale, Iisus Hristos afirmă cu claritate că consimțirea cu gândul păcatului îl spurcă pe om: „Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om (Marcu 7, 21-23). Părinții duhovnicești dezvoltă tema
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
afirmă cu claritate că consimțirea cu gândul păcatului îl spurcă pe om: „Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om (Marcu 7, 21-23). Părinții duhovnicești dezvoltă tema săvârșirii păcatului arătând că în zămislirea acestuia se parcurg mai multe etape care în esență se reduc la patru: atacul sau momeala, însoțirea, consimțirea și fapta sensibilă. Momeala este nepăcătoasă și
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Comemorari > EMANCIPARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Emancipare Despre zei numai în taina unui gând mă năpustesc în stradă înjurând nu cum se practica îm mod livresc, mai inventiv, spurcat de pitoresc. Incursiuni prin munți, prin lan de grâne, cu duhuri, zeitățile păgâne, străine în salonul literar ce zumzăie încins ca un viespar Vom șlefui acum o nouă artă, se schimbă lumea, timpul nu ne iartă; nu pentru azi, pentru
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
două țațe pupîndu-se. Le-a claxonat, dar ele, preocupate de pupăceli, nu l-au auzit. Inginerul s-a apropiat încetișor cu mașina pînă ce una dintre ele a ajuns cu fundul pe capotă. Atunci țața a trecut de la pupat la spurcat, căci la noi, de multe ori, pupatul și spurcatul coexistă. Ne pupăm și cînd dansăm. Cred că sîntem singurul popor din lume care a scornit un dans dedicat sărutatului - perinița, la care se poate pupa oricine cu oricine. Năvlegii noștri
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
cum pot ,ca un biet câine. Privesc la geamuri cum se-aprind steluțe-n brazi, fermecătoare, și în lumina lor cuprind mantaua nopții sclipitoare. Dar sunt în zdrențe îmbrăcat și când colind la orice casă, de toți atunci eu sunt spurcat prin noaptea rece ce se lasă. Ce pot să fac, așa sunt eu căci m-am născut în sărăcie privesc spre cer la Dumnezeu să mă trimiată-n veșnicie. Căci sunt scuipat și alungat și toți îmi spun că-s păduchios
DUREREA DESTINULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347581_a_348910]
-
Acasă > Redacția > Autori > ANTON VIOREL Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Omul sfințește locul, dar îl și spurca, să rămână bun și frumos în ochii lui Dumnezeu, trebuie să își lase inima să îi citească și sufletul să îi explice totul, altfel ajunge pribeag în ochii domnului. Sufletul alege totdeauna pentru el tot ce este mai frumos, dar
ANTON VIOREL de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347593_a_348922]
-
ne duci în veșnicii.Iartă-ne la judecatăcând la tine vom ajungeunde și Isus ne-așteaptăprintre lacrimi a ne unge.... XI. ANTON VIOREL, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014. Omul sfinteste locul, dar il si spurca, sa ramana bun si frumos in ochii lui Dumnezeu, trebuie sa isi lase inima sa ii citeasca si sufletul sa ii explice totul, altfel ajunge pribeag in ochii domnului. Sufletul alege totdeauna pentru el tot ce este mai frumos, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]