561 matches
-
este o nimfă din pădurile noastre și se cuvine să o cinstim cu toții, pe rând, căci ne va aduce noroc în luptă, iar victoria noastră va fi binecuvântată! Așadar, ia, să-i arătăm noi ce am învățat de la muierile cele spurcate ale sarazinilor, pe care le-am binecuvântat cu sfințenia noastră! Mâinile cu mănuși de fier apucară zdravăn gleznele fine ale Silviei și executară brusc o mișcare de răsucire, atât de reușită încât proaspăta nimfă se trezi pe burtă, cu fața
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
-i căsăpim și să-i pârjolim pe nevrednicii aceia din casa de Fecalon care nu voiesc a ne deveni vasali nouă și s-au înțeles pe la spatele nostru cu lifta ungurească! Să-i ardem pre ei și tot neamul lor spurcat! Răgetele ducelui care-și trăgea izmenele colorate îi entuziasmă pe ceilalți. Se buluciră spre ieșire, abandonând cănile de metal și intențiile de a o onora și ei pe nimfă. Se mai auzeau zdrăngănind pe scări când Silvia se ridică în
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
de mătase Și-l pune soața de stăpân Pe toc de uși la case S-alunge farmece și vrăji. Și-l țin la piept și mirii Din firele-i să facă străji În contra învrăjbirii Și-a aprigelor răzbunări De muieruști spurcate Care la pat și sărutări Cam fost-au refuzate... Și-i leac, Năvalnicul, la răni Nu doar ce ard în suflet, Ci și beteșugitei cărni Oprind biet trup din umblet. Aduce spor, noroc și bani, Alungă ghinionul, Lungește viața peste
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
iconografie unde ei apar totdeauna cu chipurile slabe, subțiate și transfigurate, datorită postului. Postul este o caracte¬ristică prin excelență a Ortodoxiei și o amprentă a creștinismului orto¬dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi¬derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și scriito¬rilor bisericești înfățisează mențiuni numeroase cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
trecerea acestei vieți nu mai folosește la nimic pocăința. Să aveți dragoste între voi, să fiți smeriți, buni, ascultători și lesne iertători unii altora. Siliti-vă din toate puterile să păziți pacea dintre voi, iar deasupra patimilor și gândurilor celor spurcate să ne întrarmăm cu postul, cu privegherea, și, mai mult decat toate, cu aducerea aminte de moarte, gătindu-ne în tot ceasul de ieșirea din viață aceasta și spre întâmpinarea Domnului Iisus Hristos... " Dinaintea altarului bisericii mari - ridicată între anii
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
cu unii ; îi duce la marginea lumii . Noi așteptăm ani de-a rândul, să se-ntoarcă bogați, dar nu-i mai primește pământul : trupul le este putred de-atâta umblat, iar sufletul, dintr-un desfrâu neînțeles, le este, peste măsură, spurcat. Mai târziu, cu siguranță se vor întoarce nepoții. Dar timpul ? Timpul pe toți ne destramă ... și ne vom mai întâlni cu toții, când, cine știe ce preot va stropi cu vin mâncarea pregătită pentru pomană. Ion I. PĂRĂIANU Roșiile - Vâlcea Referință Bibliografică: MAI
MAI TÂRZIU, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355951_a_357280]
-
soră! De ce nu ne mai purtăm unul cu celălalt ca frate și soră? De ce nu mai considerăm pe aproapele nostru, fratele nostru? Trăim timpurile pe care le trăim și în care cârmuitorii au considerat că este bine să legifereze legăturile spurcate bărbat cu bărbat, ceea ce duce la degenerarea speciei umane. Dacă și părinții acelora ar fi procedat asemeni ei, aceștia... tot oameni trebuie să-i numim și pe ei, nu s-ar fi născut. Mare urâciune și în fața oamenilor dar și
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
I-am spus de unde le am și i-am povestit întâmplarea. Ea a rămas câteva clipe pe gânduri, s-a ridicat și a început să plângă. Își smulgea mărgean cu mărgean și le arunca pe oglinda apei. -Astea sunt lucruri spurcate!- a mai apucat ea să mai zică și s-a ridicat și a plecat. Supărat, eu am luat-o încet după ea. Nu știam ce s-a întâmplat. Am condus-o acasă și-am tot insistat să-mi spună și
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Tehnocrația politicului lucrează la lumina luminiței dela capătul tunelului Colacul de salvare salvează viața înecaților, dar nu și al inculpaților Băncile prin credite stresează, cele din parc produc liniștirea Când stai în calea progresului, rămâi de căruță Complicii în afacerii spurcate, se curăță reciproc prin denunț În lumea haosului, mafia se curăță singură de păcate În beciul domnesc infractorii nobili, duc o viață domnească Tehnocratul este apolitic, dar face jocul perfid al politicii Banul e ochiul dracului, ANAF-ul ne îndeamnă
AFORISME DE SEZON de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369073_a_370402]
-
pământ ți l-au vândut. S-au aliat cu-ai tăi dușmani, De plânsul tău mut,nu i-a durut! Unde-s eroii de-altă dată, Ce sângele-n luptă și-au vărsat, Ca să fi țară apărată, De viclenia celui spurcat? Azi deșteaptă-te popor român, Și-ți apără glia străbună, N-o îngenunchia la cel păgân, Nu-ți vinde casa și pe mumă! Tu vrei să îți lași copiii slugi, În țara și în pământul lor? Prin nepăsare o să ajungi
TU TACI, DAR LACRIMA-ȚI RĂMÂNE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369915_a_371244]
-
o viață cu durerea, să ștergi un vis nepriceput. Suspans și agonie geme, vrând lumea asta s-o-nțelegi, prea mulți de adevăr s-or teme, dar fară legi, cum să-l dezlegi? Ai obosit să asculți minciuni, din guri spurcate zi de zi, ce îi mint pe slabi și pe nebuni, când ești o cifră printre mii... Nimic nu-ți pare de mirare, legile făcute-n glumă, de bâlbâiți cu capul tare, pe-ndelete te zugrumă. Te duci cu fruntea încruntată
DINTR-O VIAȚĂ, CE SE PIERDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369910_a_371239]
-
DACIA,ne este mumă! Cu ai săi eroi mândrii și bravi, Nu„ cerșetori” la cei hulpavi! Cum fruntea muntele nu-și pleacă! La fel,și-a dacilor dacă. Domnul cu daruri ne-a înzestrat, Noi să le dăm la cel spurcat? A țării lege țării o facem noi! Și ne cinstim bravii eroi. Cu-a voastre minciuni i-ați compromis, Și ați crezut că ne-ați învins? Noi pe trădători nu îi iubim, Căci sânge dac,noi moștenim! În Iisus credința
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
pe trădători nu îi iubim, Căci sânge dac,noi moștenim! În Iisus credința o păstrăm, Pe-ai noștri sfinți,îi odorăm! Țara noastră,să ne-o respectați, De vreți să mai fiți tolerați! Altfel ,afară din ea cu voi! Lepre spurcate,la gunoi! Daca- este un paloș curb,fiind arma de luptă a dacilor. Bulău (paradigmă)-închisoare,izolatoriu Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: NU UITA, ROMÂNE! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
știți voi prea bine, se tot ia de mine și nu vreau iar să mă cert cu ea. Ei, nu mi-ar fi frică de ea, dar voi știți că ea nu iubește câinii. Întodeauna mă gonește cu gura ei spurcată, că știți cum vorbește ea. Câinii care îl ascultau, începură să dea prietenos din coadă, de parcă ar fi înțeles ce le spunea Căpitanul. Dorina era vecina sa grasă și mică de statură, de unde o și poreclea el, fiindcă i se
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
țăranul român a găsit mai multe variante de nume pentru acesta. Astfel Satan poate fi întâlnit și ca Dracul, Necuratul, Diavolul, Ăl cu coarne, Belzebut, Demonul, Aghiuță, Încornoratul, Naiba, Tartorul, Scaraoțchi, Michiduță, Sarsailă, Împelițatul, Cel-din-baltă, Ducă-se-pe-pustii, Ucigă-l-crucea, Ucigă-l toaca, Spurcatul, Șeitan, Balaurul, Blestematul, etc. și lista cred că este cu mult mai lungă. În Comoara blestemată, romanul semnat de Ion Nălbitoru, distingem două părți; una ce are la bază o legendă a unificării celor 3 ținuturi arhaice - ,,Severinelor, Gorjiilor și
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
tata și mama de la târg. Zis și făcut. Merg acasă, iau niște cearceafuri albe și toți patru ne învelim în ele după ce ne-am instalat strategic la ieșirea drumului din pădure. Acolo era răspântec. Adică locul unde se aruncau lucrurile spurcate și unde -și făceau vrăjitoarele descântecele. Cel puțin așa vorbeau babele prin sat. Bunicele mele mereu mă sfătuiau să ocolesc astfel de locuri. Nu spun că atunci când aveam vreo problemă cât de mică de sănătate concluzia era invariabil aceeași; trecusem
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
știut niciodată altceva decât să ne pună bețe în roate. Numai că bețele s-au întors împotriva lumii, care s-a trezit ea cu bețele în roatele ei strâmbe. Alături de Cristina, am trecut peste toate. Am închis definitiv multe guri spurcate. Prin eleganță, prin credința unul în celălalt, prin umor, poate și prin talent. Dar, oricum, printr-o mare dragoste. Sinceră, dezinteresată, veșnică. Prin înțelegere, prin dragoste, prin respect, prin civilizație. Ne-am creat singuri un mic univers care este numai
CRISTINA DELEANU. PRINTR-O MARE DRAGOSTE, SINCERĂ, DEZINTERESATĂ, VESNICĂ… de EUGEN CRISTEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369614_a_370943]
-
de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul Domnului“; b. Rugăciunea la sfințirea vasului spurcat; c. Rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăți, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului și undelemn din
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
pe mine ce să fac, mă, vierme împuțit?! --Nu, domnule inginer, dacă-mi permiteți, cred că nu faceți bine să jigniți pe toți oamenii din sat. Hai, pe unul, doi, dar nu pe toată lumea. --Îmi faci mie educație, mă, lighioană spurcată, că-ți vâr ghearele-n gât! Și făcu spre Mărășteanu câțiva pași. Într-o fracțiune de secundă, acesta ridică fiorosul instrument cu care cosi aerul. --Nu te-apropia, domnule inginer, că-ți retez ghearele! Gest și vorbe care avură darul
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ALEGERI TRUNCHIATE Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Alegeri trunchiate Când politica te cheamă Să alegi dintre confrați, Cu ochii mari, bagă de seamă La-cei candidați spurcați. Când politica te cheamă, Prin minciuni și bunătăți, Nu vota de bună seamă Ceata de parșivi și hoți! Cănd politica promite, Că alegem pe cei buni, Minciuni îs, prea aburite Demne de infracțiuni. Când politica forțează, Să alegi un boss
ALEGERI TRUNCHIATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362744_a_364073]
-
acasă, face ciorba până atunci, și am luat-o cu tractorul peste câmp, miriștea nu fusese arată și mergeam încet, cu coatele pe volan, voiam să-mi aprind o țigare, fir-ar mama ei a diavolului să fie de buruiană spurcată, și parcă am văzut maldărul ăla de paie că mă întrebam cum de-a rămas de la balotat, tocmai adunasem palmele pumn la gură, să nu mi se stingă chibritul, că mergeam cu ușa deschisă, era cald de mă ustura pielea
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
-n licori și-n strigări de blesteme, Tu - limbă de șarpe - mi-aduci doar durere... Bucată de carne lăsată în toacă, Ce mișcă-n păcat și-n păcate mă poartă, Muiată-n venin, în oțet sau în miere, Tu - limbă spurcată - mi-aduci numai rele... Bucată de carne - te bucuri în ceartă, Săgeată-otrăvită - a firii răsplată Și sabie crudă, cu tăișul în sfadă, Tu - limbă de fală - stai, dară, domoală! Cuvântul Scripturii azi, mintea-mi zidește, Ochi limpezi, în lacrimi, pe
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
să o facă sincer și pentru Dumnezeu... - Care ar fi calea de mijloc între postul foarte aspru cerut de rânduielile bisericești și ofertele „de post” ale industriei alimentare moderne? - Este important să înțelegem că nici o mâncare în sine nu este spurcată sau interzisă. Postul este o abținere benevolă de la mâncărurile grase, plăcute și scumpe. A înlocui carnea cu produse complementare din soia nu înseamnă a posti, deși uneori se poate îngădui acest lucru. Cineva la Biserică mi-a oferit o ciocolată
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
dorul de ducă,/În bârlog să stai cuminte,/Să mănânci ramuri crescute/ În pădurea de pe munte./ O veni vremea vreodată/Să uiți năravurile toate,/Să ne primești cu frăție/ În a ta împărăție,/Să mâncăm mure curate,/Ci nu mâncăruri spurcate/Sau să fii o jucărie/ Pe la circ și în vitrine./ Copiii să te dorească,/Să nu le mai bagi frica-n oase./ Moș Martine, Moș Martine,/ Fie-ți viața în lumine/ Și-n Ajun de Anul Nou/Să ne mângâi
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
nu vă duceți mă, că sunt lucruri necurate. D-aia, bă, vă cheamă astea să mâncați, că le este frică să mai vină la palat. Trebuie să stați cu ele în pod când o să slujească popa.” “Tu să taci, mă spurcatule!” i-a strigat una, Leana a lui Chioru de peste gârlă. “Vrei să mănânci numai tu bucate bune la palat, parcă noi nu știm că te iasă dai cu mătura pe bătătura lor și te întorci cu traista plină. Nu te-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]