5,409 matches
-
paginile revistei „Viața studențească“. Poemele sale în spaniolă au fost reunite în două volume: „Decima interior (Tiempo de voces)“ și „Cuerpo imaginario“. „Antologia de poezie românească“ tradusă de el și publicată în Mexic, în memoria lui Nichita Stănescu, este, după spusele sale, „nu atât o antologie în sensul clasic al termenului, ci mai ales o imagine a ceea ce era poezia vie a anilor '80. Unele poeme mi le-au dat chiar autorii și deci sunt inedite“. În volum sunt cuprinse versuri
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
Iordăchescu Ionuț Veteranul pesedist Viorel Hrebenciuc este audiat vineri dimineață la Direcția Națională Anticorupție. Potrivit spuselor sale, Hrebenciuc a fost chemat în calitate de martor.
Viorel Hrebenciuc, audiat la DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28119_a_29444]
-
ca și când nici nu au existat vreodată. în această situație, mai poți vorbi despre un bine? Da, doar dacă ai intrat în cârdășie cu orbeții și ai orbit și tu. în caz contrar, te întorci în antichitatea lui Platon și repeți spusele acestuia: „Ceea ce este este!” Altfel spus, în această lume a schimbărilor, a inconsistenței, există ceva real, comunicabil, în virtutea faptului de a putea fi comunicat, iar tu îl spui. Problema, după aceea, ține de auz că, dacă vorbești la pereți, ți-
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare', este una incorectă, nedreaptă și nepotrivită. Cu tot respectul, consider că ar fi de dorit o revenire a dumneavoastră astfel încât, printr-o declarație publică, să retrageți cele spuse, din respect atât față de instituțiile politice și juridice românești și europene cât și față de vocile civice și politice care s-au opus înregistrării utilizatorilor de cartele pre-plătite și care, practic, sunt vizate direct prin cuvintele dumneavoastră. Ar fi un gest
Remus Cernea, scrisoare deschisă către George Maior, şeful SRI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28230_a_29555]
-
și cele nouă fericiri, pe care le auzim la fiecare Liturghie (Matei 5, 2 - 12). Unii teologi înclină să mai alăture la acestea și alte cuvinte prin care Iisus „fericește“ pe unii credincioși. De pildă, într-o altă împrejurare, completând spusele „unei femei din mulțime“ despre El, zicea: „Fericiți sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc“ (Luca 11, 28). Adresându-Se lui Toma, Iisus i-a zis: „Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut“ (Ioan 20
Agenda2004-16-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282325_a_283654]
-
își expunea organele genitale în fața minorilor și folosea un limbaj extrem de vulgar. Disperată, E.S.T. a sesizat Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului Timiș, instituție care, la rândul ei, a făcut un denunț la Poliție. Toți cei cinci frați au confimat spusele mamei și au fost evaluați psihologic, ajungându-se la concluzia că sunt profund marcați de cele întâmplate. Mama copiilor a arătat anchetatorilor că C.G. are acest comportament din 1997. Inculpatul a recunoscut absolut tot. Profilul psihologic care i s-a
Agenda2003-39-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281517_a_282846]
-
prin fereastra larg deschisă. Oare nu cumva prezentul reprezintă tocmai acea secțiune a timpului asupra căreia avem cu adevărat un oarecare control, fiind o conexiune esențială cu realitatea, fapt ce ne permite să existăm? Da, are dreptate Adrian prin cele spuse, a intervenit Mihai. Trecutul și viitorul sunt doar niște noțiuni abstracte, un fel de proiecții ale imaginației filtrate prin starea de spirit a fiecăruia dintre noi. Bunăoară, cineva poate percepe sub o formă optimistă timpul care îi stă înainte, acest
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
ori ponciș pentru contemporanii săi ( nu și ai lui Mircea Eliade), căci întinsele lecturi din spațiile de cultură franceză, germană și americană i-au ținut judecățile de valoare în cumpănă dreaptă. Mărturisirile Profesorului Eugen Simion nu lasă dubii în privința autenticității spuselor sale: „Am început (citit/scrisul) cu narațiunile mitice acum aproape 20 de ani și am încheiat mai zilele trecute (februarie 1995) cu romanele existențialiste de tinerețe ale lui Eliade. Am folosit în acest fel, fără să vreau (subl. M.B.) metoda
Trăind lângă modele. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_198]
-
un detaliu din casa lui Mircea Băsescu care a fost ignorat de anchetatori. În locuința lui Mircea Băsescu se aflau camere de supraveghere, lucru trecut neobservat de anchetatorii care ar fi trebuit să ceară înregistrările aferente, susține Mihai Gâdea. Conform spuselor sale, Mircea Băsescu l-a informat pe ginerele lui Bercea Mondial că are camere de filmat peste tot pentru a-i supraveghea pe cei care intră în locuința sa. Radu Tudor și Adina Anghelescu au comentat acest subiect " Sunt foarte
Mircea Băsescu, camere de supraveghere în casă: detaliu ignorat de anchetatori. Cum comentează Radu Tudor și Adina Anghelescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28187_a_29512]
-
tine oriunde. „Am colindat mult. Ungaria, Elveția, Franța, Italia, Anglia, Grecia, Turcia. N-a existat niciodată pentru noi locul 2, numai 1, numai 1! ” - se fălește Laza Cnejevici, ca bănățeanul care nu se dezminte, dar care poate și proba cele spuse. Mai recent, invitațiile au început să curgă și dinspre Americi. Canada, S.U.A. - comunitățile românești. „Mă invită cei ce-mi știu discurile vechi, muzica pe care au lăsat-o în urmă acum 20-25 de ani. Cei de acum nu mai trăiesc
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
frumos cu soacra ei, îi trimitea bani, pachete, scrisori. „S-a purtat cu mine mai ceva decât propriile fete. A fost o noră de neprețuit, draga mamii... “ - ne povestește Ana-Maria Wogel. O să înțelegeți ce-i cu acel „a fost“ din spusele interlocutoarei noastre: în anul 1979, pe când se întorcea de la serviciu, (în Germania, Ecaterina n-a mai profesat avocatura, s-a reprofilat și, cu ajutorul unui medic român stabilit acolo, a reușit să devină asistentă la cabinetul lui privat), fiind o zi
Agenda2003-30-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281298_a_282627]
-
niciun chip dispersarea atenției celor de față când vorbea el. Dacă era întrerupt sau, și mai grav, dacă era contrazis, îl străpungea pe comițătorul îndrăznelii cu o cruntă privire, aștepta să se reinstaleze deplina tăcere și-și relua de la capăt spusele, rărind intervalul dintre cuvinte cu ochii țintă la cel care intrase în vorbă,făcând astfel tuturor clară ideea că întreruperile nu le suportă, că-l indispun profund. Ce avea de spus trebuia ascultat de toți fără șușoteli. Nu vorbea oricine
Destin de romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2826_a_4151]
-
abia acum mă familiarizez cu personalitatea complexă a scriitorului (deși, sporadic, îl citisem de multă vreme): poet, eseist, prozator, dacolog, monografist, autor de dicționar esteticoliterar, lingvistic, religios și de teoria comunicației etc. Dar, înainte de toate, poet. Ca să recurg la o spusă celebră a lui Marin Preda, trebuie să subliniez, de la bun început, că Ion Pachia-Tatomirescu scrie o poezie ca o pradă. Și din perspectiva lui, ca autor, dar mai ales dinspre noi, cititorii: e necesar să știi de unde s-apuci prada
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
locuința sa din București, miercuri dimineața, în jurul orei 7, în urma unui stop cardiac. Artistul avea 64 de ani. El a avut în ultimii ani de viață mai multe probleme de sănătate, suferind câteva intervenții chirurgicale la stomac și pancreas, potrivit spuselor fiicei sale, Dana Spătaru. Viața fără playback Visa să treacă pragul fiecărui cămin cultural din fiecare sat și comună din România, într-un pelerinaj muzical pe care-l numea, zâmbind, „drumurile mele toate“. Zâmbea, dar nu glumea. Și-a cumpărat
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
mijloc." Autorul citat preia însă afirmațiile lui Adrian Nastase potrivit cărora, dar și potrivit informațiilor de care dispune Dumitru Tinu, la Parchetul General "se lucrează asiduu" la dosare de acuzare împotriva lui Ion Iliescu și a lui Petre Român. Cum spusele lui Dumitru Tinu despre dosarele la care se lucrează întăresc declarațiile lui Adrian Nastase și sînt foarte grave, apare întrebarea: Justiția își face acum datoria, fiindcă nu mai e blocată de intervenții politice, dimpotrivă, "lucrează asiduu" tot în numele unor astfel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
ci loc privilegiat al retragerii și ascunderii. Singurul element nou care apare în Viața sălbatică, fiind absolut remarcabil, este o secvență în care Robinson și Vineri sînt asaltați de papagali vorbitori, care, imitîndu-i, îi asurzesc în vacarmul ecoului propriilor lor spuse. Ca să scape de acest pandemonium, cei doi își inventează un limbaj privat, alcătuit din semne, astfel că papagalii pleacă, nemaiavînd pe cine să imite. Dar și după plecarea lor, Robinson și Vineri își mai vorbesc cîteodată, în semne, fascinați de
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
buze, a născoci noi semne de întrebare, de o pertinenta de-a dreptul impertinenta, frizează necumintenia filosofului care nu-și găsește locul în cetate - având parcă rolul de a neliniști, după ce alții vor fi liniștit prea îndeajuns (ca să parafrazez o spusă de altădată a lui André Gide). Mintea critică a domnului Sora, pe care erudiția nu a astupat-o, cum de atâtea ori se întâmplă, ci a predispus-o la o plimbare printr-un crâng de paralelisme de unde ieșirea se face
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
în schimb atîtea moduri, de a opri tăcerea pe hîrtie/ de-a împărți mici picături de apă/ dintr-un ocean viitor"(Un cutremur mulțumitor). Pierdut deopotrivă în mijlocul oamenilor și al lucrurilor, poetul se dizolvă în informul materiei familiare, putînd repeta spusă lui Baudelaire, conform căreia poezia nu e decît răsplată efortului cotidian. Un efort adesea tangent la dezorientare, amnezie, haos: Mă voi amestecă în mulțime/ pînă la nerecunoaștere/ pînă la amnezie/ salutînd focurile de gunoaie/ ce fumegă-n capătul străzilor/ unghiile
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
spus lui I. Slavici: "Eu, care sînt moldovean, mi-am făcut studiile prin Bucovina și prin Ardeal și cunosc bine literatura românească, și cea vechea și cea mai nouă". Și scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și Sibiul
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
de televiziune care a recondiționat cîteva din peliculele lui Negulesco realizate la Compania Warner, s-a putut oferi abonaților Cinematecii Române un prim program "Lumea cineastului: filme, locuri, personalități", care asociază operelor sale și alte producții cinematografice. Cinematograful fiind - după spusa maestrului - "cel mai formidabil vis de libertate cu care a fost vreodată binecuvîntată omenirea". Cum a înțeles Jean Negulesco să speculeze această aspirație se poate constata savurîndu-i filmele, tot atîtea demonstrații formidabile de adecvare perfectă, în manieră călinesciană, la stilul
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
spunem Virgil, - este poet și nu știe multe. E și omonimia de vină care, aici, la Roma, îl face tot timpul să îndrăznească, să atace, să ridice vocea, ca și cum "ar fi la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și de vină mai e și gîndul că în acest loc moartea și-a găsit culcușul ei cel mai ilustru, sau ideal. De aceea, cînd nu sînt singur, și
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
aserțiunea incredibilă a d-lui Norman Manea că analogia dintre holocaust și gulag "nu lasă loc pentru evocarea, cum se cuvine, a antisemitismului și a holocaustului" (în The New Republic și 22). Dl Liiceanu, care a emoționat de altfel cu spusele sale pe mulți participanți la adunarea de la Comunitate, unde a vorbit despre "Sebastian mon frère", s-a văzut dezavuat pentru compararea suferințelor, a vexărilor sale din timpul comunismului cu cele suportate de Sebastian în perioada ascensiunii legionarilor și a guvernării
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
regele Ferdinand: "Cu totul opus unchiului era nepotul, regele Ferdinand I, în fața căruia uitai pe suveran, descoperind pe omul blînd, afabil, mulțumit să lese pe alții să vorbească, repetîndu-le chiar ultimele cuvinte, pare-se spre o tragere aminte asupra celor spuse, avînd aerul că-i aprobă, chiar cînd nu era de aceeași părere. Avea parcă pudoarea de a nu etala cunoștințele sale chiar în domenii în care era foarte bine informat, făcînd haz de aceia care, lăsați să vorbească, se încurcau
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
și "muzeul viu" al formelor și "translația între stimuli" și modificarea relației dintre exterioritate și interioritate și "poliperspectiva", "simultaneitatea", "instantaneitatea" și sinteză feluritelor (i)realități nu sînt decît trăsături ale fenomenologiei onirice. Visul, acea cale regală pentru cunoașterea sufletului, după spusele lui Freud e resimțit (intuit) că arhetip al poeziei. Ni s-ar putea obiectă: visul e absolut spontan, ergo inform, ergo scăpînd oricărei finalități, inclusiv celei estetice. Iată ce spune în această privință C.G. Jung: "Visul, ca orice proces viu
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
ale volumului, în care autorul, prefirînd citate din Le livre à venir a lui Maurice Blanchot, se dezice de sine, nu moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa de puține zile înainte... Abia apuc să scriu, cînd să recitesc? Ori, poate, de uitarea posterității. Haida, de! Cît despre disperarea de a nu avea nimic de spus... Confortul, vrea să zică. M-ar
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]