332 matches
-
cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
măturat, și sar peste el ai casei de trei ori, ca să nu aibă vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai de pomană ouă la țigani, că îți fură cioara puii. Cînd coci ou în spuză, să nu-l acoperi peste tot, că se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc să se coacă, să nu vorbești, că de vei vorbi vor plesni. Dacă cumpără sau vinde cineva ouă și le ia într-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ou roșu în sîn, ca să fie totdeauna roșu. La sfintele Paști mănîncă ouă roșii, că vei fi roșiu. După ce iese de la înviere, nu se mănîncă ouă, că pe urmă miroase gura. înainte de-a pune ouă la copt în spuză, să le scuipi. în ziua de Paști, cînd ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ironic și a fost transferat la brigăzile 13 și 14. La brigada 13 era șef fostul său coleg de an, Ion Bogdănescu, iar membri ai echipei de acțiune erau alți foști colegi de-ai săi: Ion Stancu, Gheorghe Florea, Mihai Spuză. Imediat după transferul la brigada 13, a primit indicații din partea lui Petre Paul: ați fost aduși aici ca pedepsiți și trebuie să vă supuneți ordinelor noastre; nu aveți voie să vorbiți cu nimeni și nici între voi; nu aveți voie
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
53, 58-60, 79-82, 85, 89, 92, 95, 116, 132-133, 157, 162, 167, 182, 192, 208, 217 Sofonea Remus 115 Sofronie Constantin 39-40, 79-80, 105, 193 Soljenițîn (Aleksandr) 16 Soroiu Gheorghe 35, 37-41, 80, 133, 166-167, 182, 210 Spânu Alexandru 29 Spuză Mihai 141 Staicu Dan 29 Staicu Mircea 28 Stamate 112 Stamu (Dumitru) 29, 32-33 Stancu Ion 183 Stancu Zaharia 31 Stăncoiu Ioan 29 Stănescu Tudor 55-56, 128, 132, 137, 143-144, 155, 158, 174, 188, 239 Stănescu Cezar 38 Stănescu Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
inaccesibil, nu se arată decât în miezul unei radicale decreații, pe fundalul umbrit al sfârșitului diluvian: "Porumbii mi i-am slobozit/ să-ncerce pajiștea cerului,/ dar sfâșiați de vânturi/ se-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei/ inima mi-o-ngrop subt spuză/ să-și țină jăratecul. Paserea focului/ nu-mi mai fâlfâie peste pereți./ Dăinuie veșnic potopul". Pajiștea cerului și pasărea focului nu își conturează prezența; dar tocmai absența le decupează fulgurant în văzduhul acestei peșteri platoniciene. Dimpotrivă, cele ce apar abia
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a făcut provocări care au fost imediat potolite prin intervenția armatei și a populației care se găsea în raza secției de votare (probabil, „propagandiști” și „șablonari” comuniști, n.n.)”. După ce s’a plâns de activitatea „subversivă” a opoziției, Bighiu își trage spuza pe propria-i turtă într-un mod grosolan și abject, arătând „meritele” propriilor activiști: „...în această zi tineretul și’a dat toată puterea de muncă (tineretul „progresist”, desigur, n.n.) prin diferite echipe care au vegheat în secțiunile de votare în timpul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
români, iar pe drumul dintre Brăhășoaia și Bârzești veneau grupuri infinite de refugiați; femei cu câte un copil în brațe și cu câte 2-3 în jurul ei, sau oameni bătrâni înotând prin noroi amestecat cu zăpadă, răsuflând din greu sub povara spuzei de bagaj. Pe șes se vedeau boi, vaci și turme de oi care veneau încet, fără să le înmâie cineva. (...) M’am întors înapoi și am ajuns în sat odată cu coloanele de soldați și de refugiați care în zadar încercau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
împărătești ce ne lega de orașul Rădăuți, uneori chiar mă pierdeam cu privirea la câte o mașină ce scotea în urma ei un praf gros - pe atunci reprezenta un mare eveniment vederea unei mașini - eu retrăgându-mă într-un târziu la spuza focului de unde scoteam câțiva cartofi fripți pe care-i înfulecam cu nesaț. Tata era și un bun croitor de berneveci, un fel de ițari confecționați din suman de lână, foarte căutați în timp de iarnă la țară, cât și al
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
pus ilegal în circuit public) de regizori ai spațiului electronic. Că „băieții” continuă să ne monitorizeze viețile e un scandal, dar nu o mirare. Că dl Valentin Nicolau nu scapa ocazia creată de acest scandal spre a trage turta pe spuza sa este de înțeles. Dar că dl Băsescu și consilierii săi dau declarații din care nu poți înțelege altceva decât că dl Radu Călin Cristea e un somnambul, căruia i s-a năzărit că a fost invitat la o discuție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
spus Viața: — Lăsați oamenii să vină la mine, să se joace! Să se iubească, să se urască pe săturate, ca să poată muri în pace... Lăsați oamenii să soarbă tot vinul Bucuriei și al Tristeții mele: să-și coacă sufletele în spuza tăciunilor mei, până s or rumeni și s-or împlini! Către voi, cărturari, legiuitori și judecători ai pământului, grăiesc astăzi: — Lăsați oamenii să fie vii! 7 noiembrie 1955 Nu-mi găsesc locul - acesta este adevărul. și nici rostul. Nu sunt
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
aluneca pe afund de vale...Era clipa rugii de seară. Măria sa Vodă călca gânditor spre locul de taină al întâlnirii cu Dumnezeu... După umblet prelung și adăstare cuviincioasă în fața icoanelor, am pornit cu pas ușor spre casă...Abia târziu, când spuza stelelor înnobilează înaltul bolții a venit și somnul binefăcător...Un vis a pornit a mă purta pe aripile lui vrăjite...Iată-mă-s sub arc de clopotniță. În jur e o liniște dumnezeească. Numai glas de pasăre singuratecă înfioară firea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mioara Cortez, elevă a aceleiași Arta Florescu, a ajuns solistă a Operei ieșene. Iar Ștefania, absolventă a Conservatorului de Muzică ieșean, a fost profesoară de pian la Liceul de Muzică din Suceava. În această casă, în seri de vară, când spuza stelelor din Calea Lactee desenează brâu feeric pe bolta limpede a cerului, între viile și livezile de la Doi Peri răsunau acorduri de pian, acompaniind glas feciorelnic sau cadența versurilor în primă lectură. Iată câteva din personalitățile care au călcat în această
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și că datorită acestuia stelele se rotesc pe cer.” Atanasie Îi pune pe farisei În directa descendență a evreilor „din pustie”, idolatri, care-și reneagă Dumnezeul, Închinându-se unui vițel de aur. Pe parcursul expunerii, fidel schemei sale trinitare, alexandrinul „trage spuza” pe turta Fiului. Acesta, rostind logion-ul, ar avea În vedere două forme de blasfem, una „călduță” și pardonabilă, blasfemul Împotriva firii Sale umane (Fiul Omului), și alta pârjolitoare, impardonabilă, blasfemul Împotriva divinității Sale făcătoare de minuni: „Evreii nu insultau/calomniau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
duce către o alta, unde va trebui să se înfățișeze singur. Deși formulat cu grijă pentru adevăr, nu cred că a primit prea bine „avertismentul”: mai ales la „lansare”, autorii vor, exclusiv, laude. Modestia lor de moment e doar o spuză subțire pe jăraticul fierbinte al vanității. În final, am încercat să-i conturez lui V.M. un „portret”: e un „om de septembrie”, am zis, adică echilibrat, cumpătat, „nici cald, nici rece”. N-am apucat să adaug și alte elemente că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale ministeriabililor ambelor legislaturi (cu mici excepții) și cel de dreapta, spre care trage, invocând dreptatea restitutivă și tradiția culturală interbelică, o bună parte a guvernanților actuali. PNȚCD este campionul ei, odată ce are și miniștri care fost bucuroși să tragă spuza pe maximalism statal. Sondajele anului 1996 asupra autorității dădeau prevalență copleșitoare Bisericii și armatei. La ora actuală li se alătură președinția. Pot fi formulate multe explicații, inclusiv aceea că astfel de instituții n-au impact direct în viața cetățeanului, deci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ironic și a fost transferat la brigăzile 13 și 14. La brigada 13 era șef fostul său coleg de an, Ion Bogdănescu, iar membri ai echipei de acțiune erau alți foști colegi de-ai săi: Ion Stancu, Gheorghe Florea, Mihai Spuză. Imediat după transferul la brigada 13, a primit indicații din partea lui Petre Paul: ați fost aduși aici ca pedepsiți și trebuie să vă supuneți ordinelor noastre; nu aveți voie să vorbiți cu nimeni și nici între voi; nu aveți voie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
religios, cu infuzie lentă, rezistă mai bine desuetudinii, pentru că el răspunde unor interese mai viscerale și mai perene decât programul unei legislaturi: acelea de a vindeca de neant și de singurătate. Foc de paie, în primul caz, jeratic acoperit de spuză în cel de-al doilea. Pînă la urmă, eșecul sau succesul unei preziceri depind de răspunsul la întrebările: cine va avea interesul s-o repete, unde, când și în fața cui? Refrenul alinător al formulei Two-States Solution aduce, la noi, apă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe terë „pământ, țărm“ și pe vatër, vatra „vatră, cămin, locuință, focar, grămadă“; în latină sunt tellus și terra „pământ“ cu derivatul atrium „curte interioară cu bazin pentru colectarea apei“; cf. sl. telo „corp“, pol. tło „bază“, watra „cămin, foc, spuză“. Sunetul t este secundar la rădăcina l/r, cum arată formele românești loc > to loacă, colac, soroc; lat. aula (vgr. aule) „curtea interioară a unei case” precede lui atrium „ib.”; comp. și vgr. enteron „intestin, vintre, uter; interior, măduvă, miez
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști. Durerea de ochi. Bolnavul se șterge pe ochi cu roua de pe mai multe flori. Durerea de șale. Se pune cărămidă fierbinte sau curechi proaspăt încălzit, pe locul dureros
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ne imaginăm - și să ne temem de - cele mai rele alternative dintre cele sugerate de agresorul verbal. Exemplu (unul dintre șefii de divizie adresându-i-se celuilalt șef de divizie, ambii fiind în competiție în firmă): „Dacă îți tragi toată spuza pe turta ta sau mă lucrezi pe la spate, nu pot să îți spun decât că vei câștiga o victorie pe termen scurt. Dar vei face bine să îți ferești spatele. Ai auzit de soartă? Îți vei blestema soarta cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pisată, rece se pune pe buric, ca să „tragă” de la șale; - rădăcină de boz pisată; pomușoară și frunze de zelnă se zdrobesc, se stropescă cu apă și se pun la buric;otavă de pelin se pisează, se pune în vatră cu spuză și apoi se pune pe buric. Legătoarea este bună pentru diaree (pânătecăraie). Mai șștia să descânte Anghelina Cucu, dar, cu deosebire, ea se specializase în „tras”mâini și picioare, oase rupte. Ea ne spune că la scrânteală, se „trăgea” mâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici nu se tăiau porci în anotimpul cald. Vara se consuma carne de pasăre, fiartă în zeamă de zarzavaturi, la care se adăuga borș sau asociat altor alimente: cartofi, fasole, mazăre, orez. Se consumau ouă proaspete, fierte sau coapte în spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]