329 matches
-
la bucătărie mămăliga era aproape gata așa că, tăiam dovlecii și o parte din miez îl puneam în lapte iar bucățile cele mai mari le așezam pe jar la copt, împreună cu știuleții de porumb alături de ouăle care erau deja ascunse în spuza fierbinte. Din când în când mai exploda câte un ou însă masa era pe cinste. După ce ne ghiftuiam bine, câțiva mai vioi dădeam o raită pe la pădure de unde aduceam ceva fructe pe post de desert și bine înțeles, aduceam înapoi
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
îndrăgostit de valuri... Și de spuma-nvolburată... În care, a văzut în taină Cum VENUS s-a născut odată.... Flacăra nestăpânită Îi încinge globul feții... Nu simte cum pârjolește Toată roua dimineții... Către prânz, privește mândru Cum pământul arde-n spuză... Razele, de dor încinse Tot mai aprig le difuză... Arde-n val de foc natura, Dogorește-ntreg Pământul... Obosit și stors de vlagă Abia mai adie....Vântul... Doar spre seară....mai încolo, După ce-a parcurs distanța... Se mai potolește
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]
-
uita, Să pot să mă răcesc de tine și de viața Asta cu șuvoi “de nu-mă uita pe mine”, Să răresc amintirile de a ști tot de tine... Dar, n-am fost vreodată mai fericit, Cum de vreo altă spuză sunt umbrit, Acum prin trăsnete și fulgere și ploi, Prin toate dragostele tu-mi curgi șuvoi! Referință Bibliografică: Interior răscolit... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian
INTERIOR RĂSCOLIT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373863_a_375192]
-
a ta este la fel. Și am ajuns acum ca să cerșesc O dragoste rănită, fără țel. Ai fost mereu contra voinței mele Când eu mi te iubeam ca un nebun. Dar m-ai întâmpinat mereu cu rele Făcând din vise spuză dar și scrum. Din conjunctură, verbul ... a iubi A dispărut ca și când n-ar fi fost. Aveai curajul totuși de a minți Sadic în față dar și fără rost. Acum te văd tăcut, cu ochii minții Știind că eu pe veci
INVERSIE PROBABILĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375386_a_376715]
-
frate și bea, apare o fată de șaisprezece ani mo, av kathe, fă, la domnii ziariști, și toarnă cafele, noi nu avem bani, privesc la ceșcuțe, și ochi-mi sunt triști, nu vreau Lavazza, nu vreau Expreso cafeaua aceasta din spuză și jar e mult mai bună decât e progresu că are în ea inimă de țigan, mișto avilăn, bine ai plecat la casa pictată mai stau în târnaț arunc o privire apoi peste sat și-i spun la țigancă să
CASĂ CU SUFLET DE ŢÍGAN de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375521_a_376850]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când
APOTEOZA POETULUI, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371909_a_373238]
-
vine, Vrea să se joace cu trecutul, Prezentul, sau neînceputul A tot ce-a fost sau fi-va-n mine. Spun „bun venit”! când simt că muză Cea curioasă răscolește Prin amintiri și izbutește Pe turta ei să-și tragă spuza. Cât zare-mi este universul, Doar teamă poate să mă-ngroape, Strivindu-mi îngerii sub pleoape, Dar, nu îmi rătăcește versul. *** Ciclul "Era să fiu poet" Referință Bibliografica: În vers mă-ncumet / Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN VERS MĂ-NCUMET de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371998_a_373327]
-
parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie se-împrăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile, șiroind eliptic printre sânii tăi neatinși de scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
greco-ortodocsii de Europa sau de Eurasia? În Europa/UE piața neagră e de 50% din activitatea economică/PIB, la greco-ortodocși, 25% la catolici și 10% la protestanți. Aceste decalajele de corupție și monedă unică € agravează criză, în care fiecare trage spuza pe turtă lui. Se redeschide Chestiunea Germană, se urmărește din nou distrugerea Europei Centrale, €? Războaiele, de treizeci de ani, 1618-1648, cele napoleoniene, 1799-1815, cele mondiale, 1914-1945, au reușit mereu distrugerea Germaniei. Integrarea RFG în UE a împiedicat reapariția Reich-ului. Când
GERMANIZAREA EUROPEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344761_a_346090]
-
geamănă, se mișca mai repede ca ea. Radia de plăcere când se lăsa antrenată în asemenea jocuri. Exista la căminul cultural un cinema, așa că atunci când se dădea câte un film, băieții profitând că le plăteau biletele invitatelor, încercau sa tragă spuza pe turta lor, să profite cât mai mult de întuneric, umblând cu mâinile lor curioase și neastâmpărate pe sub fustițele copilelor, cu voia sau fără voia acestora. Așa s-a întâmplat și cu Ana, când un băiat a încercat să facă
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
ne mai trece oarecum din drum. Zi! - Cum să încep, ca să înțelegi? Direct! În Joia Mare, înainte de... cum ți-am spus, oamenii, fac niște azime, un fel de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
Acasă > Poezie > Cântec > O FRUNZĂ Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-o spuza, e o frunză Se zbate că o lăuza Da din coate și din buza Pun perfuzii, ea refuză. La lumină cea difuza Printre gemete acuză Nu găsește nicio scuză Celui ce-a făcut-o frunză Buburaza-i buburuza Când o vede
O FRUNZĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346985_a_348314]
-
Cu strigăte și paraziți Voi însă poate n-auziți Nici hăituiala și nici prada Vrea întunericul lumina Să o coboare de pe soclu În maniera lui un cioclu Spre restul lumii zvârle vina Vrea întunericul lumina Pe turta lui să tragă spuza Și-și încordează archebuza La ora când servim noi cina Referință Bibliografică: Nu-mi luați paharul de pe masă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate
NU-MI LUAŢI PAHARUL DE PE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347020_a_348349]
-
aniversare a revistei (certificatul nr. 21, 2012). BOBUL MEU DE JAR ( În loc de crez poetic) Din jarul unui astru neștiut/ Se-ntâmplă să coboare o scânteie/ În boțul cel rotund de lut / Ce prinde viață-n pântec de femeie./ / Mocnind în spuza de cenușă,/ Târziu simții și eu un bob de jar/ Ce îmi gravă în inimă o ușă/ Prin care să-mi devină felinar.// De-atunci aleg grăbit cuvinte,/ Doar scoici din ochiul meu de mare;/ Eu nu râvnesc la cerbi
GHEORGHE PÂRLEA (N.1948) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346323_a_347652]
-
bucură pentru aceleași motive, caută să construiască împreună o colectivitate pașnică. Personal, la nivelul de jos, nu am sesizat conflicte cauzate de naționalitate. Poate conflicte apar atunci când este vorba de politică sau de apărarea valorilor naționale divizate! Atunci fiecare trage spuza pe turta să... Limba română și în general românii nu sunt iubiți de politicienii transnistreni și de oamenii care ocupă posturi mai înalte în societate deoarece le este frică să nu le diminueze puterea. Rușii de rând sunt sătui de
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
am obișnuit cu viața printre ei. Norocul meu era că Franco se purta frumos cu mine. Era îndrăgostit lulea, așa că am învățat de nevoie să profit de anumite slăbiciuni ale lui față de mine și cum spune bine românul, să trag spuza pe turta mea. Mai mult surorile lui cârcoteau, decât părinții, de parcă le luasem lor bărbațul, nu fratele. Ajunseră la un moment dat la parcare, apoi băgară trollerul în mașină și plecară la drum spre Torino. Aeroportul nu era unul atât
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
cergi de nea și-n aer, Încremenind chiar fumul spre boltire, Dezghioacă,-n pietre, gerul nălucire, Eliberând tăceri pe post de vaier. Anemic, vântul, mai vălătucește Vedeniile sub voaluri siderate, De gheață flori stau pe ferești pudrate Cât jaru,-n spuze, licăru-și răcește. *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: S-au gârbovit câmpii ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
S-AU GÂRBOVIT CÂMPII … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377879_a_379208]
-
pentru odrasle Ataca lovind sub coaste. Ei, săracii, guguștiucii Se luptau ca mamelucii... Ca ostași în apărare Pentru copii și... mâncare. Ceva... ce nu face omul Și nici roade cum dă pomul; Animale, păsări, gâze, Se luptă și... ard în spuze. Noi, oameni, avem pretenții Să trăim doar din subvenții, Iar ei, niște guguștiuci Ne dau „liber„ în... papuci. Cum au dat la puii lor Pe deasupra nucilor Drumul către înălțimi, Unde toți am vrea să fim ! Păsări, ființe-ndrăgostite, Spațiul, ritualuri
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
îi șuieră din gară... Da, e adevărat și nu vă mint, Nici puncii nu se satură de joacă! Și timpul meu, pe care îl mai simt, Tot mai străin, tot mai grăbit se pleacă. Din toate-n urmă ne rămâne spuza Și-așa îmi vine singur să mă duc În Sanctuar, la Sarmisegetusa Și-o veșnicie să mă fac haiduc... Referință Bibliografică: În Sanctuar, la Sarmisegetusa... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011
ÎN SANCTUAR, LA SARMISEGETUSA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375123_a_376452]
-
petrec noapte de noapte... Și de somn, nu am habar... M-am născut să fiu poetă... Să beau...al muzelor nectar! POETA ȘI MUZA Fierbinte noapte de iubire, O poetă și o muză.... Luna strălucea în noapte... Focul, pălpâia în spuză... Ea, îl căuta de-o viață Rătăcind din loc în loc... El, se ascundea de teamă Să nu-l ardă al ei foc... Dar a fost așa să fie... Clipa oarbă a venit... L-a atins doar cu o suflare Și
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
XXIX. CULTURI MULTIPLE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011. Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
relaxați. Ajungem la tarlaua noastra, care se afla în proxima vecinatate cu ... Citește mai mult Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
aici, lucrurile nu se văd prea clar, trebuie să le prefigurezi mai mult cu ochiul minții și al sufletului. În cadrul acesta e mai mult nevăzut decât văzut, mai mult spirit decât gândire, mai multă dorință decât certitudine. Bunicul scoate din spuză niște cartofi copți și-i pune Într-un castron; feliile de bostan mai sunt lăsate, pentru a fi pătrunse mai bine. Roadele pământului sunt la ei În casă. Pentru ei, postul e post. Am rămas impresionat de puținătatea și simplitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]