10,656 matches
-
Sărută peatra pe care ședea. Căutînd să se întîmple ceva monstruos buzelor lui de copil. Asprimea răspunsului îi smulse un suspin din cerul gurii. Și o dispozițe rapidă îl inflamă - să se prelingă o singură dată cu tot trupul; pe stîncă. Sperînd că toate schijele și fărîmăturile or să rămînă-nfipte-n el precum broșele. Așa că, mai suspină o dată. Nervos și zbucnit din tot șoldul. Cu picioarele-n valuri: - Ce-am făcut... Asta-i chiar sămînța mea. O mare-ntreagă - scaldă sterilă zbucnită
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
a închis cartea înainte să încep să citesc a pus punct înainte să încep să vorbesc a sfâșiat coala albă fără să apuc să scriu ceva m-a lăsat răstignită între două anotimpuri - să împingi în tăcere bucata ta de stâncă altfel nu va rămâne nimic din tine să iubești bucata de stâncă mai mult decât pe propriul copil ea nu e niciodată prea grea - deschideți-mi cartea vorbiți-mi eu am să vă răspund în alfabetul meu de grăunțe presărate
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
să încep să vorbesc a sfâșiat coala albă fără să apuc să scriu ceva m-a lăsat răstignită între două anotimpuri - să împingi în tăcere bucata ta de stâncă altfel nu va rămâne nimic din tine să iubești bucata de stâncă mai mult decât pe propriul copil ea nu e niciodată prea grea - deschideți-mi cartea vorbiți-mi eu am să vă răspund în alfabetul meu de grăunțe presărate în pădurea cea mare pentru copiii rătăciți un gest o fluturare de
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
Din care picură zmeura fricii. * * * Înfășurat în manta-mi... Așezat pe labele mele de fildeș, Îmblânzitorii ochi pândesc beregata Ultimei pofte capitale - moartea. * * * Curând, curând... Voi ninge-n Himalaya, În coama lupilor alpini. Curând, curând... Apă voi fi la glezna stâncilor, Afumegând sub nări de căprioare. Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță soarele... Neantizând, neantizând... * * * Mi-e sete, Doamne, mi-e sete: Cum beam din fântâna Stejarului Mamvri Săpată de strămoșul Avraam. Îngerii paznici Trâmbițându-mi gloria
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
alții mai iuți decât mine dar nu mă lăsam deloc, mergând cât puteam de repede, de dragul întrecerii gratuite. Am traversat podul Lidingö într-o stare euforică, de parcă ieșisem din gravitația pământului. Cu vântul mării în păr, privind cu ochi arzători stâncile albastre ale amurgului. Îngeri cu trompete pluteau în aerul de cobalt. Pietre verzi zburătoare, fântâni de vis cu sirene și pești, corpuri de zei ai mării, totul mă atingea vrăjindu-mă din depărtare. Viața urla de poeme. Apoi am mers
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
descrierile de călătorii cu amănunte istorice rare; și el ținuse să întrebe fiecare colț de tărîm sau de apă la ce fusese în trecut martor, îmbinînd pretutindeni priveliștea de azi cu vedenia de odinioară. Îi plăcuse să viseze în față stîncii de pe care Sapho se aruncase în valuri, a țărmului unde se înălțase rugul lui Pompei. Ici fu răpusă frumoasa Ines, colo muri închis regele nebun. Dar pe cînd vastele peisagii ce sir Aubrey zugrăvea dintr-un cuvînt erau pustii de
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
celor mai diverse domenii de cercetare, care toate mă atrăgeau în acele timpuri ale uceniciei mele. Câteva exemple. Eram înscris pe lângă Facultatea de Litere și Filosofie la Facultatea de Medicină. Profesorul de anatomie, Victor Papilian, ne descria la cursul său "stânca temporalului" a acelui os de forma unei scoici rotunjite, ce închide lateral, de o parte și alta, cutia craniană, fiind situat între parietal, occipital și sfenoid. Urmăream în adâncul acelei stânci explorarea melcului, a acelei mirabile construcții osoase spiralate ce
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
de anatomie, Victor Papilian, ne descria la cursul său "stânca temporalului" a acelui os de forma unei scoici rotunjite, ce închide lateral, de o parte și alta, cutia craniană, fiind situat între parietal, occipital și sfenoid. Urmăream în adâncul acelei stânci explorarea melcului, a acelei mirabile construcții osoase spiralate ce adăpostește labirintul urechii interne. Nu era decât un fragment dintr-o parte, ea însăși doar un capitol dintr-o carte, și aceasta în multe, în nenumărate tomuri. Dar simțeam că pătrunzând
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
mirabile construcții osoase spiralate ce adăpostește labirintul urechii interne. Nu era decât un fragment dintr-o parte, ea însăși doar un capitol dintr-o carte, și aceasta în multe, în nenumărate tomuri. Dar simțeam că pătrunzând în labirintul din acea stâncă, cu oscioarele din preajmă ce păreau bricolate ca pentru un joc de copil puteam înainta spre acel totum, spre întregul cosmic la care năzuia tinerețea mea puțin știutoare. Identificam pe atunci acest întreg cu universalitatea înțeleasă " pe urmele lecturilor mele
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
al nobleții! Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafărul sclipitor contra Tenebrelor oarbe... Binele contra Răului - Excelsior! Avem mai întîi prologul. În mijlocul unor talazuri negre, sub un cer acoperit cu nori negri, stă în lanțuri, pe o stîncă neagră, sub călcîiul unui demon mai negru că toate, o umbră albă - e geniul civilizației sub călcîiul Răului. Muzică este lugubra - o dezvoltare de acorduri disonante, în care domină notă sfîșietoare a unor dureri haotice, si care urmărește gîfîind o
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
femei cernite și legate în lanțuri. În mijlocul scenei, un demon înalt și mîndru, cu aripe enorme negre, vrăjește întinzînd ghearele și aripele în dreapta și în stînga. [...] Deodată se aude un sunet de bucium depărtat. Femeile ridică fruntea. Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție demonul își strînge îngrozit aripele. Captivele se ridică încet-încet." Pînă aici, lucrurile sînt clare. Din păcate, în legătură cu baletul Excelsior, o frivolitate nepermisa în cercetarea științifică m-a făcut
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
față de “Warum warum” mi s-a părut spectacolul lui Dan Puric, “Vis”, pe care l-am văzut în aceeași seară. A fost util exercițiul de a trece dintr-o extremă în altă: de la studioul mic și intim al teatrului Radu Stâncă la sala mare (și umpluta până la refuz) a Casei de Cultură a Sindicatelor, de la un spectacol nișat la unul popular, de la teatru de idei la pantomima. Dan Puric nu mai e de mult un simplu actor. El este un rock
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
de tine Drumul se termina pe faleză în fața crucii, marea ondula licurînd răsfrîngerile de soare ale adîncului, pescăruși moleșiți de amiază săltau odată cu valurile. nimeni. nimeni în jur, departe văzduhul trepida peste pămînturile acestea arse. tern răbdătoare. așezat pe marginea stîncii, cu spatele rezemat de cruce și picioarele atîrnînd în gol mă uit, și mă uit în absența unei secunde, deși numai în timp e cu putință mișcarea, sedus a împărtăși tăcerea fără a o abandona, cum părul și barba înfiripîndu-se
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
Adie și alte nuanțe familiare din expresii de monopol matein: vînătorile din bălți (Farul) se desfășoară ,sub pavăza nedeslușită a unei taine" sau din figurile unor schimnici de pustă, recognoscibile la V. Voiculescu în chipurile pădurețe ale anahoreților de prin stînci. Corabia lui Sebastian (volum publicat postum) este, în egală măsură, un fals jurnal din timpul șederii în Berlinul Occidental și o Nef des fous cu deschidere atît spre poemul satiric al lui Sebastian Brant, cît și spre Corabia nebunilor a
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să caute în prin pantalonașii copiilor izvorul domnului sau preoteasa la care făceam curățenie ce mi-e dat să văd pe noptieră sub
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
răstorni lumea cu dinamita strecurată în ceștile de cafea... hotelul de viață, liftierii răzbunători apăsând pe butoane de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de frunze bacșiș ancorați la valize... Cele mai mari remușcări din anul acesta : așternuturi de stâncă și pământ...forme de relief tot mai nesigure de la înălțimea ultimului catarg. BARBECUE În cartier se auzea doar melodia Cine a lăsat câinii afară !? și ocrotitorii nemiloși ai ursului panda strigând lozinci anti-globalizare. Scuturau din lanțuri și băteau în tobe
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
a plecat. n-a întrbat de ziua noastră cea de toate morțile. pe care o tot bem cu paharul crescut direct din mînă. dinții au zburat din orbite, privirile au scrîșnit la pereți. zboruri de melc așteptau amurgul amiezii. zumzetul stîncilor răsărite din somn. prăfuitele veșminte cu care oasele se îmbracă de ultima ceremonie. apoi ne anunță cu un surîs că moartea-i încă tînără în noi. larma pașilor neumblați larma prin tăieturile căreia tragem după noi pașii de eucalipt. pași
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
Poemele din ,,Tribuna", Au fost oameni mulți, Cîntec despre Doja (tipărit de redacție cu titlul schimbat, Pămînt, și cu unele modificări) și La lemne reușesc performanța, deloc ușoară, să-și păstreze universul originar nealterat ideologic, în ciuda tematicii impuse. Iarna, frigul, stîncile, vulturii, pădurea, revolta, cuvîntul, cuțitul și sîngele sunt motive lirice care se înscriu organic într-o sintaxă a metaforelor stănesciene născută din ,,realitatea fundamentală" a poetului, aflat acum sub zodie argheziană după ce trecuse revelator prin cea barbiană. Doar tonul vindicativ
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
a lucrat Dumnezeu!” (Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Editura Christiana, București, 2006). Citind acest testament oral dictat prietenilor la Târgu Ocna, pe 18 februarie 1952, de Valeriu Gafencu cu fața spre Hristos, îi recunoaștem zbaterile sufletești către Adevăr, tăria de stâncă a credinței și educația mucenicească oferită și moștenită de la tatăl Vasile Gafencu către fiul, precum Învățăturile de acum 500 de ani ale lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Viața lui Vasile Gafencu a fost o înălțare spirituală la ceruri
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
ZBOR ALBASTRU, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular,Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul zbor de ciocârlan.Ochii nopții: taină neagră,Zbor sinistru către stele.Cine știe să-nțeleagăDorul nopților rebele?Vis oranj incandescentCa o
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu Bradul veșnic viu, Eu Floare de colț muritoare, Tot acolo am să fiu Să sorb iubireați răbdătoare. De-ai fi Mesteacănul din munte, Casă mi-ar fi stânca ta. M-ar înveli frunzele-ți nude, Tu pe creste m-ai purta. Citește mai mult De-ai fi Tei stingher la malEu Floarea de nufăr plutitoare,Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Floare de mărgăritar.Tu m-ai hrăni, m-ai alinta.De-ai fi tu Bradul veșnic viu,Eu Floare de colț muritoare,Tot acolo am să fiuSă sorb iubireați răbdătoare.De-ai fi Mesteacănul din munte,Casă mi-ar fi stânca ta.M-ar înveli frunzele-ți nude,Tu pe creste m-ai purta.... XXIX. RUGĂ DE SEARĂ, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016. Mă-nchin la Cer, mă-nchin la Soare, Mă rog
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Articolele Autorului Ecouri Poemele stângace trimise făr’ adresă Cred c-au greșit cărarea cu nume de ducesă Cum lunga așteptare nu și-a aflat răspuns Ecoul amuțit-a pierdut în nepătruns Am luat abecedarul cu însemnări divine Să dăltuiesc în stânca cuvintele-n aldine Din stâncă șiroi-va o apă cristalină Să-ți răcorească fața cu zâmbet de regină Percep cântul de doină care-a umplut eterul Și-ncerc să deslușesc cum de-a-nceput misterul! Nu mi-am pierdut speranța, sunt
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
trimise făr’ adresă Cred c-au greșit cărarea cu nume de ducesă Cum lunga așteptare nu și-a aflat răspuns Ecoul amuțit-a pierdut în nepătruns Am luat abecedarul cu însemnări divine Să dăltuiesc în stânca cuvintele-n aldine Din stâncă șiroi-va o apă cristalină Să-ți răcorească fața cu zâmbet de regină Percep cântul de doină care-a umplut eterul Și-ncerc să deslușesc cum de-a-nceput misterul! Nu mi-am pierdut speranța, sunt sigur că destinul Va desluși
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]