467 matches
-
eucalipți, iar mai jos descoperi camelii, orhidee, trandafiri sau nuferi ce plutesc ca niște insulițe luminoase pe suprafața lacului. Undeva, pe niște stânci năpădite de ierburi și arbuști se află Fontana del Pastore (Fântâna Păstorului) Dar iată că deodată printre stâncărie se deschide o grotă cu două ramificații. Pătrunzi în ea și imediat în dreapta ai surpriza să te trezești parcă în paradis. Din reapta îți atrage atenția tumultul unei mici cascade formată de undeva din subteran și care se scurge într-
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
aspect biologic, rezervația se impune atenției prin numeroase ecosisteme naturale (Cărăușu D., 1969), consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi și pante cu expunere și înclinare diferită). De aici rezultă caracterul mozaic al vegetației, bogăția și marea ei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
multe alte specii xerofile, xeromezofile și ruderale, determinate de microclimatul secundar mai uscat și influența antropozoogenă. Ferigile se instalează frecvent în fisurile și părțile umbrite ale stâncilor, fiind reprezentate îndeosebi prin Asplenium ruta-muraria și mai rar, Asplenium trichomanes. Tot pe stâncăriile nude sau slab solificate se instalează și briofite, între care predomină Orthotrichum anomaltum, Schistidium apocarpum și Tortula muralis, împreună cu alte plante saxicole ca: Sedum sexangulare, Syntrichia ruralis var. calcicola ș.a. De remarcat și prezența speciilor Seligeria pussilla, Syntrichia ruralis, Tortella
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
o imaginară Sarmisegetuza. Că e un construct "de cugetări" nu ne îndoim: nu avem informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în sfârșit, se văzu dincolo de marginea pădurii, pe terasa largă, acoperită de iarbă, și în scurt timp ajunse la buza ei pietroasă. De acolo, nu fără a simți o ușoară amețeală, scrută, gâfâind, golul ce se căsca sub el: o stâncărie presărată cu tufișuri, ce cobora cu cel puțin cincizeci de picioare - iar la fundul ei se zărea Rhonul, întunecat și vijelios, scoțând un fel de huruit ce nu prevestea nimic bun. în față avea mantia înverzită a pădurilor ce îmbrăcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-se printre pietre și arbuști, pe terasa următoare, ultima. Cu un șuierat sinistru, săgeata lui Odolgan îi trecu la un deget de cap și se pierdu în golul de dedesubt, precipitându-se către râul de culoarea ardeziei. Privind spre buza stâncăriei, îl văzu pe hun scoțând o altă săgeată din tolbă și potrivind-o în arc cu un calm desăvârșit. Cărarea cotită și pietroasă pe care venise se sfârșea acolo; nu-l mai aștepta acum decât moartea ori o săritură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aceea de disperați. Frământându-și mâinile cu un gest de stânjeneală, bărbatul își drese glasul și începu să vorbească: — Iartă-ne, părinte sfânt... Hunii au luat Vesontio. Arătă în spate, în direcția porții larg deschise ce dădea în drum. — De pe stâncăria de jos încă se vede fumul incendiilor. Sigur puteți să-l vedeți și voi, dacă urcați în turn. Iar în jos, pe râu, probabil că a fost o luptă cumplită: am auzit, pe când urcam, strigătele și zăngănitul armelor. însă burgunzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
războinicii hiung-nu își ridicaseră tabăra, în tăcere, cu binecunoscuta eficiență. Urcați în șaua mărunților cai mongoli, se deplasau pe două rânduri, de-a lungul torentului, în vreme ce ecoul tunetului stăruia huruitor deasupra văii - un tub ca un intestin întortocheat, săpat între stâncării înalte și împădurite. De puțină vreme, o ploaie subțire pornise să cadă fără convingere, ropotind peste vegetație cu un zgomot ușor. în aerul umed se simțea un miros pătrunzător de pământ ud. întunecat, Balamber privea, de pe un pinten ierbos, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Trebuie să recunoaștem, însă, că tocmai aici se găsește farmecul celor la care facem referire și despre care povestim în această carte. Merulam Merulam este denumirea pe care o dau francezii siturilor natural fortificate. Adică unor mici perimetre acoperite cu stâncării înalte și ascuțite, asemănătoare unor ziduri de apărare. Pentru a da denumirii și alte semnificații, precum și o altă rezonanță, s-a ajuns ca, în timp, să se folosească doar cuvântul Merle. Aceasta s-a petrecut, probabil Îsau în mod sigură
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
alta , spunând apăsat: - O să te dau umbrei. Da. Deloc nu-l Înțelegeam, dar nici vreme n-am mai avut să mă gândesc la vorbele lui care nu se potriveau cu gesturile, căci vânătorii m-au dus Într-o preșteră din stâncăria de deasupra satului. Semăna cu peștera iernii de acasă, numai că avea multă cetină moale pe jos, iar cetina era la rândul ei acoperită cu un fel de funingine. M-au forțat să stau jos și au adus apoi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cale Întoarsă, fără să mai privească Îndărăt. 22. Am mers nopți În șir peste dune. Enkim și cu mine făceam potecă pe rând pentru Runa - când afundându-ne picioarele În nisipul mai fin decât zăpada, când tăindu-ne tălpile În stâncăria ascuțită. De cum se crăpa de ziuă, căutam un bolovan mai mare ca să ne dea umbră, ne ridicam la adăpostul său casa din piei, beam din licoarea lui Aban și adormeam. După o vreme Însă, stâncile s-au rărit de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cum sunt depresiunea Brașov ori Hațeg, inversiunile termice nu durează mult, iar verile sunt călduroase, uneori cu zile caniculare... cu condiții favorabile unei agriculturi cu randamente care egalează pe cele din câmpie. Dicționar Jepi=jnepeni= vegetație subalpină și alpină, de stâncărie, formată din arbuști din familia pinilor (pinaceae), cu tulpini ramificate, adesea paralele cu solul din cauza vânturilor puternice și care formează tufișuri (jnepenișuri) pe platourile munților înalți, la peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus mugo, are acele lungi identice pinului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
putînd fi „piatră, stîncă“. Diferă însă rădăcina la care trimit: reticul kar, „deal“, sanscritul kîra, „munte acoperit cu zăpadă“, arm. char „piatră“ și charg, „stîncă“, celt. carr, alb. karpë, „stîncă“ (de la care s-ar fi putut forma un colectiv *karpate, „stîncărie“), rădăcina i.e. *korpătă „stîncos“ etc. Reflexul a al indo-europeanului o este caracteristic limbilor dacă și iliră, la care se raportează, în ultimă instanță, cei mai mulți cercetători cînd trebuie să stabilească baza toponimului. A fost avansată și originea slavă (horbu, hrb, hrebet
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar cântecul mierlei și al privighetorii se auzea pretutindeni și te fermeca. După o vreme de admirație, un sunet prelung se auzi de nicăieri. Am luat-o la fugă prin pădurea stranie, până ce am ajuns în vârful unui munte, pe stâncării. Acolo, o pasăre cu pene ca spuma laptelui, de o frumusețe neimaginată a venit din depărtare. S-a așezat lângă mine și a stat așa în tăcere, până ce soarele, coborând pe bolta nesfârșită, a început să se ascundă încet pe după
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
altele au rămas în efective extrem de reduse și sunt amenințate de dispariție, mai ales în cazul în care reproducerea este dificilă iar habitatele le-au fost profund modificate sau distruse. În unele regiuni, ecosisteme forestiere, de pajiște, de mlaștină, de stîncării, au fost total înlăturate iar acțiunile de înlocuire prin replantări, reînsămânțări etc., sunt insuficiente sau absente. În alte situații, structurilor vii le-au fost modificate profund condițiile naturale de existență, prin diferite amenajări (spre exemplu, sisteme de drenare, sisteme de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului superior. Calcarele și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini alcaline * Vegetație pionieră alpină, cu Caricion bicoloris-atrofuscae 5. Habitate de stâncării și peșteri * Grohotiș stâncos, al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani) * Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) * Grohotișuri medio europene silicioase, din regiunile înalte * Grohotișuri medio-europene calcaroase, din etajele montane * Pante
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
află în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de A. Borza și îmbunătățit după alte noi teorii filogenetice. În cadrul acestui sector s-au amenajat : un acvariu, stâncării, turbării, iar dintre unitățile sistematice de plante existente amintim pe cele aparținând familiei Toxodiaceae, fam. Pinaceae, fam. Ephedraceae, fam. Magnoliaceae, fam. Cupressaceae, fam. Labiatae, fam. Betulaceae, fam. Fagaceae, etc. Complexul de sere: cu o suprafață de 2500 m2 este alcătuit
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
care trebuie însă să fie exploatate în mod rațional; adeseori vârfurile de pantă constituie motive de închidere de perspective și în acest caz o mare atenție trebuie acordată amenajărilor pe verticală; pantele constituie prilejuri potrivite de amenajare a grădinilor alpine, stâncăriilor, grotelor, fântânilor de perete, a nișelor ș.a. Cadrul general în care se află terenul destinat amenajării (de exemplu: sit urban, sit rural, sit marin, sit colinar, sit pe malul lacului, sit între străzi cu mare trafic, sit în aproprierea unui
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
floxul pitic (hibrizi de Phlox douglasii), garofițele roz (Dianthus gratianopolitanus), iarba de șoaldină (Sedum sp.), garofița de munte (Dianthus alpinus), căldărușa (Aquilegia pyrenaica), albița (Saxifraga spectabilis), piciorul cocoșului (Ranunculus gramineus), floarea miresei (Gypsophila repens) ș.a. Dintre speciile lemnoase recomandate pentru stâncării se amintesc: Pinus mugo var. gnom, Picea abies var. nidiformis, Picea glauca var. zuckerhut, Juniperus communis var. repandens, Taxus baccata var. repandens, Chamaecyparis pisifera var. boulevard, Chamaecyparis lawsoniana var. elwoodii, Salix reticulata, S. retusa, Ribes aureum, R. nigrum, Genista sp
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
abrupte de pe văile înguste limitează vederea și creează spații înguste, în care vizitatorul se simte izolat, încercând un sentiment de singurătate și constrângere. De aceea, în asemenea cazuri, pe malul în care apa lovește și-l erodează se pot amenaja stâncării care pe lângă consolidarea malurilor realizează și atracția atenției vizitatorilor asupra unui aspect particular al peisajului. Uneori, de-a lungul acestor văi cu maluri înalte, este indicată trasarea unor cărări și alei ascunse, cu sinuozități și vegetație pentru odihna de scurtă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
coronamentului unui arbust se evidențiază când acesta este suficient de mare, în raport cu distanța de observare. Calitățile plastice ale arbuștilor de talie mică, ca exemplare izolate, sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul unui ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolov��nișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]