330 matches
-
Tipuri de habitate: 3220 - Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; 3240 - Vegetație lemnoasa cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane; 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6110* - Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi; 6190 - Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia); 6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia); 8210 - Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; 8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase Specii de plante: 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui) 232. ROSCI 0236 - Strei - Hațeg Tipuri de habitate: 6240* - Pajiști stepice subpanonice; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9170 - Păduri de stejar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
travertin (Cratoneurion) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) 249. ROSCI 0253 - Trăscău Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6190 - Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 8120 - Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* - Grohotișuri medio-europene calcaroase din etajele colinar și montan; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Euphorbia în apropierea stâncilor 5330 Tufișuri termo-mediteraneene și pre-deșertice 54. Phrygana 5410 Phrygana vest-mediteraneene de faleză superioară (Astragalo-Plantaginetum subulatae) 5420 Phrygana Sarcopoterium spinosum 5430 Phrygana endemice cu Euphorbieto-Verbascion 6. FORMAȚIUNI IERBOASE NATURALE ȘI SEMINATURALE 61. Pajiști naturale 6110 *Pajiști de stâncărie calcaroase și bazifile cu Alysso-Sedion albi 6120 *Pajiști xerofile calcaroase 6130 Pajiști calaminariene cu Violetalia calaminariae 6140 Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia 6150 Ierburi alpine și boreale silicioase 6160 Pajiști oro-iberice cu Festuca indigesta 6170 Pajiști alpine și
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
durabilă a pădurilor, prevăzute de autoritatea centrală pentru protecția mediului; ... e) să asigure aplicarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcții deosebite de protecție, situate pe terenuri cu panțe foarte mari, cu procese de alunecare și eroziune, pe grohotișuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetației forestiere, precum și pentru alte asemenea păduri; ... f) să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetației lemnoase de pe pășunile împădurite care îndeplinesc funcții de protecție a solului și a resurselor de apă; ... g) să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
de locuit și construcții gospodărești. Se vor înscrie suprafețele reale ocupate de curți și clădiri și nu o suprafață standard. Alte terenuri (cod rând 11) - se înscrie suprafața ocupată de stufărișuri, iazuri și heleșteie, ape curgătoare, lacuri și bălți permanente, stâncării, grohotișuri, nisipuri, râpe, mlaștini, drumuri etc. Suprafața totală (cod rând 12) reprezintă suma suprafețelor înscrise pe rândurile cod 08, 09, 10, 11. b) Identificarea pe parcele a terenurilor în proprietatea gospodăriei ... Identificarea pe parcele/tarla (sola) a terenurilor aflate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190208_a_191537]
-
campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțelul de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
de neuitat asupra munților. a fost creat în anul 1959, urmând ca din 1992 acesta să fie inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosfera”. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
pretutindeni în calea drumețului în regiunile forestiere unde nelipsită este și vulpea modelul de substitutie este nepotrivit pentru concurenta deoarece nu ingaduie capacitatea partajarii resurselor de schimbat crește în munți calcaroși în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stâncării cel mai folosit criteriu este după grosimea stratului materialului evoluează pe postul de mijlocaș stânga manga original era de asemenea publicat în revistă asemenea afișoare folosesc voxeli în loc de pixeli un link pentru a finaliza listele pentru fiecare provincie și teritoriu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
dacă este activă turbăria); Depresiuni pe substraturi turboase; Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale; * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlaștini alcaline; * Vegetație pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae. 5. Habitate de stâncării și peșteri Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Panțe stâncoase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
puternică și excesivă; ... b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogașe, ravene, torenți; ... c) terenurile afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri noroioase; ... d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; ... e) terenurile cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stâncării și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenurile cu exces permanent de umiditate; ... g) terenurile sărăturate sau puternic acide; ... h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenurile ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205619_a_206948]
-
de locuit și construcții gospodărești. Se vor înscrie suprafețele reale ocupate de curți și clădiri și nu o suprafata standard. Alte terenuri (cod rând 11) - se înscrie suprafață ocupată de stufărișuri, iazuri și heleșteie, ape curgătoare, lacuri și bălti permanente, stâncării, grohotișuri, nisipuri, râpe, mlaștini, drumuri etc. Suprafață totală (cod rând 12) reprezintă suma suprafețelor înscrise pe rândurile cod 08, 09, 10, 11. Capitolul 3 Modul de utilizare a suprafeței agricole situate pe raza localității Se completează pentru toate categoriile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
specie montană, întâlnindu-se în munți în zona fagului, este frecventă în pădurile de conifere și destul de răspîndită peste 2000 m, în zona pășunilor alpine. Se întâlnește uneori și pe văile situate la altitudine mai mare, adesea în biotopuri de stâncărie. Este semnalată și în turbării. Preferă pădurile și locurile umede. Rezistă bine la temperaturi scăzute; intră târziu în hibernare, spre sfârșitul lui septembrie sau în octombrie, și iese din amorțire uneori chiar în februarie. Iernează între rădăcini, sub scoarță, în
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întodeauna prima duminică după Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de "Duminica Tomii". Pietrele lui Solomon reprezintă o arie naturală în al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) , fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este trăbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul de stațiunea turistică
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
arhitect și fiind totodată pus în practică sub conducerea tot a unui botanist, întreaga Grădină Botanică este în primul rând o expresie a conceptelor botanice în materie de clasificare a plantelor și de fitogeografie, iar nu un parc public artistic. Stâncăriile, bazinele, grămezile de nisip și colțurile umbroase sunt făcute pentru a da plantelor condițiile naturale cele mai potrivite de care au nevoie pentru a trăi, iar nu ca și decor arhitectural. Punctul de vedere al esteticii horticulturii și al arhitecturii
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
bazine mari semi-eliptice din beton și 34 de bazinașe pătrate (aflate în legătură cu instalațiile hidraulice), în care au fost plantate numeroase plante exotice. Tot în 1923 s-au amenajat aproape complet grupele sistematice ordonate după un plan original, s-au construit stâncării pentru plantele mediteraneene și s-au organizat diferite grupe ornamentale ale plantelor. S-a pavat o mare parte din drumul principal al Grădinii și a fost afișat la ambele intrării ale Grădinii planul grădinii, executat în culori. În cursul anilor
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis și Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști panonice de stâncării ("Stipo-Festucetalia pallentis"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comuniti rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Tufărișuri
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul rezervației sunt de menționat: Dintre păsări: Dintre mamifere se remarcă Zona este deosebit de pitorească prin sălbăticia stâncilor și a florei. Venind dinspre
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și protejază o gamă variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
să fie construiți în continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
63,40 km ocupă partea poloneză a munților Stołowe ("Góry Stołowe") și se află în extremitatea sud-vestică a țării, în sudul voievodatului Silezia Inferioară, la granița cu Cehia. a fost înființat în anul 1993 și reprezintă o zonă montană cu stâncării (roci stratificate constituite din gresii și marne sub formă de turnuri, ace, ciuperci, labirinturi), cu păduri, pajiști și văii ce conferă locului o priveliște aparte. Aria naturală reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]