770 matches
-
cultivată pe 10 iugăre 826 stânjeni, pădure de 63 iugăre 673 stânjeni și un iugăr 1390 stânjeni teren neproductiv. Cea de-a doua moșie se compunea din 7 iugăre 1306 stânjeni intravilan, 210 iugăre 1456 stânjeni arabil, 39 iugăre 1151 stânjeni fânaț, 10 iugăre 98 stânjeni vie și 21 iugăre 570 stânjeni pădure. Horváth Márton a murit în 1919, lăsând în urma sa cinci urmași. Imediat după decesul lui Horváth Márton, în 1 noiembrie 1919 și 17 aprilie 1920, o parte din
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
stânjeni, pădure de 63 iugăre 673 stânjeni și un iugăr 1390 stânjeni teren neproductiv. Cea de-a doua moșie se compunea din 7 iugăre 1306 stânjeni intravilan, 210 iugăre 1456 stânjeni arabil, 39 iugăre 1151 stânjeni fânaț, 10 iugăre 98 stânjeni vie și 21 iugăre 570 stânjeni pădure. Horváth Márton a murit în 1919, lăsând în urma sa cinci urmași. Imediat după decesul lui Horváth Márton, în 1 noiembrie 1919 și 17 aprilie 1920, o parte din moșia lui din Șmig a
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
stânjeni și un iugăr 1390 stânjeni teren neproductiv. Cea de-a doua moșie se compunea din 7 iugăre 1306 stânjeni intravilan, 210 iugăre 1456 stânjeni arabil, 39 iugăre 1151 stânjeni fânaț, 10 iugăre 98 stânjeni vie și 21 iugăre 570 stânjeni pădure. Horváth Márton a murit în 1919, lăsând în urma sa cinci urmași. Imediat după decesul lui Horváth Márton, în 1 noiembrie 1919 și 17 aprilie 1920, o parte din moșia lui din Șmig a fost vândută de coproprietari lui Leontin
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Biserica greco-catolică a fost inclusă, în 1920, pe lista marilor proprietari de pământ, a căror moșii au fost inventariate înaintea punerii în aplicare a legii de expropriere. Deținea în proprietate, la acea dată, o suprafață totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
inclusă, în 1920, pe lista marilor proprietari de pământ, a căror moșii au fost inventariate înaintea punerii în aplicare a legii de expropriere. Deținea în proprietate, la acea dată, o suprafață totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
marilor proprietari de pământ, a căror moșii au fost inventariate înaintea punerii în aplicare a legii de expropriere. Deținea în proprietate, la acea dată, o suprafață totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
inventariate înaintea punerii în aplicare a legii de expropriere. Deținea în proprietate, la acea dată, o suprafață totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni vie și 4 iugăre 926 stânjeni pădure) . Sașii din
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
totală de 51 iugăre 1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni vie și 4 iugăre 926 stânjeni pădure) . Sașii din Șmig au construit în Evul mediu o biserică, azi monument istoric, a cărei vechime coboară dincolo de granițele
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
1387 stânjeni (2 iugăre 631 stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni vie și 4 iugăre 926 stânjeni pădure) . Sașii din Șmig au construit în Evul mediu o biserică, azi monument istoric, a cărei vechime coboară dincolo de granițele secolului al XIV-lea
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
stânjeni intravilan, 43 iugăre 18 stânjeni arător, 392 stânjeni vie și 6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni vie și 4 iugăre 926 stânjeni pădure) . Sașii din Șmig au construit în Evul mediu o biserică, azi monument istoric, a cărei vechime coboară dincolo de granițele secolului al XIV-lea. Unii cercetători consideră ca prima
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
6 iugăre 346 stânjeni pădure). Moșie cu întindere semnificativă avea, în 1920, și biserica luterană din Șmig: 39 iugăre 1261 stânjeni (1 iugăr 1510 stânjeni intravilan, 31 iugăre 1222 stânjeni arabil, 1 iugăr 600 stânjeni vie și 4 iugăre 926 stânjeni pădure) . Sașii din Șmig au construit în Evul mediu o biserică, azi monument istoric, a cărei vechime coboară dincolo de granițele secolului al XIV-lea. Unii cercetători consideră ca prima biserică a fost realizată în secolul al XIV-lea, ea fiind
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
cu terenul la care erau îndreptățiți pe locuitorii comunei beneficiari ai legii de împroprietărire de la 1864. Dintre aceștia : A." 22 de capi de familie proprietari cu câte patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
patru vite de muncă primesc în proprietate câte 10 pogoane și 427 de stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
plătesc o "despăgubire anuală de 124 lei și 36 de parale". În total această categorie primește 227 pogoane și 322 stânjeni pătrați. "B." 237 de capi de familie cu câte două vite primesc în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
în proprietate câte 7 pogoane și 410 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc o despăgubire anuală de 94 lei și 19 parale; C." 56 de capi de familie muncitori cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
cu brațele (pălmași) primesc câte 4 pogoane și 444 stânjeni pătrați de teren arabil pentru care plătesc 67 lei și 05 parale. În total 315 capi de familie primesc în proprietate suprafață de teren arabil de 2344 pogoane și 88 stânjeni pătrați. Se mai acordă de către Statul Român 11 pogoane și 658 stj. Pentru "Casa Proprietății", 1200 stj pentru trei cârciumi domeniu public; 58 pogoane "Viile în pământul locuitorilor la care ia ostașniță Statul în bani". În total teritoriul administrativ al
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
Praid are o populație de 6.837 locuitori din care 96,92% sunt maghiari. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceiași cota cu primul său cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceiași cota cu primul său cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
contactul direct al apei cu pereții de sare. Apă care picura totuși în mină era captata și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se sapă cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mină lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mină se declară gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
ul este o unitate de măsură arhaică a lungimii. ul este adeseori aproximat cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, iar submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. În Europa stânjenul a avut ca model comun stânjenul antic grec, de șase picioare, însă a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea etalonului folosit. Se cunosc și destule excepții, relevante pentru țările române. În Transilvania
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
măsură arhaică a lungimii. ul este adeseori aproximat cu lungimea corpului uman sau deschidera brațelor, iar submultiplii cunoscuți al acestuia sunt părți din corpul uman, precum piciorul, pasul, cotul, palma și degetul. În Europa stânjenul a avut ca model comun stânjenul antic grec, de șase picioare, însă a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea etalonului folosit. Se cunosc și destule excepții, relevante pentru țările române. În Transilvania stânjenul a fost menționat din evul
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]