768 matches
-
această necesitate de a se ridica la suprafață o expune la toate primejdiile vînătorii, care-i pot fi fatale; mai ales că leviatanul nu poate fi prins cu nici un cîrlig și cu nici un năvod, cînd lunecă la o mie de stînjeni sub razele soarelui. Așadar, nu atît dibăcia ta, vînătorule, cît această necesitate vitală îți asigură ție victoria! La om, respirația e o activitate fără istov - un suflu slujind doar pentru două sau trei pulsații, astfel încît omul, oricare i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Uite colo, îi răspunse Queequeg, arătînd în jos. Starbuck văzu într-adevăr lungul cordon ombilical al doamnei Leviatan, de care puiul ei părea încă legat, așa cum o balenă lovită, după ce se scufundă în adîncuri, trăgînd după ea sute de stînjeni de parîmă, iese din nou la suprafață, cu parîma desfășurîndu-se liber, în spirale ușoare. Se întîmplă uneori, în cursul vînătorii, ca această parîmă naturală, al cărei capăt matern e slobod, să se încurce în parîma de cînepă, încît puiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
năprasnică și neobișnuit de îndelungată, fusese găsit mort pe plajă, cu capul rezemat de un cocotier, al cărui frunziș stufos ca un penet, părea jetul verzui al cașalotului. După ce uriașul cadavru a fost despuiat de învelișurile-i groase de-un stînjen, iar oasele i s-au zvîntat la soare, scheletul a fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde e adăpostit și astăzi într-un templu de palmieri falnici. Coastele i-au fost acoperite cu trofee, vertebrele i-au fost scrijelite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lacom, sîngele de botez. Apoi aplecîndu-se peste prăjinile de rezervă, alese una din lemn de nuc încă acoperită de scoarță și o potrivi în căușul fierului. După aceea, oamenii desfășurară un colac de saulă, din care bucată lungă de cîțiva stînjeni fu înfășurată pe cabestan și întinsă la maximum. Punîndu-și piciorul pe saula întinsă, pînă ce aceasta vibră ca o strună de harfă, Ahab se aplecă peste ea și, văzînd că nici o fibră nu se rupsese, exclamă: Ă Strașnic! Și acum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ridica pe cer, târgul era în toi și foiala mulțimii s-auzea vuind de departe. întârziații grăbeau pe cărări, îmbrăcați curat și vesel. Cu mustața răsfirată pe colții afumați și gura căscată, Gheorghe Corbici călca lat, cu tălpoaie de un stânjen. De departe capul lui buhos puțea ca o tabachere, deși omul era primenit în cămașă și ismene noi. în urma lui pășea mărunțel nevasta. De la casele împrăștiate pe malul gârlei, grăbea, cu chelia pestriță și întinsă pe oasele capului ca o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
keni și jumătate, iar înălțimea este de paisprezece keni, un shaku și cinci suni. Înalții oficiali voiau să afle mai întâi de toate forma galionului care urma să se construiască în curând. — Va avea două catarge: cel mare avea cincisprezece stânjeni, iar catargul mic - treisprezece stânjeni. Carena vasului o vom lăcui. În timp ce tălmăcea întocmai cuvintele constructorului, misionarul se gândea în ce scop aveau de gând japonezii să folosească o astfel de corabie. Înalții oficiali mai spuseră că vor să știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
este de paisprezece keni, un shaku și cinci suni. Înalții oficiali voiau să afle mai întâi de toate forma galionului care urma să se construiască în curând. — Va avea două catarge: cel mare avea cincisprezece stânjeni, iar catargul mic - treisprezece stânjeni. Carena vasului o vom lăcui. În timp ce tălmăcea întocmai cuvintele constructorului, misionarul se gândea în ce scop aveau de gând japonezii să folosească o astfel de corabie. Înalții oficiali mai spuseră că vor să știe cum se deosebea acest galion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
1,81 m, 1 shaku, aproximativ 30,3 cm și un sun, aproximativ, 3,03 cm. Prin urmare, dimensiunile vasului sunt de aproape 32 de metri și jumătate înălțime, aproape 10 metri lățime și aproape 26 de metri înălțime. Un stânjen marin are aproximativ 183 de centimetri, așadar catargele mari vor avea în jur de 27 de metri, iar catargul mic, în jur de 24 de metri. Ușă glisantă din hârtie cu rama din lemn de bambus. Cea mai mare dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care își schimbă codrul fața verde, numai ce trăsni în pereții muntelui, nori de zloată și de gheață s-au prăbușit curmând orice viață pe tot cuprinsul muntelui. Și peste ceasuri, când mândrul soare și vânturile limpeziră hăul, cu-n stânjen se săltase Ceahlăul... Legenda Pietrelor Detunate (folclor) Oamenii de prin partea locului spun că Detunatele ar fi fost, la început, o stâncă îngemănată dar, într-o bună zi de vară, pe o arșiță înăbușitoare, s-a pornit din senin un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut din vârful Hălăucii: un cerc care abia își înscria statuia proiectată în el, rupt în partea de jos de umbra picioarelor mele. Un nor de smoală, de-asupra Călima-nilor, biciuit în fiecare clipă de două trăsnete ca două fire
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
extrem de importantă în război - mai ales într-o luptă care implică penetrarea în teritoriul inamic. Dacă nu reușești să te retragi în siguranță, e ca și cum ai uita ultimul coș de pământ când sapi un puț adânc de o sută de stânjeni. Mișcă-te cu iuțeala vântului și întoarce-te la fel. — Îți înțeleg foarte bine precauția. Odată ce speranța i se împlinise, Genba era absolut docil. Katsuie își adună imediat generalii. Până seara, ordinele fuseseră trimise în toate taberele, iar pregătirile tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un ostrov." 27. În noaptea a patrusprezecea, pe cînd eram împinși încoace și încolo cu corabia pe marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt. 28. Au măsurat adîncimea apei, și au găsit douăzeci de stînjeni; au mers puțin mai departe, au măsurat-o din nou, și au găsit cincisprezece stînjeni. 29. De teamă să nu se lovească de stînci, au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, și doreau să se facă ziuă. 30. Dar deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
corabia pe marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt. 28. Au măsurat adîncimea apei, și au găsit douăzeci de stînjeni; au mers puțin mai departe, au măsurat-o din nou, și au găsit cincisprezece stînjeni. 29. De teamă să nu se lovească de stînci, au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, și doreau să se facă ziuă. 30. Dar deoarece corăbierii căutau să fugă din corabie, și slobozeau luntrea în mare, sub cuvînt că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
vine de la Cișmeaua Sărată”. --Cum bag samă, s-ar putea ca la Curtea domnească să fi fost aduse și oarece ape “sărate” (minerale n.n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate” pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla a să strica este cu putințe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să hotărască”. Vornicii de poartă au venit la fața locului și, făcând măsurătorile, spun: “Și măsurând și până în zidul hanului celui de piatră, iar din colțul zidului din sus a hanului și până în colțul den gios s-au găsit 23 stânjeni 3 palme argeaua (acoperișul n.n) zidului hanului”. --M-ai convins, dragule. Am să te întreb, totuși: auzit-ai tu de moară cu cai? --Citind în cele documente, tocmai am găsit că, la 22 ianuarie 1794, Mihail Costandin Șuțul voievod arată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10 februarie 1797 răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune eu - nici precum casele și dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Gheorghe Duca când era vistiernic mare la 20 aprilie 1665<footnote Paul Mihail, Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol, Iași, 1948, p. 63 footnote>; Frăsinenii-sat în ținutul Hotinului, confirmat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 77 footnote> și Stânjenii din ținutul Iași; Tuluceștii din ținutul Covurlui cumpărat de Duca Vodă la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 69 footnote>; Bahrineștii din ținutul Suceava. ,,Jumătate din moșia Bahrinești a fost donată la 31 mai 1695, Mănăstirii Cetățuia de către Anastasia domnița
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se întorc lucrurile, fiule? Am văzut, părinte, și din câte îmi dau eu sama necazul a pornit mai de multă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru a stinge focul? Asta-i adevărat. Și se vede treaba că vornicii de poartă sunt oameni care gândesc gospodărește... Să vezi acum trei târgoveți de pe Podul Vechi care se asociază și iau împreună cu bezmăn (chirie) un loc de zece stânjeni pentru a-și face fiecare o dugheană. Nu știi însă de la cine au luat locul. Ba știu, părinte. De la Ștefan Năstase postelnicul, pe care l-am tot întâlnit noi pe Podul Vechi și cu alte afaceri. La 15 sptembrie 1772
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dragule? — E din cauza afurisitelor ăstora de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în Frogwater Reach dacă de fapt am ajuns în Fen Curve. — Ei bine, indiferent unde-am fi, mai bine-ai începe să speri să vină un flux care să ne ridice și să ne pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
afurisitelor ăstora de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în Frogwater Reach dacă de fapt am ajuns în Fen Curve. — Ei bine, indiferent unde-am fi, mai bine-ai începe să speri să vină un flux care să ne ridice și să ne pună pe linia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa și fac. Nu-ți folosește la nimic să știi că sunt doi metri... Doi stânjeni, iubito, doi stânjeni... — ...doi stânjeni în Frogwater Reach dacă de fapt am ajuns în Fen Curve. — Ei bine, indiferent unde-am fi, mai bine-ai începe să speri să vină un flux care să ne ridice și să ne pună pe linia de plutire, oftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Cât privește pădurea aceasta, aș avea să vă spun o mulțime de lucruri nostime care mi s-au întâmplat aici, și cu Frosino din Panzano, și cu alții care voiau din lemnele acelea. Frosino, cu deosebire, a trimis după câțiva stânjeni de lemne, fără a-mi spune nimic; iar când a fost vorba de plată, a vrut să-mi oprească zece lire; spunea că le avea de primit de la mine de acum patru ani, când am pierdut la jocul de cărți
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]