163 matches
-
familiei, fiind de vechi boieri moldovenești. Drept urmare, în 1789, toți membrii familiei cu domiciliu stabil în Bucovina au fost numiți cavaleri austrieci: Frații Gheorghe, Teodor și Ștefan Stârcea, sora lor Ilinca precum verii lor Ștefan și Șerban. Emanoil baron de Stârcea (n. 1 ianuarie 1800, Slobozia-Berlinți - d. 17 februarie 1896, Cernăuți), fiul lui Gheorghe (1767-1833) și al Saftei de Ilschi (Ilski), a fost numit baron prin cea mai înaltă rezoluție al împăratului Franz Joseph I din 2 martie 1880 si diploma
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
Ilschi). Fiica lor Natalia (n. 2 decembrie 1842, Crasna Ilschi - d. 9 martie 1916, Viena) s-a căsătorit la 24 februarie 1859 în Cernăuți cu Nicolae de Hurmuzaki (1826-1909) și a fost mama baronilor Constantin și Alexandru. Eugen baron de Stârcea (n. 24 octombrie 1835, Crasna Ilschi - d. 12 noiembrie 1901, Cernăuți), fiul mai mare a lui Emanoil, a fost consilier imperial, politician federalist în Ducatul Bucovinei și deputat al Consiliului Imperial (Reichsrat). El sa căsătorit la 6 mai 1863 cu
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
a fost șef al consorțiului de proiectare ale traselor feroviare Hatna - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc și Hliboka (Adâncata) - Storojineț - Berhomet pe Siret . Eugen a fost numit vicepreședintele comisiei al Ducatului Bucovinei pentru Expoziția Universală de la Paris (1900). George baron de Stârcea (n. 2 noiembrie 1869, Crasna - d. 4 aprilie 1897, Viena), singurul fiu lui Eugen a fost comisar de district și a decedat timpuriu de o boală gravă. Tânărul a promovat în drepte cu un rezultat excepțional și a intrat după
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
peste doi ani ajutor medical în interiorul țării și în străinătate, dar fără folos. A murit într-un sanatoriu la Viena de anemiere. A fost căsătorit cu Elena de Flondor (1866-1930), cu care a avut un fiu, Alexandru. Alexandru baron de Stârcea (n. 12 decembrie 1889, Cernăuți - d. 1979, București). Acesta, mare moșier, a fost căsătorit cu actrița austriacă Marietta (n. 27 iulie 1894, Weyregg la Attersee - d. 20 noiembrie 1934, Cernăuți) , fiica preotului luteran dr. teol. Erich Johanny. Victor baron de
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
n. 12 decembrie 1889, Cernăuți - d. 1979, București). Acesta, mare moșier, a fost căsătorit cu actrița austriacă Marietta (n. 27 iulie 1894, Weyregg la Attersee - d. 20 noiembrie 1934, Cernăuți) , fiica preotului luteran dr. teol. Erich Johanny. Victor baron de Stârcea (n. 2 noiembrie 1839, Crasna Ilschi - d. 10 octombrie 1908, Cernăuți), fiul mai tânăr al lui Emanoil, s-a căsătorit în 1861 la Viena cu Pulcheria baroana de Petrino-Armis (n. 15 iunie 1843, Chișinău - d. 11 iulie 1869, Cernăuți). El
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
ambasadorul Austriei în America de Sud. Prim-ministrul Austro-Ungariei, în calitate de șef al Ministerului de Interne, a acordat, la 15 octombrie 1883, în înțelegere cu ministerele de resort, printre alții, lui Alexandru baron Wassilko de Serecki, Victor și fratelui său Eugen baroni de Stârcea, Nicolae baron de Hurmuzaki, dr. Nicolae cavaler de Grigorcea, dr. Ioan cavaler de Zotta precum direcțiunii fondurilor de religie ortodoxă bucovinene, permiterea înființării unei societăți pe acțiuni (S. A.) sub numele de "Asociația de Petrol Bucovina" cu sediul în Cernăuți și
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
că, după înregistrarea companiei „Bukowinaer Lokalbahnen” (Căile ferate locale din Bucovina) în registrul de comerț a companiei (sub tom. I, p. 181 usq. 186), baronul a fost ales, la 31 decembrie 1886 Director General al noii societăți pe acțiuni (S. A.). Stârcea a mai fost ales, la 21 decembrie 1886, vicepreședinte al consiliului de administrație al bäncii „Boden-Credit-Anstalt” (Instituția pentru pământ și credite). Ca politician, Victor a fost reales în Dieta Bucovinei, la 7. Iulie 1884, ca reprezentant al districtului Gura Humorului-Solca
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
al bäncii „Boden-Credit-Anstalt” (Instituția pentru pământ și credite). Ca politician, Victor a fost reales în Dieta Bucovinei, la 7. Iulie 1884, ca reprezentant al districtului Gura Humorului-Solca, și la 8 iulie 1890 chiar cu toate voturile. Ioan Victor baron de Stârcea (n. 9 februarie 1867, Cernăuți), fiul lui Victor, sa căsătorit la 2 iunie 1904 cu Bertha Carolina Amalia contesă Viomes de Ponthieu (n. 14 iunie 1886, Tanger - d. 25 ianuarie 1937, București)), a fost cămătar imperial, legat extraordinar și ministru
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
promoția în drepte al lui cu "Promotio sub auspiciis imperatoris" (Promoția sub supravegherea împăratului) la Cernăuți. Guvernatorul Bucovinei Anton conte de Pace a ținut elogiul. Acest eveniment a luat loc pentru prima oară de la fondarea acestei instituții. Victor baron de Stârcea (n. 30 martie 1905, Constantinopol - d. 22 decembrie 1990, Bridgetown Wells, Kent), fiul acelui de mai sus, a fost căsătorit cu Joan Frances (d. 1997). El a fost lung timp ambasadorul României intebelice la Londra, unde a rămas după al
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
15 ani de închisoare și confiscarea întregii averi. A ieșit din închisoare abia cu prilejul amnistiei generale a deținuților politici din 1964, plecând în Elveția, unde soția sa refugiat cu copiii imediat la sfârșitul războiului. Michael Edward David baron de Stârcea (n. 1954), fiul și moștenitorul său, a fost membru al Camerei de Comerț la Londra precum și al Consiliului de Afaceri, este director al "Merry Opera Company Ltd.", Kent și sponsor principal al Orchestrei Simfonice din Londra. A fost numit și
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
de Operă și Balet. A avut roluri principale în "Traviata" și "Otello" de Giuseppe Verdi, "Tosca" și "Madame Butterfly" de Giacomo Puccini, "Dama de pică" și "Evgheni Oneghin" de Piotr Ilici Ceaikovski, "Aurelia" de D. Herschfeld, "Balada eroică" de Alexei Stârcea ș.a. Începând cu anul 1952, desfășoară o activitate pedagogică intensă la Institutul de Arte în calitate de conferențiar și profesoară universitară, contribuind la pregătirea a cel puțin 30 de vocaliști, printre care Maria Bieșu, Ioan Paulencu, Svetlana Strezeva ș.a. Întreprinde turnee artistice
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
2004); Locul II la „Micul Prinț”, Moldova (2004); Locul II la „Opus Buen Viaje”, Spania (2006). În septembrie 2005 a participat la Seara Basarabenilor „Cerbul de Aur”, România. Are la activ colaborări cu compozitori și textieri binecunoscuți: Mihai Dolgan, Marian Stîrcea, Georgeta Voinovan, Corina Boahe, Andrei Strîmbeanu, Efim Krimerman ș.a. În 2009 Olga Fesenco și-a schimbat numele scenic în Karizma. Aceasta ar fi avut loc deoarece în România numele scenic „Alexa” a fost înregistrat ca brand de către Cat Music prin
Karizma (cântăreață) () [Corola-website/Science/333436_a_334765]
-
fiind în rândul trupelor Diviziei 2 Infanterie. Decizia de a nu se înființa un corp separat al voluntarilor a fost menținută un timp după încetarea luptelor de pe frontul românesc. La sfârșitul lunii septembrie 1917, într-o discuție cu aghiotantul regal Stârcea dusă după înaintarea unui nou memoriu către Regele Ferdinand, Victor Deleu și Octavian C. Tăslăuanu au primit răspunsul că Regele nu acceptase încă formarea unei mari unități distincte, ci doar formarea unor regimente încadrate în diviziile Armatei Române. Cu toate
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]