167 matches
-
aflat cum Îi chema pe fiecare: primul („șeful”) se numea Ghinea și era comandantul lagărului unde urma să fim duși; al doilea (taciturnul) se numea Dobrescu și era ajutor de comandant, iar pe cel de-al treilea Îl chema Stan (stârpitura cu urechile blegi și mari) și era un fel de „locțiitor politic” al comandantului lagărului (cu aceștia trei ne vom Întâlni și mai tarziu, În lagărul de la Valea Neagră-Peninsula)... ...Așa cum eram Încolonați și Încă o dată numărați, Ghinea ne-a ținut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
afară din baraca, când dau de o patrulă ce tocmai venea din partea de răsărit a lagărului; patrulă era comandata de Popescu-Piticu, care era Însoțit de trei soldați din care unul ținea un câine-lup de lanț. Aud imediat glasul ascuțit al stârpiturii: „Stai pe loc, ca trag!” Mă opresc și aștept... Însoțit de soldați și de câine, plutonierul se Îndreaptă spre mine, aproape În fugă și fără să mai spună nimic Îmi repede un pumn În plină figură, Încât am scăpat felinarul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Popescu: „Dați-i, domnule plutonier, ca banditul asta nu-i la prima abatere! Își face de cap!” De fapt, Matei Vasile habar n-avea cine-i „banditul”, dar cum criminal la criminal trage, se simțea obligat să fie de partea stârpiturii. A doua zi am aflat ca Popescu, În acea noapte, măi bătuse și pe alți nenorociți pe care i-a Întâlnit prin lagăr”. ,,Transferul de la Peninsula la Coasta Galeș” a fost asemănător trăit de Cezar Zugravu că și de Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în picioare și am spus clar: Eu i-am îndemnat, domnule învățător, să ținem de ușă. Colegii mei nu sunt vinovați. Prin urmare, mie mi se cuvine pedeapsa și nu lor. Vă rog să-i iertați. Pedepsiți-mă! Așa??! Obrăznicătură, stârpitură nenorocită! Ține palmele! Am întins, supus, palmele. Palma dreaptă a primit două lovituri fulgerătoare de vargă. Însă la palma stângă durerea resimțită a fost atât de intensă încât creierul, neștiind cum să mă protejeze mai repede și mai eficient de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
răsună și astăzi vocea zgâriată și stridentă a "domnului milițian": Bă, ascultă aici: ai semnat?! Poate nu te găsesc mâine pe șantier, că dracu' te-a luat! Clar?! La șapte fix să fii acolo! Se aude?! Gunoaiele dracului ce sunteți! Stârpiturile pământului! Cine întârzie, primește douăzeci de bastoane în cap ca să se scoale mai devreme. S-a înțeles?!! Bestii reacționare ce sunteți! Romantismul s-a destrămat în vânt ca puful de păpădie... Cine ar fi avut curajul să absenteze de la "muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tensiunea la cote nepermise, așa că sistemul intern de protecție al sănătății și integrității sale corporale a acționat ca o supapă de refulare, obligându-l să ia urgent măsuri. Ce-aveți, mă, jigodiile dracului? V-ați îmbătat mă, împiedicaților? Sus! Sus, stârpiturile naibii! Și două cizme bine lustruite au fost proiectate în viteză, cu ură și dușmănie, spre corpurile noastre prăbușite. Sandu era mai puternic așa a fost toată viața și s-a ridicat mai iute. Eu, încercând să mă sprijin pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
patru labe, în genunchi și cu ajutorul mâinilor. Mircea s-a apropiat de mine încercând să mă ridice în picioare. Lasă-l! Lasă-l! A urlat milițianul. Ce ai, mă handicapatule, mergi de-a bușilea? Te-nveți să mergi? Mișcă dracului, stârpitură, că te zbor acuma! Mi-era teamă. Mi-era groază. Mă grăbeam cât puteam, de frică să nu mă lovească iar în zona coccisului care îmi amorțise de tot. Am ajuns în dreptul ușii, la prag. În partea aceea a clădirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se înscrie în G.A.C., la postul de miliție de-acolo, din Șinca. Întâmplarea făcea că preotul Nodea să fie un zdrahon de bărbat, parcă urmaș direct al lui Gruia lui Novac, în vreme ce milițianul venit de la Făgăraș era numai o stârpitură de om, dar care s-a cam băgat în popa, amenințându-l că de nu semnează cererea de intrare în G.A.C., copiii lui o să fie dați afară de pe la serviciile ce le aveau pe la orașele pe la care erau duși. Lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu terminase de săpat în grădină legumele și zarzavaturile și la protestul că grădina era invadată de pir, de care se știe cât de greu se scapă, Marița încheie cu de acum prea cunoscutele expresii că este un leneș, o stârpitură și un neputincios, merse în casă unde luă ceva în gură apoi se culcă în casă. Ghiță, pe care nu-l mai atingeau obișnuitele vorbe de batjocură ale nevesti-si, se urcă în podul șurii unde avea niște lucernă cosită mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a încercat să se explice: - D... d... dom p... pr... - Iii-eși afffară!!! Nuh, hhhai la dd... director. Umflându-l de-o halipă, profesorul la dus pe Holban la directorul Rimmer ca să dea seama de nemaipomenita lui îndrăzneală. Amândoi înalți în fața stârpiturii care era directorul, acesta îi privea, pufnindu-l râsul. La Fălticeni David Rimmer era director la liceul de băieți. S-a mutat la Iași, pe aceeași funcție, la „Lebeunu” (fost colegiul Național). A ajuns și inspector general la regiune și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. În mare măsură satira e pamfletară, trăind dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numiților munteni nu este îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună la care tot neamul românesc ia parte instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâini va fi poate organizația socială..."2 . Acum că cei care prefăcuseră limba "într-o păsărească neînțeleasă" n-au fost tocmai "elemente neistorice", e altă vorbă. Se va vedea mai jos ce însemnează la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război”. Mozaicii urăsc de moarte pe netăiații împre- jur nu pentru că le-ar fi pricinuit vreun rău ci pentru faptul că nu se lasă robiți de aceste stîrpituri odioase înfrățite cu Satana. Valurile urii viscerale pornite din rărunchii ivriților împotriva filistenilor se găsesc și în proorocirea lui Zaharia ce povestește vedenii plăcute lui Iahwe de pe la anii 520 î.e.n. din Babilon. ,,9,6 Străinul se va așeza în Asdod
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Deasupra ei este un cerc ce are înscris o stea cu șase raze și care pornesc dintr-un mic cerc așa cum poartă Sîntu pe frunte pe tăblița 22. Numai că nouă nu ne-au scris istoria oamenii înțelepți, ci numai stîrpituri, ticăloși și nemernici, falsificînd-o în întregime istoria veche și prin părțile esențiale cea modernă! Steaua cu șase raze de pe piatra clarvăzătoare sau a înțelepciunii pe care Sîntu o purta pe frunte dar și faimoșii arimaspi, este reprodusă în lăcașul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, leau umplut caraghioșii și haimanelele, oamenii a căror muncă și inteli gență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea in te lectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că nau ce pierde, tot cei mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și două nopți... da da ca un mînz schilod pe care îl hrănesc ei la fermă cu ovăz muiat în rachiu înainte să-i înfigă țepușa în inimă. pentru că taică-său spune că n-are chef să strice alicele pe stîrpituri”. cu palmele încă lipite de piatra zidului marie simte - la fel ca atunci - cum îi zvîcnesc tîmplele și cum i se adună sub sîni boabe de sudoare înghețată. „n-a vrut să-i lase să-l caute. nici măcar pe andrzej
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]