266 matches
-
15 Cadru constituțional și „putere populară” 16 Alegerile din noiembrie 1946: Între voință națională și falsificare 18 și un epilog: anul 1947 21 Securitatea și moștenirea sa (Marius Oprea) 23 Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 19451964 (Ioan Ciupea, Stăncuța Todea) 38 Anexa I 65 Anexa II 75 Rezistența anticomunistă armată din România Între istorie și memorie (Doru Radosav) 82 Context istoric 82 Forme și tipologii de rezistență anticomunistă 83 Etape În rezistența anticomunistă 86 Motivații, forme și manifestări ale
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
față panoramează și În același timp scanează nucleele cele mai specifice pentru manifestarea comunismului și a represiunii În România după cum urmează: falsificarea alegerilor politice din 1946 (Ioan Stanomir), structura și strategiile Securității (Marius Oprea), sistemul penitenciar românesc (Ioan Ciupea și Stăncuța Todea), rezistența anticomunistă din munți (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), Canalul Dunăre - Marea Neagră (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitești (Ruxandra Cesereanu), Basarabia În Gulag (Igor Cașu), represiunea psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Polirom, Iași, 2004 (coautor); Explorări În comunismul românesc, 2 vol., Polirom, Iași, 2004-2005 (coautor); Libertate, lege și drept. O istorie a constituționalismului românesc, Polirom, Iași, 2005. Stăncuța Todea a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca În 2003. Masterat În istorie contemporană, 2004. Doctorand În istorie contemporană, 2005. Cristian Vasile a absolvit Facultatea de Istorie (1998) și Facultatea de științe Politice (2002), Universitatea din București. Doctor În istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Reich, Jens, „Sicherheit und Feigheit - der Käfer im Brennglas”, În Siegfried Suckut, Walter Süss (coord.), Staatspartei und Staatssicherheit, Ch. Links Verlag, Berlin, 1997. Valdes, Ernesto Garzon, „El terrorismo de estado”, Revista de estudio politicos, Madrid, nr. 65/1989. Ioan Ciupea, Stăncuța Todeatc "Ioan Ciupea, Stăncuța Todea" Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 1945-1964tc "Represiune, sistem Și regim penitenciar În România. 1945‑1964" Un proces de o asemenea anvergură precum a fost acela al sovietizării României presupunea un ansamblu de măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Feigheit - der Käfer im Brennglas”, În Siegfried Suckut, Walter Süss (coord.), Staatspartei und Staatssicherheit, Ch. Links Verlag, Berlin, 1997. Valdes, Ernesto Garzon, „El terrorismo de estado”, Revista de estudio politicos, Madrid, nr. 65/1989. Ioan Ciupea, Stăncuța Todeatc "Ioan Ciupea, Stăncuța Todea" Represiune, sistem și regim penitenciar În România. 1945-1964tc "Represiune, sistem Și regim penitenciar În România. 1945‑1964" Un proces de o asemenea anvergură precum a fost acela al sovietizării României presupunea un ansamblu de măsuri care să susțină proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
liber, cuprindea și lumea fabuloasă a insectelor, a păsărilor (minunatele păsări!), sau a vânatului după care alerga tatăl meu în diminețile de duminică. Acesta este, fără îndoială, motivul (precum și faptul că mai târziu am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Carrassoumet, Jean Labarère, Etty Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur Sanzberro, Ahmed erboristul, Moulay-Abdeslam Samrakandi, Jean Clottes, Jean-Pierre Pagès, Marc Aubadie-Ladrix, Françoise Valon, Sylvie Cescon. Mulțumiri și dobitoacelor cu care am legat tovărășie (cailor, vacilor, porcilor, câinilor și pisicilor, gaiței, stăncuței alpine, huhurezului, papagalului, corbului, vulpii, mistrețului, să-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins Cuvânt înainte 7 1. Tufișul 13
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
la pungă, a face piața Alviță = cîștig. Similar: pradă, ciubuc, pleașcă, lapte, plin Amortizoare = sîni. Similar: bidoane, echipament, înaintare, lacto-bar, bordaj, bubecși, foale, ulcioare, balcoane Angrosist = deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan, abanos, barabușter, cocalar, mirandolină, stăncuță, caramea Babaroase = zaruri Balconar = homosexual. Similar: bulangiu, buzilău, crețar, curlangiu, domnișoară, fagurist, fetiță, goazăr, capră, lache, fochist Balenă = dubă, mașina cu care sînt transportați deținuții Bășicat = enervat. Similar: capsat, montat, opărit, șucărit, duhos Berilă = deținut cu condamnare mare. Similar: călugăr
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
-3, mai ales primăvara. Păsările sunt reprezentate prin specii ceva mai numeroase:gaița (Garrulus glandarius), sturzul(Turdus philomelos),mierla(Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
porumburi, Suceava cartierul Burdujeni, careu în denivelare, măsura scalară în blocuri, vectorială în turnuri la marginea de est, km 448 Suceava Nord, acceleratul ajuns pe moment, a schimbat locomotiva și sensul de mers, dispare fără grupa de vagoane de Suceava, stăncuțe la al treilea peron și la al doilea, țopăie ca vrabia dintr-un picior, te doare gheara și o ții sub aripă, merge la cartofi, la ce mai este, o țigară, dă-mi o țigară! cînd mă prindea la călugări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să mai notăm că Badcock (1986) apropie acest kin-altruism (altruism de rudenie) de teoriile Annei Freud și că, în definiția cuvântului altruism propusă de Dicționarul de psihologie al lui Doron și Parot (1991), se vorbește în mod aproape exclusiv de stăncuțe, marmote și albine. Altruismul reapare în listele elaborate de Valenstein (în Bibring et al., 1961) și Vaillant (1993), apoi în DSM-IV, la rubrica despre apărările cel mai bine adaptate, dispunând de o definiție foarte pozitivă: „Persoana își gestionează conflictul dedicându
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se află tot aici, face grup aparte și se ține într-un fel de rezervă nobilă, de altminteri destul de nejustificată. 16.VI Dimineață ușor învăluită, rouă, ceață, liniște deplină; din când în când s-aude cucul, apoi .............. departe în parc; stăncuțe vorbesc subțirel pe deasupra plopilor tremurători și brazilor; vine și din sat câte-o dată zvon de vaci și lătrat de câne. O tihnă desăvârșită stăpânește peste distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care se aude în lunca Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul limbii literare, am văzut curioasa explicație: "bold", moldovenism pentru ac cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moarte. Dumitru Georgescu-Kiriac S-a născut la București D. G.-Kiriac, compozitor, dirijor și pedagog român. A făcut culegeri, armonizări și prelucrări de cântece populare. Printre lucrările sale mai cunoscute figurează: “Morarul”, “Pe cărare sub un brad”, “Foaie verde lămâiță”, “Stăncuța”, “Foaie verde dedițel”, “S-a dus cucul de pe-aici”. Bela Bartok 1881 - S-a născut la Sânnicolaul Mare. A fost compozitor, pianist și folclorist maghiar. S-a remarcat ca un fervent culegător de melodii populare, dar și ca cercetător
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
post și rugăciune. A.B.Scuze că întrerup, dar ce căuta o ardeleancă veche, cum ziceți, în bălțile Brăilei? Bunicii mei din partea mamei, Anghel și Neaga Moraru veneau din Ardeal. Au descălecat cu turmele mai întâi în Bărăganul Brăilei, la Stăncuța; apoi, urmând același drum al ierbii, au trecut Dunărea în bălți, unde s-au și statornicit. A.B.Din ce părți ale Ardealului veneau? Din câte știu de la ai mei, cât și de la alte rude din Bărăgan, au venit se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
, Anatol (1.V.1936, Malovata Nouă-Transnistria), poet. Este fiul Titianei (n. Stăncuță) și al lui Ion Codru. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1963). Între anii 1969 și 1971 a urmat Cursurile superioare de scenaristică și regie din Moscova. Lucrează apoi la săptămânalul „Cultura”, la Editura Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și cu picioarele negre, mai mică decât cioara. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător (sinonime) pentru termenii: bucurie, fragedă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și cu picioarele negre, mai mică decât cioara. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător (sinonime) pentru termenii: bucurie, fragedă, se oprise. 2. Scrie două
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
trăsătură fizică și o trăsătură morală ale personajului Luș. B. Limbă și comunicare 5. Precizează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele răcorosă, lui și salcâmilor în text. 6. Identifică partea de propoziție a cuvintelor după somn și de stăncuțe în text. 7. Alcătuiește o propoziție despre toamnă, după schema. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să povestești o întâmplare deosebită, care s-ar putea petrece în cadrul de natură descris în textul de mai sus
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
C.S.V. Măxineni Măxineni 34.247 198 2.302 7. C.S.V. Movila Movila Miresii 34.248 144 306 Miresii 8. C.S.V. Mircea Vodă Mircea Vodă 34.249 332 2.275 9. C.S.V. Racoviță Racoviță 34.251 234 2.231 10. C.S.V. Stăncuța Stăncuța 34.252 60 400 11. C.S.V. Surdila- Surdila- 34.254 110 0 Găiseanca Găiseanca 12. C.S.V. Tudor Tudor 34.253 60 1.540 Vladimirescu Vladimirescu 13. C.S.V. Unirea Unirea 34.255 75 650 14. C.S.V. Vădeni Vădeni 34.256
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Măxineni Măxineni 34.247 198 2.302 7. C.S.V. Movila Movila Miresii 34.248 144 306 Miresii 8. C.S.V. Mircea Vodă Mircea Vodă 34.249 332 2.275 9. C.S.V. Racoviță Racoviță 34.251 234 2.231 10. C.S.V. Stăncuța Stăncuța 34.252 60 400 11. C.S.V. Surdila- Surdila- 34.254 110 0 Găiseanca Găiseanca 12. C.S.V. Tudor Tudor 34.253 60 1.540 Vladimirescu Vladimirescu 13. C.S.V. Unirea Unirea 34.255 75 650 14. C.S.V. Vădeni Vădeni 34.256 51
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
localității Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la ora formulării cererii de retrocedare, așa încât solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcția Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafață împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuța, în apropierea vechii locații. Moștenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoșul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcția Silvică oferă în schimb plop și salcie, specii mai puțin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a
Pădurea Stejaru din Brăila este în pericol de a fi defrişată () [Corola-journal/Journalistic/24706_a_26031]