630 matches
-
încă, peste cap într-o prăpastie, unde acesta zăcu inundat de sângele său între schelete de fiare moarte și, lăsat în prada păsărilor răpitoare, își dă cea din urmă suflare abia după trei zile. În așa ticăloșie se săvârși un stăpânitor în floarea bărbăției încă, căruia nu-i lipseau nici puterea de acțiune, nici alte virtuți, mai cu samă nu moderațiunea și iubirea de dreptate. Latinii întărîtați răzbunară în curând moartea plină de dureri a nenorocitului lor împărat, iar bizantinii cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și se crezu că marele mucenic Dimitrie, patronul orașului Thessaloniki, ar fi străpuns cu lancea pe năvălitorul asupra acestui oraș. Nemulțumit c-o moarte de rând, pricinuită prin boală de plămâni, de care susțineau mulți c-ar fi murit acest stăpânitor, tradiția populară spunea că judecata lui Dumnezeu trecuse asupra lui, măturând de pe fața pământului în mod supranatural pe cel mai nelegiuit dintre toți muritorii, după părerea romeilor. Îndealtmintrelea era adevărat că de când țineau oamenii minte niciun despot nu adusese asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ucide cu care se scălda satisfăcut în sângele romeilor, cruzime ce se-nrădăcinase adânc în toată ființa lui, atât prin firea sa iute și pornită cât și prin legăturile și înrudirea cu sălbatecii cumani. Nemesis ajunse curând și pe acest stăpânitor, care-și înjosise tronul, prefăcîndu-l în eșafod, pe care a trebuit să-l împle apoi cu sângele său propriu. Daca în sălbatică energie era de-o samă cu cei doi frați ai lui, Petru și Asan, în barbarie, asprime și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primi solia cu multă părere de bine, convine asupra stipulațiunilor speciale ale tractatului și întărește învoiala convenită cu jurământ solemn, pe care-l depune el de-o parte, solii în numele lui Vatatzes de alta. Pentru îndeplinirea acestei îndoite legături amândoi stăpânitorii hotărăsc ca să se întîlnească. Vatatzes purcede pentru acest a scop din Niccea, ocupă Lampsacus, trece cu o parte a oștirii Elespontul, încunjură Kalliupolis, oraș apărat de venețian, îi da asalt și-l ia în puțină vreme, după ce a întrebuințat cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să meargă la dânsul, spuindu-i însă să socotească "că, dacă ar reținea pe Elena și ar încerca s-o dispartă de soțul ei, va avea să se teamă de un Dumnezeu atotștiutor și răsplătitor, care nu uită a pedepsi pe stăpânitorii ce-și uită jurămintele și calcă tratatele". Cu toate acestea Ioan Asan, după ce-și luă în primire fata, trimise îndărăt suita ei întreagă, se puse pe cale spre casă, ocolind Balcanii, luă direcțiunea spre Tîrnova, iar pe drum nu putu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ioan Vatatzes. El debarcă la Demetriades, strânse în scurt timp o oaste considerabilă și câștigă în puterea sa orașele Pharsalus, Platamon și Larissa. După aceea se-nvoi cu cei doi frați ai săi, Constantin, despot în Epir, și Teodor, tatăl stăpânitorului din Tessalonic, cu cari se alcătui în bună pace, mulțămindu-se fiecare din ei cu ceea ce s-au aflat posedând, aliîndu-se contra oricărui agresor de dinafară și hotărând de-a mănține față cu împăratul Ioan Vatatzes moștenitele lor drepturi de domnie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi nebunii nebunilor de-a ne mai aduce în cap o asemenea nevoie și dacă am umbla toată viața după o stăpânire fără principe, care e cea mai stricăcioasă dintre toate. Împăratul romeic care stă la porțile noastre e un stăpânitor credincios, un om nobil, cu pătrundere și drept, care din moși-strămoși are drepturi asupra noastră; căci ținutul nostru e al împărăției romeice și numai bulgarii, lacomi de țări, au răpit ținutul Melenik, împreună cu multe altele; și totuși noi ne tragem
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și Mytzes cu ai săi nu putu scăpa decât cu fuga. În chiar scaunul de reședință Constantin luă într-adevăr frâiele în mâna sa tare, dar în celelalte părți ale țării autoritatea lui Mytzes rămăsese neclintită. Războiul între cei doi stăpânitori petrecu în curând țara toată, purtat c-un noroc schimbăcios. Mytzes se bucura în opinia publică de un avantaj deosebit: de dreptul său de succesiune, întemeiat pe căsătoria cu fiica Iui Asan, deci pe încuscrirea cu dinastia domnitoare, stinsă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
judecata și cu pedeapsă canonică. Funcționarii de Curte carii aprobaseră această învoială cu inamicul suferiră pedepse trupești, trebuiră să îmbrace spre batjocură haine femeiești și nu se mai putură arăta înaintea feței împăratului. Scăderea continuă a puterii bulgaro-romîne. După moartea stăpânitorului Ioan Asan steaua romîno-bulgară, care până atuncea se suise mereu, începu să se plece spre asfințit. Lipsea în statul acesta orice idee mai înaltă de civilizație, el nu se răzima decât pe dreptul existenții proprie și a puterii materiale, iar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără-ncetare și cu insistență ca să ceară din nou cu toată hotărârea predarea neîntîrziată a celor două orașe, iar în caz de refuz să declare nule tratatele cu împăratul Mihail și să-l împresure cu război. Încordarea între cei doi stăpânitori crescu văzând cu ochii, duse la fel de fel de ostilități și numai o singură împrejurare a oprit-o de-a nu degenera în război fățiș. Istețul împărat 131 {EminescuOpXIV 132} știuse să câștige alianța puternicului căpitan de tătari Noga, căruia-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grăbi a le asigura și întări prin trupe trimise în ajutorule și rândui pe fiul și coimperatorul său, Mihail, să meargă c-un corp de oștire spre apus contra inamicului. Pentru a conjura primejdia, ca nu cumva puternicul despot și stăpânitor din Krunos, Eltimeres, ginere lui Smiltzus, frate cu Terteres, deci unchi lui Sfentislav despre tată, să deie ajutor războinic {EminescuOpXIV 148} acestui nepot al său și pentru a-l atrage din contra pe cel dentîi împrotiva celui din urmă, împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru domnia bisericească peste neamul bulgăresc și, precum cel dentîi aruncase mreaja asupra vanitosului Ioanițiu prin titlul de rege, tot astfel cel din urmă își arunca în alte chipuri undița după Asanizii următori și după numerosul lor popor. Deși acel stăpânitor rânduise ca țara lui să atârne bisericește de Roma, atârnarea aceasta se schimbă curând în tocmai contrariul ei, adecă în comunitatea cu biserica greco-orientală și în recunoașterea supremației ecumenice a patriarhatului din Constantinopole. Supărat de apostazia aceasta, papa Grigorie IX
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totodată că nu i se cade nici a întreține schismatici în regatul său, nici a zădărnici prin neîmplinite promisiunile sale orale plăcute lui Dumnezeu. După săvârșirea din viață (1235) a tatălui său, Andrei II, și după ce Bela IV rămase singur stăpânitor fără alt părtaș, el adaose la titlul de până atunci și pe acela de rege al Cumaniei, titlu pe care-l justifică pe deplin curând după aceasta. O însemnată parte din horda cumanilor, 40000 de familii, fugind de mongoli, căutară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să atârne în asemenea caz de la bunul său plac, drept care nici nu l-a dat, Mircea Vodă se hotărî să cedeze mai bine pacinic, decât să se-mprotivească-n zădar, deci se-nchină cu omagiu de supunere în an[ul] 1391 puternicului stăpânitor al osmanilor, îi prestă jurământ de vasal și se-ndatori a plăti un tribut anual noului său suveran. Năvălirea lui Sigismund în Valachia. Acest act nu lipsi să oțărască și mai mult dușmănia între domnul Valachiei, care ca vasal al sultanului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ale dinastiei osmane într-un sens dușmănesc bizantinilor. Baiazid Ilderim (Fulgerul), cu toată eroica sa vitejie, a fost espus ca toți oamenii nestatorniciei sorții, căci în bătălia de la Angora (20 iulie 1402) pierdu biruința cu libertatea împreună, învins de puternicul stăpânitor al mongolilor Timur-Lenk (Timur cel Șchiop, numit în genere Tamerlan) și muri curând după aceea în aspră prinsoare. Dintre cei șase fii ai săi: Mustafa, Suleiman, Isa, Kasîm, Musa și Mahomed, cel dintâi nu se știe ce s-a făcut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vasal al acestuia și-l va recunoaște de suveran. Înzestrat de Suleiman cu oarecari mijloace pentru îndeplinirea scopului său, dar avizat de altmintrelea la ajutor străin, el își căută căpătâi mai întîi la principele Umur din Aidin precum și la Isfendiar, stăpânitorul peste Kastemuni, apoi la stăpânitorul din Sinope, care câteșitrei erau și acuma nepriitori lui Suleiman și fusese aliați cu prințul Isa, dar de la nici unul din ei nu primi vrun ajutor să fi fost de seamă. Deci trecu Marea Neagră în corabie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va recunoaște de suveran. Înzestrat de Suleiman cu oarecari mijloace pentru îndeplinirea scopului său, dar avizat de altmintrelea la ajutor străin, el își căută căpătâi mai întîi la principele Umur din Aidin precum și la Isfendiar, stăpânitorul peste Kastemuni, apoi la stăpânitorul din Sinope, care câteșitrei erau și acuma nepriitori lui Suleiman și fusese aliați cu prințul Isa, dar de la nici unul din ei nu primi vrun ajutor să fi fost de seamă. Deci trecu Marea Neagră în corabie, ajunse în a[nul] 1406
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asia, se pusese la ordinele nemulțămiților guvernatori de provincii ai lui Suleiman. În așa chip Musa izbuti să desfacă din puterea fratelui său Suleiman provinciile turcești și să cucerească capitala Adrianopol, unde se proclamă în numele frățini-său, Mohamed, de singur stăpânitor al Traciei, Iliriei și Tesaliei. Se și gătea să înainteze în Asia Mică, unde Suleiman lupta contra fratelui Mohamed; dar Suleiman, amenințat de un atac la spate, se temu și se hotărî a-și schimba planul de campanie. Deci amândouă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coimperatorului Ioan. Între acestea Mohamed sosise la Constantinopole, giurui solemn legământul încheiat cu împăratul și puse și pe compasciscent să întărească legământul asemenea cu juramînt solemn. Conform acestei învoieli Mohamed, în caz de-a învinge va fi și rămânea singur stăpânitor al întregii-mpărății otomane, dar în caz de-a fi biruit va afla oricând, cu oastea împreună, primire de bunăvoie îndărătul zidurilor Constantinopolei. Când înaintă deci împrotiva fratelui său în fruntea trupelor proprii și a unei mici cete de bizantini
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intim și un protector personal, ci, ce era mai mult pentru dânsul, un aliat credincios, un chezaș pe care te puteai întemeia și un apărător al neatârnării {EminescuOpXIV 184} Valachiei. E drept că împărăția osmană avu în Mahomed I un stăpânitor escelent, pre cât de nobil și de înțelept pre tot atât de viteaz și cavaleresc, iubitor de oameni și blând, dar puternic și întreprinzător totodată sau, cum zice un istoric turcesc "un Noe care mântui mult primejduitul chivot al împărăției din potopul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încoace, întoarcere fără supărare, ci le dete atât lor cât și oricui ar mai dori să se așeze pe acele moșii asigurarea că vor fi primiți cu bună pace și vor fi liberi de toate dările, prestațiunile și sarcinele cătră stăpânitorul țării, afară numai dac-ar fi comis crime mai mari, citate anume, care esclud de la dreptul de-a se așeza. Mircea Vodă mai întemeie tot în anul 1392 mănăstirea Cozia ș-o înzestră cu bunuri și posesiuni însemnate între cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
castel întărit și cu zidurile de împrejmuire ajungând în apa Moldovei, oraș căruia-i puse chiar numele său și unde-și așeză scaunul domnesc. Plin de mândrie de sine, el se iscălea pe documentele, datate din capitala Roman "mare autocrat, stăpânitor și regent al Moldovei de la munte pân-la mare" și răsplăti pe oștenii săi cu daruri foarte însemnate de moșii. În anul 1393 prestă, împreună cu boierii săi de frunte, omagiu formal de vasalitate și jură credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
geto-dac. Zeu primordial al cerului (de tip Dyaus), Gebeleizis a devenit - proces bine cunoscut în istoria credințelor și ideilor religioase - zeu al furtunii (fulgerului) și al fertilității (ca Zeus sau Baal) (41, p. 67). El era aducătorul ploilor utile și stăpânitorul (îmblânzitorul și nu provo- catorul) furtunii. El era, probabil, imaginat ca atacând cu fulgere balaurul furtunii (ca, mai târziu, Sf. Ilie) și stăpânindu-l prin punerea frâului și încălecarea lui (ca, mai târziu, solomonarii). Preoții zeului efectuau un act cultual
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de „a lega”, deci) și de „a călări” pe stihia personificată („Ptiu, vâltoare călătoare,/ Ia- mă la tine-n spinare”, 40, p. 31) este un apanaj al stăpânitorilor furtunii : zeii furtunii și preoții acestora. În credințele românești, solomonarii sunt singurii care pot pune frâul și călări pe „balaurii norilor”. Conform unor ipoteze, solomonarii ar continua tradiția preoților traci kapnobatai (Strabon, Geografia, VII, 3, 3) - nume a cărui etimologie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mazar Pașa pe de-o parte, și pentru Herșcu și ștrul Avram pe de alta, pentru crema, cum am zice, a neamului istoric al românilor M[aiestatea ] Sa Regele e acasă. Dar în cazul de față nu se prezentaseră viitorii stăpânitori ai expresiei geografice ai României. Nu. Erau numai niște proprietari din Moldova, un Rosnoveanu, un Pogor, un Cogălniceanu, un Ciupercescu, un Catargiu, un Corjescu, un Morțun, deci nu se pot primi in corpore. Se înțelege că acest refuz de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]