4,267 matches
-
Nu este nevoie, desigur, să adaug că a făcut-o în urma stăruitoarelor mele rugăminți. Și iată cum, din toate lucrurile extraordinare la care, în prostia tinereții mele, mă așteptam să le întâlnesc în casa lui D’Annunzio, ceea ce-mi stăruie în minte este o farfurie de paste cu sos de roșii. Și noi, la Trieste, mîncam vara paste cu roșii. Dar sosul abia de colora cu nuanța sa plăcută tăițeii sau spaghetele. Aici, în schimb, acoperea totul pînă la marginea
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
soților, nu au copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați. Cererea de divorț se depune de soți împreună iar după un termen de gândire de 30 de zile de la înregistrarea cererii, soții se prezintă personal și, dacă ambii stăruie să divorțeze, ofițerul de stare civilă eliberează certificatul de divorț fără vreo mențiune cu privire la culpa soților. Prin procedura notarială pot fi soluționate: divorțul prin acord al soților care nu au copii minori, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor - numele de
Noul Cod Civil intră în vigoare sâmbătă, 1 octombrie. Vezi noile prevederi despre consiliul de familie, convenţia matrimonială sau respectarea vieţii private () [Corola-journal/Journalistic/25088_a_26413]
-
comune a soților. Și în acest caz niciunul dintre soți nu trebuie să fie pus sub interdicție iar consimțământul trebuie să fie liber și neviciat. După un termen de gândire de 30 de zile, soții se prezintă personal și, dacă stăruie să divorțeze, notarul public eliberează certificatul de divorț fără vreo mențiune cu privire la culpa soților. În instanțele de judecată pot fi soluționate cererile de divorț pentru oricare dintre motivele arătate, dacă soții se adresează direct instanței sau dacă divorțul administrativ sau
Noul Cod Civil intră în vigoare sâmbătă, 1 octombrie. Vezi noile prevederi despre consiliul de familie, convenţia matrimonială sau respectarea vieţii private () [Corola-journal/Journalistic/25088_a_26413]
-
comunicare, „un mic studiu” în care să dezvolte fie doar și câteva din ideile baronului. Mamina descoperă o circulară din 18 februarie 1872 prin care baronul Urs, președinte al Comitetului administrativ al școlilor grănicerești o trimite învățătorilor cerându-le „a stărui în tot modul , ca dintre tinerii care au terminat cu succes școala primară să îmbrățișeze unii și meseriile. Cu meseriile, românii ar cuceri orașele - în orașele în care intrarea lor fusese interzisă. „Neglijând individul, necultivându-l cum se cuvine sau
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
Barbu e de o copioasă polivalență, comentariile îi acoperă cam toate firidele spiritului: Eugen Simion se apleacă asupra epistolelor, compozitorul Nicolae Brânduș asupra sugestiilor muzicale ce-i pornesc din versuri, Solomon Marcus scrie despre relația matematicianului cu poezia, Mircea Coloșenco stăruie asupra gazetăriei legionare, iar Theodor Codreanu zugrăvește încorporarea lui Barbilian în timpul Primului Război Mondial, în unitățile militare din Bîrlad, Huși și Rusca. Nu lipsesc recuperările postume prin care texte exegetice mai puțin știute sunt redate atenției publice. Așa se face că Eugen
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
directorului unei bănci din Sibiu. Aurelia Rusu, rănită sufletește iremediabil, nu s-a măritat niciodată. Goga a încercat în cîteva rînduri s-o revadă, dar ușa fostei iubite i-a rămas definitiv închisă. Una din poeziile inspirate de ea mai stăruie și azi în amintirea noastră: Sfios, amurgul toamnei mohorîte Își mișcă-ncet podoaba lui bolnavă, Ca din cădelniți fumul de tămîie, Prelung se zbate frunza din dumbravă. Tu stai în prag, și din frăgar o frunză La sînul tău s-
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut peste majoritatea publicațiilor românești". Ca și: Stăruie aici o adevărată obsesie ca opera de artă, precum orice operă de cultură, să fie "cît mai românească", și ca să nu fie dubii asupra caracterelor celor mai românești, mai specifice, se recurge la cultura populară, rurală, ca un mediu exclusiv
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
armată funcționează ca un ceasornic... Aceasta fiind situația, eu sunt convins că țara noastră nu poate supraviețui decît mergînd alături de Hitler și Mussolini, stăpîni definitivi ai Europei". Firește că Hudiță i-a răspuns că PNȚ consideră politica generalului profund eronată, stăruind în ideea că, de fapt, Germania va pierde războiul, armata ei nefiind deloc atît de invincibilă cum o prezintă Hitler. Și, cu asta, audiența a luat sfîrșit. Oricum, mai înainte, cînd Brătianu l-a informat pe Maniu că Antonescu voiește
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
într-o țară latină. În sîngele spaniolilor însă curge mult sînge maur... Madridul a fost o cetate maură, de altfel, - pe numele ei străvechi Matricia dinainte de anul 1000. La romani, cum ar veni: matcă, matrice... Imprudența mea a fost că stăruisem să capăt informația... Încetul cu încetul, în jurul meu se strînsese multă lume curioasă. Nimeni însă habar n-avea cam unde s-ar fi putut afla acel bulevard, important, al capitalei lor. Alții și alții se adunau în spatele celor opriți, interesîndu-se
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
Se simte victima unui mediu neprielnic, a unei anomalii istorice pe care nu se sfiește, în anii totalitarismului, a o indica în realul său teratologic: "Asta e viața pe care o duc, banală și mizerabilă. Și în cutele acestei banalități stăruie drama prelungită a lipsei de libertate și dezgustul, uzate și ele în așteptare și neputință. Nu se poate explica și aparent e neverosimilă senzația acestui infern gogolian și kafkian totodată care durează complicat și de neînvins în preajma noastră. Singura luptă
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
socotește pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui Tudor Vianu ca, prezentînd străinilor literatura română să fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată tocmai Miorița? Dar izgonirea, exilul celorlalți? Cum poate fi concepută o literatură română fără Bogdan Petriceicu
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii păstori săraci aromâni, cu condiția să se deschidă o școală românească în satul lor. Iar, repet, autoritățile României sprijineau constant (financiar) școlile românești din imperiul turcesc. În septembrie 1909, un Congres didactic vlah reunit
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
cu teză, deci tendențioase, fie și în vederea unui scop "nobil"! Viața este însă așa cum este și ea ne interesează în sine. Ridicată, după cum spuneam, în cadrul unei reconstituiri biografice închinate unei mari personalități, la rang de ficțiune, ea poate releva - dacă stăruim a o citi într-o cheie "constructivă" - un joc de compensații: "Premiant - Bacovia n-ar fi scris Liceu; abstinent - n-ar fi avut momentele de rea conștiință care-i colorează pesimist versurile; sănătos - s-ar fi apucat de alte treburi
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
lui N. Iorga, între istorie și sociologie, acela dintre studiul științific al izvorului și intuiție, relativismul adevărului istoric, problema formei literare, pericolul specializării exagerate și al detaliului relevant, posibilitatea de a identifica "permanențele istorice" care articulează sinteza. De fapt, se stăruie în studiul d-lui Andrei Pippidi, Iorga (ca și alții) s-au păstrat pe un teritoriu de graniță între istorie și filosofie. Și e drept să se accepte această apreciere, deși marele cărturar a negat mereu aplecarea sa spre cugetarea
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
consacrarea oficială și definitivă a literaturii actuale românești". Și cum discursul de recepție al lui Blaga fusese Elogiul satului românesc, suveranul s-a referit la literatură avînd filonul în sat, amintind Sămănătorul și Viața Românească de la începutul veacului. "Dar azi, stăruia suveranul polemic, cînd literatura se zbate să-și găsească o nouă cale, descătușată de acel calapod sentimentalo-rural - necesar poate la începutul veacului, dar o adevărată piedică pentru marile creații - vine Lucian Blaga și ne arată cum trebuie priceput satul. E
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
încît miza povestirii să pară secundară. Dar povestea în sine are, citită cu atenție și dezvrăjire, dacă așa ceva e posibil, o coerență dătătoare de adînci și importante semnificații. Dragostea nu este, de fapt, demonul, în acest roman, chiar dacă pe parcursul său stăruie credința/teama că ar fi, așa cum fetița nu e de fapt bolnavă de turbare, deși cei din jurul ei cred/se tem că ar fi. Demonii sînt mulți și fără chip, iar ei sălășluiesc în fiecare dintre personaje. La unul se
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
chiar dacă postmodernismul (în care mai crede autorul) o cam prescrie. Studiul din 1969 Dialectica fantasticului la M. Eliade, deși integral îndatorat naratologiei și semioticii, se demonstrează încă solid și rezistent. Important e eseul Narațiunea contra semnificatului, din 1987, din care stărui asupra ideii, care mi se pare dreaptă, că povestirea lui M. Eliade nu poate fi redusă la anumite teme ce țin de istoria religiilor. Dar și mai bogat în învățăminte rodnice, în viitor, este studiul Spre o examinare filosofică a
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
o probează Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu. Poetul se dovedea așa de profund cunoscător al subtilităților limbii române, încât era consultat de filologi reputați, ca de pildă Al. Lambrior, Moses Gaster, H. Tiktin. Pe urmele lui Perpessicius, Gh. Bulgăr stăruie îndelung în laboratorul manuscriselor eminesciene, remarcând evoluția figurilor de stil de la o variantă la alta, continua cizelare și înnobilare a textului (O, rămâi, Pe aceeași ulicioară, Atât de fragedă ș.a.), de asemeni, tendința de condensare. Luceafărul, elaborat în decursul a
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
României." Apoi, de prin 1946, se va despărți de vechile idealuri și speranțe, abandonîndu-le critic. Toate aceste episoade și faze sînt atent puse în evidență de autoare, cu o informație mereu la obiect și copleșitoare ca volum și oportunitate. Există, stăruie și d-na Marta Petreu în cartea ei, o deosebire importantă între opiniile lui Cioran și doctrina legionară și, în general, cu toată tradiția ideologiei autohtoniste. Pur și simplu (am menționat și eu în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
colectivitățile de care ții. Abia acum, așadar, se simte cu adevărat liberat și liniștit, abia acum a trecut de la "a face" la "a fi", de la agitație la liniștea individului scăpat de orice chemări lumești ale speciei. Asupra punctului acestuia a stăruit: că după 60 de ani individul scapă de specie." Sunt scriitori care au mai mult talent literar decât N. Steinhardt, dar care sunt mai puțin scriitori. Chiar și în scrisori redactate în grabă și cu inevitabila teamă că ar putea
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
Reputația de care s-a bucurat și se mai bucură i-a adus autorului nostru nu numai teama continuă ci și mari satisfacții, venite de pe urma gravelor cazuri pe care le-a rezolvat. Opinii demne de atenție dezvoltă despre escrocheria pseudovindecătorilor, stăruind asupra pericolelor la care sînt supuși bolnavii cuceriți de acești farse Dan Setlacec, Amintiri, mărturii, opinii. Interviu realizat de dr. Dora Petrilă. Editura Albatros, 2000.
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
i-a trimis tatălui declarația de renunțare la toate drepturile sale succesorale. Renunța, din dragoste, a doua oară, la tron. Părinții erau profund ultragiați (cu deosebire regina Maria). Ionel Brătianu era mulțumit de dezlegarea lucrurilor. Opoziția politică (țărăniștii, naționalii, Iorga) stăruia, pe lîngă rege, să se evite abdicarea. Regele, pățit, refuza. Un Consiliu de Coroană și, apoi, o ședință a parlamentului, au decis, la 4 ianuarie 1926, decăderea din drepturi a prințului Carol. Dar, în țară, chestiunea reîntoarcerii prințului Carol s-
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
public! Ceea ce televiziunea ia de la lectură dă înapoi, chiar dacă nu totdeauna în măsura necesară, cărților ai căror autori acceptă să apară pe ecran. Dezertarea acestora ar fi pe de-a-ntregul în beneficiul televiziunii în gamă joasă și propagării inculturii." Să stăruim o clipă pe aceste considerații. Pivot e conștient că nu poți face la televizor cronică literară. De aceea telespectatorul nu se comportă întocmai ca un cititor, atras acesta nemijlocit de carte, de conținutul ori de valoarea ei. El e interesat
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
că opera scriitorului trebuie restituită în întregime, era inevitabil ca și aceste scrieri să se afle, aici, la locul lor. Dl. Vatamaniuc și-a remaniat, bine, aparatul critic al ediției pe care o reeditează acum, renunțînd la secțiunea variante întrucît, stăruie d-sa, scrierile lui Slavici n-au, de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Constantin Țoiu Scriam mai demult că, în ce-l face mai puțin popular pe Balzac, față de atâți alți mari autori, poți să consideri, întâi și-ntâi, capacitatea sa nemăsurată de a reflecta pe seama personajelor, de a stărui asupra caracterului lor, capacitate cu mult mai întinsă decât forța de a pune eroii în mișcare. Așadar, digresiunile lungi, biografice, sociale, consemnarea și comentarea atâtor detalii economice, psihologice, filosofice, în timpul acțiunii romanelor, fac dificilă urmărirea intrigii. Aceasta, mai ales pentru
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]