325 matches
-
spui gândurile Dacă regreți Trecute scrisele rânduri. Șadă mintea-n Neant Din câte veacuri zvonesc, Nimic a nu mai reține Din multe ce se vorbesc. Nu este, și nici n-a fost; Trec zile șirag. Orizont suspect, Și metafizic prag. * STANȚĂ LA VIN Amici e ora Când vinul Ne-a făcut suspecți. Cadențe De târziu orologiu. Dacă a mai fost vreodată Mai bine ca acum, Sau a dormi Peste ziua de mâine... Altă realitate. Cum, de la un etaj Se vede Autouri
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
fi un model de scris poezie în dulcele și cam prea mult ignoratul stil clasic. Lumini și umbre cad spre porți de aur,/ pe capitelul dogmelor sanscrite/ în care micul Buddha, ca un faur,/ dezleagă ghicitorile mpietrite. Ioan Grigoraș, Nirvana. Stanțe cu trimiteri clare spre simbolismul anilor săi de aur, firești pentru un poet care este născut în Bacău și a citit, evident, Bacovia. Eu sunt un vrăjitor pe viață;/Tu ești o damă care pică/ De somn în orice dimineață
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
își pusese pe cap pălăria uriașă de pai și se uitase la pendula de sidef, se așeză din nou pe scaun și îi vorbi despre "cărțile blestemate", numind niște titluri de care tânărul custode nu auzise măcar: Cartea lui Toth, Stanțele de la Dzyan sau Excalibur; "cartea care te face nebun", adăugă după o pauză, cu aerul că-și amintise de o întîmplare îndepărtată. Îi vorbi cu lux de amănunte, ca o autoritate în acest domeniu, despre regii-vrăjitori, cum au fost Henri
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
deși aerul era nemișcat precum apa unei bălți. M-am speriat și m-am întors grabnic acasă. Am citit de mai multe ori papirusul pe care era scrisă în grecește rugăciunea Akathistos. Am rămas uluit de precizia metrilor, de structura stanțelor, de arhitectura sublimă, de profunzimea unor versuri. Fără să-mi fi dat seama măcar, ultima oară am citit-o în picioare. A doua zi m-am întors să-l caut pe necunoscut. În schimb, am dat de o odaie înecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și limbajului cotidian, după cum nu este vorba nici de o veritabilă criză a reprezenării. Și totuși, prin volumul Flori de mucigai (1931) al lui Arghezi și prin numeroase poeme din ultimele volume ale lui Bacovia (Cu voi..., Comedii în fond, Stanțe burgheze) o asemenea direcție începe să se prefigureze 299. 4.2 „Cazul” Arghezitc "4.2 „Cazul” Arghezi" În ceea ce îl privește pe Tudor Arghezi, dacă analizăm punctele sale de vedere teoretice exprimate în articole ca „Literatura nouă” și „Cum se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
alt „caz” asupra căruia merită să zăbovim în acest capitol consacrat anticipărilor modelului (meta)tranzitiv în poezia românească este cel al lui George Bacovia. În general, criticii și poeții generației ’80 sunt cei care au încercat să facă din autorul Stanțelor... un precursor al paradigmei postmoderne, insistând asupra acelor poeme care dau câștig de cauză notației prozaice în raport cu aspirația literaturizării. Întrebarea ce se ivește, firesc, este în ce măsură și prin care elemente ale creației sale aparține Bacovia categoriei mari a poeziei moderniste
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este în ce măsură și prin care elemente ale creației sale aparține Bacovia categoriei mari a poeziei moderniste - o poezie a sugestiei și a transcendenței goale - și în ce măsură anticipează altceva. Un altceva ce își face simțită prezența mai ales în ultimul volum, Stanțe burgheze, și în cele șaizeci și patru de postume, câte apar în ediția Petroveanu. Poeziile din această ultimă etapă a creației bacoviene reprezintă, în mod cert, emanația unui eu indiferent, neutru, care nu face decât să înregistreze ceea ce vede și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În brațele-amoroase Îl strînge cu ardoare; el mai ardent o strînge, Și sîn la sîn ferice se-mparadisă mirii Ținîndu-se de mînă În mutuali afecții, Adam duce pe Eva În leagănul d-aproape De flori și de verdeață. Nici un talam vreodată Din stanțele regale augustelor mirese N-avu atîta artă, nici adornare simplă Cu-atîta maiestate, decor mai admirabil Flori, vițe În festoane, cum nu produce arta, În toată abondanța În toată frumusețea Suav decora bolta, pereții și intrarea, Extazia vederea și Încînta mirosul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cuvânt mai potrivit pentru moartea eroilor, care, deși răzbunată de un Carol cel Mare bătrân și împovărat 224 deschizând prin asta calea parodiilor -, rămâne totuși un semn al neputinței, al fatalității destinului): "Să nu pară, seniori, minune/ Orlando-ndrăgostit cântându-l stanța,/ Fiindc'Amor mândriei jugul pune/ Când cineva i-a înfruntat speranța". Mândria, mobilul atâtor lupte cavalerești, este aici destituită din funcțiile ei medievale. Iar elementele războinice, care fuseseră, în Cântecul lui Roland, dublate de puteri miraculoase, ca în basme ("Roland
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
altă fibulă aproape identică cu cea descrisă mai înainte s-a descoperit în mormântul nr. 53 (Pl. 137/3). Are lungimea corpului de 2,5 cm, a piciorului de 2 cm, lățimea arcului 0,7 cm, prevăzută cu cele două stanțe dreptunghiulare ca decor pe corp, piciorul ușor îngustat spre zona unde se îndoaie spre a forma teaca de prindere a acului, subțiat la capăt, unde se prinde de corpul fibulei prin două fire. Resortul dintr-o singură piesă, cu firul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relativ al valorilor, de aceea trecem adesea sub tă cere adevăruri care near putea aduce prejudicii. În concluzie, adevărul îndeplinește funcții multiple în viața fiecăruia dintre noi, precum și în viața colectivității și, tocmai de aceea, trebuie să prețuim libertatea, pre stanța socială și seninătatea interioară pe care acesta neo conferă. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularități de construcție a unui personaj dintrun text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb (particularități de construcție a protagonistului) INTRODUCERE
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și încercând să depășească prin joc situația nefastă, eroul descoperă analogia între destinul său de pescar ghinionist și cel al peștilor. Metafora oamenilor-pești exprimă momentul conști en tizării propriei existențe, limitată în timp și în spațiu, multiplu determinată de circum stanțe exterioare: ... Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Cea dea doua experiență majoră de cunoaștere este a „omului în fața morții“, dezvoltată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se vrobește de katabasis și anabasis. Câteva poeme ample din Dilatarea timpului, încadrabile în ceea ce se numește poezie de idei, pledează (discursiv) pentru un umanism sagace. Dincolo de încărcătura mitologică, se rețin catrene rotunde, frumoase stanțe aforistice, paradoxuri și considerații etice: "De trei ori mi-am cântat norocul / dar niciodată pe înțelesul celorlalți / și astfel tot ce am pierdut / eu a pierdut prin mine" (Natalis); "Răul pe toate le înțelege mai repede răul e mai aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
p. 94. 11Ibidem, pp. 15-16. 12Idem, Cortina de cuvinte, p. 256. 13Alexa Visarion, Goana pe nisip, p. 86. 14Ibidem, p. 55. 15Ibidem, p. 111. 16Idem, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p. 310. 17Ibidem, p. 104. 18 Giorgio Agamben, Stanțe. Cuvântul și fantasma în cultura occidentală, traducere din italiană de Anamaria Gebăilă, Editura Humanitas, București, 2015, pp. 246-247. 19 Alexa Visarion, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p. 309. 1 Foucault, Michel, Ce este un autor?, Ed. Idea Design
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relativ al valorilor, de aceea trecem adesea sub tă cere adevăruri care near putea aduce prejudicii. În concluzie, adevărul îndeplinește funcții multiple în viața fiecăruia dintre noi, precum și în viața colectivității și, tocmai de aceea, trebuie să prețuim libertatea, pre stanța socială și seninătatea interioară pe care acesta neo conferă. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularități de construcție a unui personaj dintrun text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb (particularități de construcție a protagonistului) INTRODUCERE
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și încercând să depășească prin joc situația nefastă, eroul descoperă analogia între destinul său de pescar ghinionist și cel al peștilor. Metafora oamenilor-pești exprimă momentul conști en tizării propriei existențe, limitată în timp și în spațiu, multiplu determinată de circum stanțe exterioare: ... Noi, peștii, înotăm printre nade... Visul nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Cea dea doua experiență majoră de cunoaștere este a „omului în fața morții“, dezvoltată în tablourile următoare, prin conștientizarea situației arhetipale (Iona
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Editura Albatros, București, 2000. G. BACOVIA (1881-1957) G. Bacovia (alias Gheorghe Vasiliu) s-a născut la Bacău, la 4 septembrie 1881. A studiat la Bacău și Iași. Opere: Plumb (1916); Scântei galbene (1926) ; Cu voi... (1930); Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze (1946). UNIVERSUL POETIC Ca orice poet simbolist, Bacovia apelează la simboluri, sugestii, corespondențe, muzicalitate, prozodie și valorifică teme și motive simboliste : starea de nevroză, poezia târgului, condiția poetului și a poeziei, motivul singurătății, culorile și muzica etc. Bacovia vine
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian plouă obsedant, rece, dezolant, toamna e mohorîtă, tuberculoșii sunt melancolici, decorul e macabru (Nervi de toamnă), toamna și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
femei se coagulează în funcție de miza unui proces. săracă, cu o droaie de copii și cu un soț alcoolic, care nu își îndeplinește atribuțiile casnice, femeia in sis tă pe inferioritatea ei fizică și intelectuală, prezentându-se pe sine în fața in stanței ca slabă și proastă. Femeia-victimă poate avea mai multe de câștigat într-un proces de despărțire cu recuperarea zestrei și cu împărțirea averii pentru creșterea copiilor. De cele mai multe ori, discursul reflectă realitatea cotidiană din majoritatea cuplurilor sărace și prezente în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ușoare cazuri, întrucât soții s-au pus deja de acord asupra separării, iar cel bolnav dorește uneori să-și petreacă restul vieții la mănăstire. Și totuși, soborul nu-i crede întotdeauna pe jeluitori și invocă prezența persoanei bolnave în fața in stanței, pentru că are nevoie să constate cu pro priii ochi, pentru că vrea să facă propria experiză. Costandin din satul Tătărani, județul Dâmbovița, își aduce soția „cu carul în orașul Târgoviște“ pentru a avea expertiza judecătorilor. De față se află protopopul și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o căznesc, uneoricând sunt în be ție, al te ori între zie, făcând-o și cur vă“. adevărata teamă a soției este legată de zestrea pe care soțul începu se s-o ri si peas că pe băutură. În fața in stanței, el se anga jea ză „că mă car un cap dă ață să nu am a prăpă di dintr această zestre a soției mele, ci toată să fie în păs tra re și pă de plin“ și re cunoaște că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sărăcie. Re cur sul „oră șea nu lui“ este unul pro li fic din punc tul de vedere al scri su lui încă dintr-o primă fază dacă ținem cont de faptul că el se adre sea ză direct in stanței su pe rioa re, tri bu na lul ecleziastic, spre deosebire de țăran sau de „ceilalți oră șeni“ (locui to rii celorlalte ora șe) care trec mai întâi prin fața no ta bi li tăț ilor locale fără a se consem na neapărat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de-mpărat,/ pe tron de aur,/ pe frunte cu laur;/ rugă stelară,/ la pragul de seară,/ de mamă, de tată,/ de ochii de fată,/ de ziua de mâine,/ de abur de pâine,/ de stropul de soare,/ de-alin și iertare..." Stanțe-le deturnează spectaculos semnul major al liricii lui Dumitru Spătaru, înspre fața mai puțin serioasă, mai critică, dar și mai autentică, a realității sale interioare. Poemele intitulate astfel (deși nu respectă convenția stanței, fiind alcătuite de regulă dintr-o strofă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]