325 matches
-
altă fibulă aproape identică cu cea descrisă mai înainte s-a descoperit în mormântul nr. 53 (Pl. 137/3). Are lungimea corpului de 2,5 cm, a piciorului de 2 cm, lățimea arcului 0,7 cm, prevăzută cu cele două stanțe dreptunghiulare ca decor pe corp, piciorul ușor îngustat spre zona unde se îndoaie spre a forma teaca de prindere a acului, subțiat la capăt, unde se prinde de corpul fibulei prin două fire. Resortul dintr-o singură piesă, cu firul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte, autorul specifică: „Închin aceste noi stanțe însorite memoriei maestrului meu Nichifor Crainic și celorlalți scriitori din gruparea revistelor «Gândirea» și «Sfarmă-Piatră», care au fost uciși de un regim barbar la marginile civilizației europene.” În cuprinsul cărții, pe lângă dedicațiile pentru Aron Cotruș, Alexandru Busuioceanu, Vintilă Horia, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
o altă problemă: important era faptul că eu eram conster nat și că tu nu te simțeai mai puțin vesel... știu că râsul molipsitor se iscă tocmai atunci când circumstanțele ar pretinde seriozitate. Am încercat să-ți ofer și această circum stanță atenuantă. Dar ea se potrivește mai degrabă unui C. și nu schimbă lucrurile în ceea ce te privește. Căci tu nu te aflai în fața profesorului, părintelui ori a domnului serios, ci te aflai ală turi de prietenul tău care suferea (cuvântul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că nici dialogul social de partea noastră nu era purtat cu tact. Eu vorbesc în calitate de om care era în Televiziune și care făcea doar acoperirea mediatică a acestor măsuri, dar știa și teoria... La Oltchim muncitorii au aruncat cu sub‑ stanțe toxice peste echipele noastre de filmare. Nu te puteai apropia de gardul lor ca să întinzi microfonul. Ce restructurare puteai să faci în condițiile acestea ? A închis Ciorbea fermele de porci - o parte din industria grea. Pentru privatizare, ce reprezenta partea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Drobeta Turnu Severin, 1998; Premiul pentru publicistică, 1997, la zilele presei bănățene; Volume: Răboj (poezii, 1976); Mândră floare-i norocu; Doine și cântece. Antologie, prefață și bibliografie de I.F. (1985); Și pietrele curg (legende și povestiri, 1985); Moara din Costișa (Stanțe, 1996, ed.II); Asupra cuvântului "noroc" (Studiu de stilistică, 1998), Înspre ale Eminescu (Culegere de articole tipărite prin reviste, 1999); Drumul împărătesc al poetului (1999); Apocrife, versuri cu șapte icoane în peniță de C. Hrehor (1999); Șapte scrisori deschise și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr de număr, versurile lui I. C. Săvescu, încercări într-o poezie cu langori verlainiene, imagistică macabră și fabulă simbolică. Traducerile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
val cu cercul minulescian, iar postromantismul se diluează tot mai mult în formula sămănătoristă. Cariera revoluționară a junelui patriot cunoaște un hiatus problematic, punctat doar de susținerea tardivă a licenței în drept, teză al cărei titlu funcționează ca o sub- stanță de contrast, „Ordinea publică în Statul modern“. Și în acest caz, efectul augmentativ este prelucrat pe filiera unui retorism jucat, cel al discursului jurnalistic. Momentul apogetic al episodului academic îl plasează voit exagerat pe tânăr sub semnul excepționalului : „Licențiat în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de la începutul secolului al XIX-lea, aveau tot structură de galeră, cam cu aceleași detalii ca și caicele, dar cu două catarge, vele pătrate sau trapezoidale și 2-3 tunuri, în plus10. Macheta unui pânzar moldovenesc, la Muzeul Marinei din Con stanța (arhivă personală) După 1833, Poarta a recunoscut Principatelor dreptul de navigație sub pavilion național. În 1834 a fost lansată la apă prima corabie integral românească, goeleta Marița, construită la Giurgiu, din comanda boierului eterist Alexandru Vilara, căreia Cezar Bolliac îi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
este un îndemânatec meșteșugar al versului cizelat cu migală, ca în lirica parnasiană din care și-a făcut un model. Dincolo de trufașa profesiune de credință („Pe vecinicia prinsă într-un vers,/ Trufaș am pus sigiliul meu de aur”), palpită în stanțele din volumul Sigilii de aur (1916) un „cald fior”, tremură o „lacrimă”, tresaltă porniri de „voluptate”. Iubirea îi inspiră trubadurului reverii de „cioplitor de stele”, îi dăruiește „fiorul unei clipe” de vrajă în plimbările sub „clar de lună”, dar tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
și 1946. A fost director în Ministerul Culturii (1952-1955), director al Editurii Științifice (1955-1958), apoi redactor-șef al Editurii Tineretului (1958-1960). A debutat ca licean în revista brăileană „Luceafărul literar și artistic”, iar editorial la Cernăuți, cu placheta de versuri Stanțe pentru nemurirea altora (1934). După debut, C. părăsește pentru totdeauna versul și se dedică prozei, la început nuvelei, apoi romanului. Primele încercări, în descendența lui Gib I. Mihăescu, modeste ca intrigă și stil, descriu cazuri psihice bizare, personaje și întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
folosește toată recuzita genului, fără a renunța la predilecția din tinerețe pentru erotism și psihisme, căci, așa cum remarca Ion Vartic, în toate scrierile sale, „sub trama polițistă transpare interesul acut pentru analiza unor psihologii anxioase și a delirului halucinatoriu”. SCRIERI: Stanțe pentru nemurirea altora, Cernăuți, 1934; Vrăjitoarea, București, 1939; Casa cu neguri, București, 1946; Sfat cu făpturile basmului, București, 1955; La miezul nopții va cădea o stea, București, 1957; Fiul lui Monte Cristo, București, 1958; Se destramă noaptea, București, 1960; Urmărirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
realismului socialist dovedindu-se acum un liric intimist și decorativ. Treptat începe să se afirme și grupul de poeți formați la școala S. E vorba de Camil Petrescu, care își începe colaborarea în numărul 8/1919, cu poemele Melopee, Alchimie, Stanțe, de Ion Barbu, despre care E. Lovinescu va scrie, în numărul 34/1919, articolul Un poet nou: „În ziua înmormântării lui Vlahuță [...] s-a prezentat în biroul meu un tânăr, sub numele Ion Popescu. Un tânăr bizar ce-și alesese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
intitulat Poezii și proză. Versurile, banale și naive, imnuri mai ales, elogiază evenimente politice de reală importanță (Imn la 24 ianuarie 1859, 24 ianuarie 1860, Imn la țară) și evidențiază, fără calități literare, patriotismul sincer al autoarei. Convenționale rămân și stanțele sentimentale, multe scrise pentru a oferi un text muzicii lui Al.Flechtenmacher. Modelul este Lamartine, din care a tălmăcit Lacul. F. este și autoarea unor vodeviluri care s-au jucat pe scenele bucureștene (Un cap romantic, La sânul mamei, 1875
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
primise telegrama mea, că pornise de la Aix-les-Bains la Paris, alarmat de zvonurile prinse mai mult din aer decât din știri oficiale. Acolo se declarase mobilizarea și război Germaniei. Își luase loc pe un batel din Veneția la Odessa prin Con stanța. La Gara de Lyon era o astfel de mulțime, încât n-a putut pătrunde automobilul la peron, și-a lăsat bagajul cel mare pe piață și a pornit cu doi saci mici la tren. Acesta era luat cu asalt, nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deși aerul era nemișcat precum apa unei bălți. M-am speriat și m-am întors grabnic acasă. Am citit de mai multe ori papirusul pe care era scrisă în grecește rugăciunea Akathistos. Am rămas uluit de precizia metrilor, de structura stanțelor, de arhitectura sublimă, de profunzimea unor versuri. Fără să-mi fi dat seama măcar, ultima oară am citit-o în picioare. A doua zi m-am întors să-l caut pe necunoscut. În schimb, am dat de o odaie înecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat numai de circum‑ stanțe istorice sau motive funcționale, ci este înrădăcinat în însăși esența fie a experienței religioase, fie a creației artistice. Primele pagini ale bibliei îl pre‑ zintă pe Dumnezeu ca pe un model exemplar al oricărei persoane care realizează o lucrare: în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al regime attraverso un'attività aperta non era affatto possibile. Quando dico impossibile intendo îl senso proprio della parolă: impossibile, assolutamente, perfino fisicamente impossibile. (Se în un'aula uno avesse espresso un pensiero contro îl regime, sarebbe stato arrestato seduta stanțe dai presenti, sarebbe stato imbavagliato e sarebbe stato proclamato pazzo, oppure un agente che aveva avuto l'ordine di proclamare la ribellione armata, cosa che lo avrebbe portato alla fucilazione.) În queste condizioni, l'unica resistenza rimane la letteratura. La
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ape, Din fundul mării), fie prin focalizarea asupra peisajului, afină cu modul propriu lui G. Bacovia (Groază, Toamnă, Deznădejde), apoi într-altul, emancipat întrucâtva, în care se mizează pe verbalizarea cât mai exactă a impresiei vizuale (Amiază, Dimineață, Pe Bărăgan, Stanțe nocturne). Bunei stăpâniri a unei sintaxe destul de simple și a unui lexic nu foarte bogat, precum și unei anume dexterități în versificație li se datorează câteva reușite. Procedeul verbalizării elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat numai de circum‑ stanțe istorice sau motive funcționale, ci este înrădăcinat în însăși esența fie a experienței religioase, fie a creației artistice. Primele pagini ale bibliei îl pre‑ zintă pe Dumnezeu ca pe un model exemplar al oricărei persoane care reali‑ zează o lucrare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de rugă”, o troiță la răscruci, freamătul bătăii de aripă a unor îngeri intră în recuzita unei lirici cu tentă religioasă. După instalarea la putere a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt eroii pe care acum îi exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA VASILICA COTOFLEAC IMMANUEL KANT POEZIE ȘI CUNOAȘTERE INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins I. ASPECTE INTRODUCTIVE / 7 "Cel puțin cinci stanțe" / 9 Die Geniezeit / 19 Totuși zeii se discută / 27 "Cu spirit și gust", dar nu numai / 31 ÎI. TEZE DE POETICA / 39 Genius și civis / 41 Idee estetică și metaforă / 63 Poezie și cunoaștere / 75 III. NOTE FINALE / 83 Dincolo de
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
spirit și gust", dar nu numai / 31 ÎI. TEZE DE POETICA / 39 Genius și civis / 41 Idee estetică și metaforă / 63 Poezie și cunoaștere / 75 III. NOTE FINALE / 83 Dincolo de cuvânt / 85 BIBLIOGRAFIE / 91 I. ASPECTE INTRODUCTIVE "Cel puțin cinci stanțe" Unele surse bibliografice arată că Immanuel Kant nu era tocmai sensibil la frumos, ca "nu demonstra nici o simpatie față de artă"1, sau că "muzică îl entuziasma prea puțin iar poezia nu-i plăcea din cale-afară"2. Anna A. Cutler vorbește
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
să dezvolte ideea) că, în ceea ce privește artele, "only for literature was his critical sense refined and exacting"14, iar Macmillan revelă că, chiar dacă este greu de crezut ca filosoful ar fi scris poezie, adevărul este că a compus "cel puțin cinci stanțe", dedicate memoriei unora dintre colegii săi de la Universitatea din Königsberg 15. Mai adaugă apoi și o observație, pe cât de surprinzătoare pe atât de precară și nelămurita însă în conținut: "And the fact that Herder turned one of his lectures into
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]