369 matches
-
dar cu alte argumente, a fost susținut în secolul al XX-lea de către Albert Camus. Potrivit punctului de vedere camusian, Sisif, cel mai înțelept și prudent dintre muritori, cum credea Homer, este fericit nu prin finalizarea țelului său, fixarea unei stănci pe un vărf de munte, ci prin activitatea perpetuă de atingere a acestui scop, care, de fapt, este și intangibil. Este însă un scop asumat, temerar, prin care omul îi înfruntă pe zei. Este, de fapt, sensul omului sisific din
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sub asaltul mișcării moderniste, balada redevine o specie productivă în poezia românească în deceniul al V-lea prin cei mai talentați constituenți ai cercului literar: Radu Stanca, Șt. Aug. Doinaș, Ioanichie Olteanu. Fiecare din aceștia o reactualizează în felul său: Stanca prin procedee specifice artei teatrale, Olteanu printr-un epos de sursă folclorică, Doinaș printr-o perfecțiune formală îndatorată marelui clasicism trecut prin Mallarmé, prin parnasianism, prin Ion Barbu, modernizat și prin Rilke. Universul baladelor lui Doinaș amintește de cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cum acela și-a schimbat religia, informația rămâne întipărită în minte fără prea mari eforturi; ea va fi transmisă mai departe cu prima ocazie ca o simplă bârfă cotidiană. Costan din bărbierul din mahalaua Sfântul Nicolae nu o cunoaște pe Stanca din mahalaua Stelei și nici nu știe ce conflict are aceasta cu soțul ei, dar atunci când a aflat că se culeg mărturii împotriva acestuia din urmă vine și el să povestească ce aflase de la un văr de-al lui. Informația
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrebări tuturor negustorilor, meșteșugarilor sau călătorilor străini care trec prin sat sau mahala la un moment dat. Ea oferă semnalmentele soțului și toate celelalte elemente necesare identificării în speranța aflării vreunei informații, căci situația este incertă și grea. Așa află Stanca din mahalaua Stelea că bărbatul ei, Mihai logofețelul, plecat de patru ani, se stabilise la țarigrad unde ținea o prăvălie. Informațiile îi sunt oferite de Gheorghe croitorul, vecin de prăvălie cu sus-numitul timp de șapte luni, acolo la țarigrad. Odată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bizanț (2003): 235 traducere de Teodor Palic: 235 Alexandru ECOVOIU (România): 7, 261, 263, 264, 265 Stațiunea (2007): 261, 262, 264, 265 Petru CIMPOEȘU (România): 7, 266, 267, 268, 273, 274, 293 Povestea Marelui Brigand (2000): 266, 267, 274 Dan STANCA (România): 7, 282, 283, 284, 294 Cei calzi și cei reci (2008): 282 Florin ȘLAPAC (România): 7, 89, 92, 275, 276, 278, 279, 280, 294 Jucăria (2000): 275, 277 Mircea CĂRTĂRESCU (România): 7, 244, 285, 286, 294 Travesti (2007): 285
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
capo docile ai fanciulli / sulla piazza, agli alberi rossi în curva. (...) Se ne va îl mio dominio da te; rapido / muta: così contro îl vento nero / delle finestre, l'acqua della fontana / în pioggia leggera. L'alto veliero: "Io sono stanco di tutte quest'ali che battono / a tempo di remo, e delle civette / che fanno îl lamento dei căni / quando è vento di luna ai canneti. / Io voglio partire, voglio lasciare quest'isola." Sulle rive del Lambro: Nel nord della
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
piogge di calde lune // ți dorme negli occhi (Delfica). 396 Né în te riparo / abbandonata al sonno / da frescă gioia (L'acqua infradicia i ghiri). 397 Senza sonno io giacea sul dì novello, / e dove io tristo ed affannato e stanco / gli occhi al sonno chiudea, come per febre / rotto e deliro îl sonno venia manco. (Îl primo amore). 398 Substantivele onda, montagna și palude sunt de genul feminin. 399 Un evento onirico, cioè una sorta di delirio, di allucinazione, che
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
73) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Adina Ciugureanu Efectul de bumerang Eseuri despre cultura populară americană a secolului XX Traducere de Nicoleta STANCA Prefață de Felicia CAMPBELL INSTITUTUL EUROPEAN 2008 CUPRINS Prefață / 7 Capitolul 1 Panem et circenses: teorii ale culturii populare / 11 Capitolul 2 Figuri mitice și supereroi / 43 Capitolul 3 Arhetipul vampirului și Dracula / 77 Capitolul 4 Fecioara-martir și doamna agresivă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prestigiu din TVR: Maria Preduț, Ina Sterescu, Stanca Ciobanu, Elvira Irșai, Ion Bâtu și Lili Lemnaru, care, deși nu era redactor înainte de 1989, avea reale aptitudini regizorale"32. Organizarea incipientă a redacției "Viața spirituală" îi număra printre pionieri și pe Stanca Ciobanu și Maria Preduț care, în 8 iulie 1990, au realizat un amplu reportaj de o oră, intitulat "Istorie și credință la Mănăstirea Putna sub semnul lui Ștefan cel Mare"33. Dacă până la jumătatea anului 1990 emisiunile nu aveau o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
that allow for the other to generously offer the dimension of symbols, to facilitate the access to the world of the sacred and of meanings, to open new worlds that would otherwise remain closed. We are faced with a particular stance of the other, otherness approaching, in this case, the functions of the myths for the archetype: the objectification of a primordial theme. This need of man to project on the other all that it cannot be, also what time cannot
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a aplicat sancțiuni similare prezentate astfel în Oil and Gas Journal: "Energy woes plague Former Soviet Republics and Satellites" (13.01.1992), "Russia hâș cut off all gas supplies to Poland" (3.02.1992), "Russia continues to take a though stance toward other former Soviet Republics on non-payment for oil and gas supplies" (12.07.1993). 69 Dov Lynch, Rusie face à l'Europe, Cahiers de Chaillot, no. 60, mai 2003. 70 Nikolai Petrov, From Managed Democracy to Sovereign Democracy. Putin
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Plecăm spre Potlogi! Huietul mulțimii crescuse afară. Din casă se auzea văicăreală de femei. Papa lăsă argații în bătătură și intră grăbit în casă; femeile amuțiră dominate de glasul stăpânului, care ordonă scurt: — Zăvorâți obloanele la ferestre! Iute. Apăru tremurând Stanca, palidă, cu ochii negri implorând ajutor de la cel pe care părinții i-l aleseseră soț. Nu împlinise încă nouăsprezece ani și acum spaima o făcea să-și piardă prestanța dobândită în cei aproape cinci ani cât trecuseră de la nuntă și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domn și cei din neamul Brâncovenilor și bunică sa, Ilinca Basarab, Cantacuzina. Ajunsese ajutor de capuchehaie la Istanbul de la nouăsprezece ani, ca să învețe cum se face politica. I-au făcut pomana la Brâncoveni, în Valahia. L-au plâns maică-sa Stanca și frate-său mai mic, Constantin; au împărțit ștergare, colăcei și pitaci de argint, că erau Brâncovenii cei mai bogați boieri din Oltenia. Și când popii ridicau coliva, se spune că s-ar fi auzit plânsetul lui Constantin, rămas singur
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în zori trebuie să plecăm spre Iaffa. Poruncește slugilor să pregătească lucrurile de trebuință. Am primit știre că galera care ne va duce la Istanbul a sosit astăzi în zori de la Alexandria, spuse spătarul intrând în odaie. — Acasă, acasă... începu Stanca în românește să fredoneze un cântecel născocit de ea. Amândoi, spătarul și doamna Ilinca, o priviră mirați căci trecuseră mai bine de patru ani de când vorbiseră între ei numai grecește și iată... Am primit și eu vești de acasă... E
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
liniștea pe care o câștigase acolo o va mai regăsi? — Și totuși o să dau un acatist, se trezi vorbind singur. Drumul pe mare a fost o desfătare. Vântul era bun. Femeile își ajungeau una alteia, sporovăiau românește între ele și Stanca îi părea acum la întoarcere, după aproape cinci ani, mai tânără ca atunci când au plecat. Se întâlnea ziua pe puntea corăbiei cu Ianache Hartofilax, Mihai îi povestea în românește despre fetițele pe care le lăsase în țară și Ianache își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Au plătit și paguba la visterie să se șteargă vina. — De ce? Cică Ilinca ne-a fost soră și facem neamul de râsul lumii. Acum vodă l-a băgat la popreală și vrea să-l spânzure. Ieri după vecernie a fost Stanca pe aici. Un cot al spătarului îl făcu pe marele stolnic să tacă și să se uite la vodă. — Domniile voastre, înțeleg că puneți țara la cale aci în ochii noștri, tună vodă. — Iertare, măria ta, pe drumuri fiind de aproape
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Să mergem în odăile mai răcoroase, cine dorește narghilea, cafea, dulcețuri..., mai spuse domnitorul, apoi privind către cei doi frați: cu voi, cu Matei, cu Iordache și cu sfinția sa, am o treabă. Am trimis în iatacul doamnei după mama și Stanca. Veniți după mine. Dinu le făcu semn lui Matei și lui Iordache. Mihai observă că se luase după ei și Constantin Brâncoveanu. Intrară în urma lui vodă în ceea ce spunea el că este odaia lui de reculegere. O cameră spațioasă, întunecoasă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fost și nepotul Constantin Știrbei. Vodă îl iertase. Marele logofăt — A fost odată ca niciodată... — Tată, fără căpcăuni, îl întrerupse Ilinca, fără căpcăuni, destul că a fost Zamfira pe aici. — Zamfira... Ei, ce mai face Zamfira? — Ce să facă, începu Stanca cea mică, depănând de pe fus pe vârtelniță, ce să facă, vrăji, asta face ea. Zice c-a dat leușteanul pe la grădinarii sârbi și ea s-a dus la Slobozie în mahalaua Broștenilor să adune leuștean ca să frece ușorul casei. Jupâneasa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
taica să vă spună basme, nu se cuvine să răsăriți în vorbă. Da, da’ fără căpcăuni, se tângui Ilinca. — Și fără fete care înnebunesc că le fură ienicerii după ce se urcă în rădvan să meargă la cununie, oftă pe gânduri Stanca. — Las’ că pe tine nu te fură nimeni, chicoti Maria din colțul ei. De la o vreme nu o mai putea suferi pe sora ei mai mare pentru că, la nouă ani, Maria era considerată copil de toți ai casei pe când de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scurt și suspinând sacadat ieși plină de importanță. — Ai spus: beizadea Gheorghe, domn? — Așa spusei, Marico. — Păi are opt ani. — Cam așa, dar nu i-a împlinit. Așa e: Casandra lui Șerban Vodă e mai mare cu un an decât Stanca noastră - deci are treisprezece ani și Gheorghe tot cu un an e mai mare ca Ilinca, o să împlinească opt ani. Așa știi să socotești? — Dar cum? Poruncește să-mi aducă de mâncare, să pună focul că mi-a intrat frigul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lavițe se aeriseau dulamele de serasir și de canavăț, rochiile de atlas de Veneția și de belacoasă. Tot așa, doar că ea atunci broda liniștită la fața de masă din pânză de in, în timp ce Maria țipa și plângea: — Totul pentru Stanca lui taica, mare lucru că se mărită. Sigur, totul pentru ea, că se mărită cu beizadea Radu. Aoleu, maică, ce făcuși, uitași că mie mi-a spus Zamfira lui maica mare că o să ajung doamnă? Uitași? Țipa Maria și plângea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
căutându-și cuvintele de răspuns: — De, maică mare, știu eu? Bărbații fac după cum le este voia. Femei din trei generații: Stanca, văduva lui Papa Brâncoveanu, Marica, doamna lui Constantin Brâncoveanu, și Maria, logodnica lui vodă Constantin Duca, o priviră pe Stanca cu milă în ochi și cea mai tânără își exprimă clar părerea: — Care voie? Când n-au gologan în pungă, ce voie au? Acum, când mănâncă și bea din zestrea pe care ți-a dat-o taica, face după voia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
el, dar se reculese și luând o mină serioasă se întoarse spre Marica, făcându-i semn cu capul spre cele două mezine. Doamna, la rândul ei, căută sever spre Stanca, cea care se ocupa de deprinderea bunelor purtări de către domnițe. Stanca le atinse ușurel pe umăr și, ducându și degetul arătător la buze, le mustră din ochi. Fetițele, pocăite, plecară capetele în jos, urmărind concentrate flacăra jucăușă a lumânărilor. Vodă încerca să se reculeagă și să urmărească litania monahilor, dar își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]