234 matches
-
marcată cu benzi de 10 cm vopsite în culori contrastante, de preferință alb și roșu. Antenele sunt considerate ca făcând parte din fileu și delimitează lateral spațiul de trecere. La varianta sitting, lățimea terenului fiind mai mică decât la varianta standing, diferă lungimea și lățimea fileului, care este cu 3 m mai scurt și, respectiv, cu 20 cm mai îngust, ochiurile fiind pătrate cu latura de 10 cm pentru toate variantele. La varianta sitting, în special, trebuie ca stâlpii să fie
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
este realizată de Internațional Sport Organization for the Disabled (ISOD), care se ocupă și de clasificarea persoanelor cu handicap motor care nu sunt în cărucior și sunt grupați în categoria „Alții" (V. Marcu și colab.). Eligibili pentru competiții la voleiul standing, sunt sportivii cu amputații (se împart în 9 clase de la A1 la A9), cei ce fac parte din categoria „Alții", sportivi cu infirmitate motorie cerebrală clasele 7 și 8 (tetraplegici sau hemiplegiei, forme moderate și minime) și cei ce fac
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Popiții În momentul când mingea este lovită de jucătorul la serviciu, fiecare echipă trebuie să fie plasată în interiorul propriului său teren de joc (cu excepția jucătorului la serviciu), potrivit cu ordinea la rotație. Dacă la alte variante ale jocului de volei (clasic, standing), pozițiile jucătorilor sunt determinate și controlate prin pozițiile picioarelor lor în contact cu solul, la sitting volei (volei în așepat), pozițiile jucătorilor în teren sunt determinate și controlate prin pozițiile feselor în contact cu solul. Astfel, fiecare jucător din linia
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
producția fonică a studenților în astfel de situații aduce aminte de cacofonia unui talk-show pe un platou de la Varan TV), personajul nostru a scos de undeva (din buzunar cred, aș fi reținut dacă era vorba de o geantă scandaloasă pentru standingul academic), o carte de grosimea unei broșuri, nu mai mare și nici mai groasă decât urmau să fie opusculele intitulate " Din gândirea Geniului Genezei Naționale". Era vorba de micro-narațiunea construită pe baza unui savant contrapunct între eseuri și conexiuni diegetice
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Un mare număr de persoane fizice care efectuează plăți în cadrul aceluiași cont, fără o explicație adecvată. FOLOSIND TRANZACȚII DE INVESTIȚII: Cumpărarea de hârtii de valoare pentru a fi păstrate în custodie la instituția financiară, când acest fapt nu pare potrivit cu standingul clientului; Tranzacții de depozit/împrumut "back to back", cu subsidiare sau afiliate ale instituțiilor financiare din străinătate, cunoscute ca făcând parte din aria traficului de droguri; Cereri ale clienților pentru servicii manageriale de investiții (fie în valută, fie în hârtii
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
ale instituțiilor financiare din străinătate, cunoscute ca făcând parte din aria traficului de droguri; Cereri ale clienților pentru servicii manageriale de investiții (fie în valută, fie în hârtii de valoare) unde sursa fondurilor este neclară sau nu este potrivită cu standingul clientului; Plata în sume neobișnuit de mari în cash a hârtiilor de valoare; Cumpărarea sau vânzarea unei hârtii de valoare care nu are un scop perceptibil sau în circumstanțe care par a fi neobișnuite. PRIN ACTIVITĂȚI INTERNAȚIONALE OFFSHORE; Client recomandat
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
and write about anyone, while critical opinion or the assessment of value turns into an instant substitute which does not require any special training or spiritual straining. Culture often lacks its axiological north, as well as the critic, that person standing at the crossroads of values and using his or her light-finger to indicate direction. More than ever before, what we need now is the genuine critic who, at the edge of aesthetic evaluation and endowed with privileged knowledge, can have
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
voter turnout in a municipal election”, în The Journal of Politics, vol. 66, nr. 3, august. Norris, Pippa, 2004, Electoral engineering, Cambridge University Press. Pattie, Charles, Johnston, Ron, 1998, „Voter turnout at British General Elections of 1992: Rational choiche, social standing or political efficacity?”, în European Journal of Political Research, vol. 33. Precupețu, Iuliana, 2003, „Participare socială, capital social și sărăcie”, în Calitatea Vieții, nr. 3-4. Presser, Stanley, 1990, „Can changes in context reduce vote overreporting in surveys”, în Public Opinion
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de Talmy (2000) contextelor de "mișcare fictivă". Deși "participanții" la relația de percepție nu-și schimbă poziția, utilizarea elementelor direcționale sau de localizare este curentă în exprimarea lingvistică a percepției (vezi exemplul I can see you from where I am standing "Te văd de unde m-am așezat"). Această trăsătură se poate explica prin mișcarea imperceptibilă a undelor sonore / luminoase implicate în percepție. Talmy (2000: 115-116) susține că direcționalitatea percepției vizuale este unul dintre cazurile de conceptualizare a evenimentelor "(aparent) statice", care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
structură general-europeană, ci una de natură să servească drept "liant" instituțional între cele două blocuri. În această logică, într-un interviu televizat din ianuarie 1970, primul-ministru britanic a descris mecanismul propus drept "Comisia permanentă pentru relațiile Est-Vest în Europa" (a Standing Commission on East-West relations in Europe SCEWER). Ulterior, aceasta se putea dezvolta într-o organizație regională pentru întreaga Europă. La mijlocul lunii mai același an, propunerea britanică a făcut obiectul unor discuții cu guvernul american, fără a se fi ajuns însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
posesorului lpata bunurilor Și serviciilor achiziționate, precum Și retragerea de numerar din ATM sau de la ghișeele băncii dintr-un credit acordat pe numele său. Cardurile de credit dunt mai solicitate de către uni clienți, dar distribuirea lor trebuie făcută cu atenție, în funcție de standingul financiar al solicitanților, altmiteri există riscul folosirii nejudicioase a creditului de către unii posesori, cu consecințe financiare nefavorabile asupra emitenților de carduri. Carduri emise de bănci - bănciile, asociațiile bancare au fost pionierii emiterii primelor carduri și pe parcursul câtorva decenii de experiență
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
posesorului lpata bunurilor Și serviciilor achiziționate, precum Și retragerea de numerar din ATM sau de la ghișeele băncii dintr-un credit acordat pe numele său. Cardurile de credit dunt mai solicitate de către uni clienți, dar distribuirea lor trebuie făcută cu atenție, în funcție de standingul financiar al solicitanților, altmiteri există riscul folosirii nejudicioase a creditului de către unii posesori, cu consecințe financiare nefavorabile asupra emitenților de carduri. Carduri emise de bănci - bănciile, asociațiile bancare au fost pionierii emiterii primelor carduri Și pe parcursul câtorva decenii de experiență
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
joacă al treilea act al economiilor de consum. Se scrie o pagină care inaugurează un nou viitor al aventurii individualiste și consumeriste a societăților liberale. Capitolele următoare se vor strădui să fixeze contururile și mizele acestui viitor. 2tc "2" Dincolo de standing: consumul emoționaltc "Dincolo de standing \: consumul emoțional" Constatarea e banală: pe măsură ce societățile noastre se îmbogățesc, apar neîncetat noi dorințe de a consuma. Cu cât consumi mai mult, cu atât vrei să consumi mai mult: epoca abundenței este inseparabilă de o lărgire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
al economiilor de consum. Se scrie o pagină care inaugurează un nou viitor al aventurii individualiste și consumeriste a societăților liberale. Capitolele următoare se vor strădui să fixeze contururile și mizele acestui viitor. 2tc "2" Dincolo de standing: consumul emoționaltc "Dincolo de standing \: consumul emoțional" Constatarea e banală: pe măsură ce societățile noastre se îmbogățesc, apar neîncetat noi dorințe de a consuma. Cu cât consumi mai mult, cu atât vrei să consumi mai mult: epoca abundenței este inseparabilă de o lărgire nedefinită a sferei satisfacțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
diferențierii sociale. Nu există obiect dezirabil în sine, nu există atracție a lucrurilor pentru ele însele, există însă întotdeauna constrângeri emanând din prestigiu și din recunoaștere, constrângeri de statut și de integrare socială. Structură de schimb social sprijinită pe logica standing-ului și a competițiilor statutare, consumul din faza II se definește ca un câmp de simboluri distincte, actorii căutând nu atât să se bucure de o valoare de utilizare, cât să afișeze un rang, să se claseze și să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
integrării sociale, vectori ai considerației onorifice. Automobilele americane sunt pline de aripioare aerodinamice și de accesorii cromate pentru a impresiona privirea și a crea o imagine a superiorității sociale. Tot așa cum oamenii sunt mândri să exhibe obiectele ca embleme ale standing-ului social, publicitatea glorifică produsele ca simboluri ale rangului: femei machiate savant, elegante și cu „clasă” joacă în clipuri publicitare pentru autoturisme, mixere sau aspiratoare. Analizând comportamentele anilor ’50, V. Packard vorbește de „cei obsedați de standing”4. Această combinație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ca embleme ale standing-ului social, publicitatea glorifică produsele ca simboluri ale rangului: femei machiate savant, elegante și cu „clasă” joacă în clipuri publicitare pentru autoturisme, mixere sau aspiratoare. Analizând comportamentele anilor ’50, V. Packard vorbește de „cei obsedați de standing”4. Această combinație a două logici eterogene (cursa către stimă/cursa către plăceri) evidențiază specificitatea compozită a fazei II în raport cu ciclul precedent care, necunoscând decât o difuzare limitată a bunurilor industriale de folosință îndelungată, s-a format sub egida hegemonică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
emfatic și competitiv al mărfii a dat îndărăt cu un pas în beneficiul unei mitologii euforice și ludice, frivole și juvenile. De unde natura hibridă a acestui ciclu ce se prezintă la scara istoriei drept o formațiune de compromis între mitologia standing-ului și cea fun, între consumul demonstrativ „tradițional” și consumul hedonist individualist. Consumul intimizattc " Consumul intimizat" Acest ciclu s-a încheiat. Procesul de diminuare a cheltuielilor destinate să atragă stima a luat o asemenea amploare, încât s-a pus problema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
o motivație printre multe altele, într-un ansamblu dominat de căutarea satisfacțiilor private. Consumul „pentru sine” a înlocuit consumul „pentru celălalt” simultan cu irezistibila evoluție a individualizării așteptărilor, a gusturilor și a comportamentelor. Cheltuielile pentru articolele de lux, cursa spre standing, comportamentele ținând de modă au avut întotdeauna ca suport concurența dintre grupurile care aveau ambiția să se claseze și să obțină recunoaștere socială. Epoca hiperconsumului are ca trăsătură specifică faptul că a reușit să împingă în planul secund și, uneori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
care să ne semene”, un „cocon” convivial și personalizat. Fără îndoială, acesta este rezultatul achiziționării unor produse standardizate, dar, de fiecare dată, ele sunt reinterpretate, aranjate în noi compoziții care exprimă o identitate individuală, importantă fiind nu atât valoarea de standing, cât valoarea privată și unică a noțiunii de „acasă”, devenită posibilă printr-un „consum creator”. Arăt, cel puțin parțial, cine sunt eu, ca individ unic, prin ceea ce cumpăr, prin obiectele care populează universul meu personal și familial, prin semnele pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
lor agresiv și cuceritor. Dovadă noile forme rotunjite și îndulcite ale automobilului, forme care revalorizează dimensiunile de habitabilitate și de confort, de destindere și de securitate. Și din ce în ce mai multe obiecte și ambiente ilustrează în prezent această „feminizare” stilistică. Regresia logicii standing-ului, reducerea imaginii virile a produselor: două manifestări ale aceleiași culturi hiperconsumatoriste, mai mult emoțională decât demonstrativă, mai mult senzitivă decât ostentativă. Dorința de putere individualistă nu progresează decât împreună cu eufemizarea semnelor emblematice ale dominației. Medicalizarea consumuluitc "Medicalizarea consumului" Nimic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și ca un apel la vigilență. În ciclul III, insecuritatea, suspiciunea, anxietatea cotidiană cresc proporțional cu propria noastră capacitate de a lupta contra fatalității și de a prelungi durata vieții. Stăpânirea corpului și deposedareatc "Stăpânirea corpului și deposedarea" După frenezia standing-ului - obsesia sănătății. Astfel încât cea mai mare independență a noastră față de aparența socială are drept contrapondere intensificarea autorității normelor și a expertizei medicale. Neoconsumatorul nu caută atât vizibilitate socială, cât o luare în stăpânire mai completă a trupului său cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
distribution, Odile Jacob, Paris, 2001. 12. Vance Packard, L’art du gaspillage, Calmann-Lévy, Paris, 1962. 13. Henri Lefebvre, La vie quotidienne dans le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. 14. Gilles Lipovetsky, L’ère du vide, Gallimard, Paris, 1983. 2. Dincolo de standing: consumul emoționaltc "2. Dincolo de standing\: consumul emoțional" 1. Jean Baudrillard, La société de consommation, SGPP, Paris, 1970. De asemenea, Pierre Bourdieu, La distinction, Editions de Minuit, Paris, 1979. 2. Jean Baudrillard, op. cit., p. 107. 3. Ernest Dichter, Handbook of Consumer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
12. Vance Packard, L’art du gaspillage, Calmann-Lévy, Paris, 1962. 13. Henri Lefebvre, La vie quotidienne dans le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. 14. Gilles Lipovetsky, L’ère du vide, Gallimard, Paris, 1983. 2. Dincolo de standing: consumul emoționaltc "2. Dincolo de standing\: consumul emoțional" 1. Jean Baudrillard, La société de consommation, SGPP, Paris, 1970. De asemenea, Pierre Bourdieu, La distinction, Editions de Minuit, Paris, 1979. 2. Jean Baudrillard, op. cit., p. 107. 3. Ernest Dichter, Handbook of Consumer Motivations, McGraw-Hill, New York, 1964. 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
La société de consommation, SGPP, Paris, 1970. De asemenea, Pierre Bourdieu, La distinction, Editions de Minuit, Paris, 1979. 2. Jean Baudrillard, op. cit., p. 107. 3. Ernest Dichter, Handbook of Consumer Motivations, McGraw-Hill, New York, 1964. 4. Vance Packard, Les obsédés du standing, Calmann-Lévy, Paris, 1960. 5. Este momentul în care consumul se despovărează de dimensiunea sa antagonistă intersubiectivă, când, în Statele Unite mai ales, se înmulțesc procesele intentate de consumatorii care, nemulțumiți și considerându-se victime, depun plângeri denunțând vicii de fabricație pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]