686 matches
-
1488 prin care confirmă lui Stan și fratelui său Dan satul Volhoviceștii «Wolhowyczesciiey» la Crasna, cumpărat de la Ion, fiul lui Petru Roșca, cu 200 de zloți tătărești. Tradiția amintește la începutul secolului al XVI-lea ca proprietar al Crasnei pe starostele Grigoraș, așa-zisul logofăt. Acestuia i-ar fi urmat Iordache Cantacuzino, mare vistiernic, și apoi Gheorghe Ursache care a lăsat-o moștenire fiului său Dumitraș Ursache, sulger mare. La 30 iunie 1522, Ștefăniță Voievod (1517-1527) dăruiește Episcopiei de Rădăuți un
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
orice agresiune de din afară. La noi evul mediu au ținut până mai ieri-alaltăieri, și mulți bătrâni vor fi ținând minte epoca în care un străin nu putea fi breslaș. Nu mai pomenim că pricinele dintre breslași se hotărau la staroste și se întăreau numai de Vodă; nu mai pomenim apoi că instituția au fost atât de puternică încît împărăția, totdauna foarte diplomată, a Austriei și-au introdus consulatele în țară sub numele și forma de "stărostii de breaslă". Deci salus
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la număr - cumpărarea de case în orașe, și că tot acei evrei pământeni aveau - nu dreptul de a intra încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încorporațiile breselelor orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de acolo s-au numit și se numesc încă stărostii. De la priimirea în breselele creștine și până la formarea unei bresle
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai venit anul acesta, dacă știe sau nu să tragă, dacă rămîne sau nu. Dacă am adus cîinele care va fi în stare să-l încolțească și să-l țină în loc pînă la venirea unui om cu pușca. Fiindcă e starostele urșilor. E un om." (s.m.) Pînă la urmă totuși, ursul va fi ucis cu ajutorul unui... leu - un cîine uriaș pe nume Lion, dresat special în acest scop. în confruntarea decisivă, ursul e răpus de un vînător și de cîine, dar
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
Vremea va decide”, răspunde optimist biologul, care e hotărât să-și ducă marele război până la ca-păt. Popasuri filozofice în poezia biologului (din volumul „Oglinzile degeneratului solar”) „În această vacanță; / ciripesc câteva mitocănii / și ajung principe / în lumea susaiului, / și ajung staroste / dacă / lesbienele minții mele / știu să facă paradă. „Și sînt așa de lipit pământului / încît niciodată nu voi urca / la tribună, / la stele, / la grădinile suspendate”. să fiți voi primii din nimic / care-ați «luptat» pe creieri scoși, / tovarăși-pentru luxuri
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române. Guvernarea lui Scarlat Sturdza a fost de scurtă durată, până în anul 1813
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă tagmă! Starostele tău, starostele celui mai lucrativ meșteșug din țară, meșteșugul patriotismului reversibil, e tare și mare, va ramînea tare și mare; căci pentru maniera sa de-a vedea, pentru maniera sa și alor săi de-a manipula cu degetele, și-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă tagmă! Starostele tău, starostele celui mai lucrativ meșteșug din țară, meșteșugul patriotismului reversibil, e tare și mare, va ramînea tare și mare; căci pentru maniera sa de-a vedea, pentru maniera sa și alor săi de-a manipula cu degetele, și-a creat America
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
simțea în sine instictul irezistibil de-a fura, dar vrea să practice acest instinct în mod cuviincios, n-avea decât să meargă la percepție, să-și ia patent de hoț și să se înscrie în breasla pungașilor. Aceștia aveau un staroste, la care se depuneau toate lucrurile furate în Egipetul întreg și cine voia să reintre în posesiunea lucrurilor sale mergea la staroste, care-i restituia lucrurile după ce plătea o provizie pentru hoț. Ba regele Rampsinit însuși dete mâna fiicei lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la percepție, să-și ia patent de hoț și să se înscrie în breasla pungașilor. Aceștia aveau un staroste, la care se depuneau toate lucrurile furate în Egipetul întreg și cine voia să reintre în posesiunea lucrurilor sale mergea la staroste, care-i restituia lucrurile după ce plătea o provizie pentru hoț. Ba regele Rampsinit însuși dete mâna fiicei lui iubite celui mai mare hoț din țară care ducea de nas și poliția publică și cea secretă și, deși în Egipet nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mare înflorire. Câștigul fără muncă intelectuală sau fizică, fără administrarea unui capital moștenit, e un furt făcut în condiții cuviincioase. Breasla a cărei meserie e a îmbla după asemenea câștiguri e breasla roșie. Semiții contraccii asemenea nu lipsesc, iar starostele breslei e ministru de interne și reversibil. D-rul Reinisch ar putea să facă cercetări egiptiologice și în România sub Rampsinit Îngăduitorul. [27 iunie 1881] ["DE UN TIMP ÎNCOACE... De un timp încoace accident după accident se repetează pe liniile căilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara noastră, această escepție ar putea să se facă cel mult în favorul bisericei statului. [4 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI, MINISTRU... "] D. C. A. Rosetti, ministru de interne, care-și face un titlu deosebit din a fi fost staroste de breslași și reprezentant al clasei de mijloc, trădează înclinarea ca, în contrazicere cu afecțiunile sale burgeze de până acum, să încredințeze administrația civilă din județe la militari. Astfel vedem numindu-se prefecți dd. Lipoianu, căp. Stătescu, col. Budișteanu, maior
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poziția trecută a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea veche nu încăpeau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că tot ce a spus d. C. A. Rosetti în viață-i a fost rău și pernicios să mai și plătească contribuție directă pentru îmbogățirea rabinului unei secte ale cărei "așa-numite" principii le detestează? Înțelegem ca negustorii, a căror staroste, cam fără știrea lui Dumnezeu, a fost d. C. A. Rosetti, să pună mână de la mână, fiecine cu cât l-o ajunge, și să-l înzestreze precum l-au mai înzestrat, înțelegem ca aceste persoane onorabile, fără viclenie cât firul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un moldovean, pe nume Leu, pătrunsese cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări de hotar și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hotar și de o parte și de alta încât incidentul pare, în aparență, lipsit de importanță, dacă n- r fi sârguința voievodului de a răspunde cererii nobililor poloni cu atâta promptitudine. Îndeplinindu-le dorința, Petru Aron le cere celor doi starosti de margine să intervină pe lângă rege ca „să ne facă nouă pace și liniște din partea muntenilor și a ungurilor și a togtocomanilor” (tătarilor). Starea de nesiguranță din hotarul tătărăsc era un fenomen obișnuit, iar cererea lui Petru Aron poate fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vine primejdia, dar nu bănuia că deznodământul va veni atât de repede. Cu toate acestea, Petru Aron n-a putut să respingă încercarea nepotului său Ștefan de a dobândi domnia Moldovei. Cam în același timp în care Petru Aron scria starostilor poloni, Ștefan cel Mare pătrundea în Moldova cu o mie de călăreți pe care i-i dăduse Vlad Țepeș. Venirea lui nu poate să fi fost străină multor boieri nemulțumiți de domnia lui Petru Aron. O parte dintre boierii, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Aron în Polonia constituia o permanentă primejdie pentru Ștefan. Instalându-se lângă hotarul Moldovei și având de partea sa pe unii dintre cei mai însemnați boieri ai țării, era de temut că va primi sprijin polon pentru recucerirea scaunului Moldovei. Starostele Podoliei îi și împrumutase lui Petru Aron o sumă de bani. În mod obișnuit, într-o asemenea situație, Ștefan ar fi trebuit să trimită regelui polon o solie, prin care să-i solicite recunoașterea ca domn al Moldovei. Era o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu avea puterea să se transforme într-o stăpânire politică efectivă. Tot în 2 martie 1462, Ștefan cel Mare, în afară de actul amintit, dădea un al doilea, prin care jura credință în fața trimișilor regelui Poloniei, între care se afla și Mujilo, starostele Colomeii și Sneatinului, care acordase cu câțiva ani în urmă ajutor bănesc lui Petru Aron. Acest al doilea act are o importanță deosebită, pentru că în el se consemnează că, înaintea tratativelor cu polonii, probabil în anul 1461, avusese loc o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anii 1488-1491 au loc confruntări la hotarul dintre Moldova și Polonia. În Cronica moldo-germană se arată că un boier moldovean a fost trimis de Ștefan cel Mare în țara Rusiei, pe care a cuprins-o până la Halici. După patru ani, starostele de Halici, Micolai Halitchi (Nicolae de Chodecz) l-a învins pe boierul lui Ștefan și acesta s-a refugiat la Cetatea Albă. Domnul a trimis după el și l-a adus în taină la Suceava, iar după un an, l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale alături de cei doi crai. Craii se angajau să-l apere și să-l ajute pe domn, în cazul în care ar fi fost atacat de turci. Se acordă liberă trecere negustorilor, iar „nedreptățile” de la hotar vor fi soluționate de starostii de Hotin și Cernăuți. În tratatul semnat la Hârlău nu se face nici o aluzie în legătură cu o subordonare de tip vasal-suzeran a lui Ștefan față de regii Poloniei și Ungariei, domnul fiind tratat pe picior de egalitate. Fiind înlăturată suzeranitatea polonă, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în țară, solul polon Lanczkoronski se întâlnește cu domnul Moldovei. Domnului nu i-au plăcut unele cuvinte spuse de sol și se poate că, datorită acestui incident, Ștefan a ordonat represalii la granița cu Polonia. Portarul Arbore i-a spus starostelui de Halici că Ștefan dorește să cucerească Haliciul și să distrugă celelalte cetăți din regiune. În decembrie 1501, ajungea la Cracovia solia lui Ștefan cel Mare. Domnul se scuza că nu l-a felicitat la timp pe Alexandru, când a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]