4,293 matches
-
care companiile concurează sau cooperează oriunde în lume și recunosc că diversificarea poate fi mai păgubitoare decât specializarea; ca atare, identificarea unui segment de piață cât de îngust este singura cale pentru supraviețuire și, eventual, pentru dezvoltare. Brandurile depășesc granițele statale și nu se mai identifică decât rareori cu locurile de origine. Coca-Cola și McDonald's sunt exemple în acest sens: admițând că produsele lor tradiționale nu sunt adoptate oriunde în lume, au acceptat să producă și să distribuie (cu succes
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pantofi de sport Adidas, ceasuri Swatch etc. Pretutindeni sunt urmărite programele de știri CNN, se bea bere Heineken, se mănâncă la McDonald's și se cântă în baruri karaoke. Toate acestea sunt semne ale acceptării unor valori culturale dincolo de granițele statale. Pe de altă parte, mobilitatea oamenilor este fără precedent; peste tot în lume se formează și se dezvoltă comunități de imigranți care se integrează formal în matricele sociale ale țărilor-gazdă. Europa ultimilor ani este mai permisivă la invazia culturii americane
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
străini care urmăreau senzaționalul, exoticul frapant și aspectele unei colectivități umane ne-evoluate, nu întotdeauna conforme cu realitatea. Prin eliberarea din condiția de colonii supuse unor puteri străine, îndeosebi franceze și engleze, țările din Africa neagră și-au dobândit identitatea statală și au ocupat locul cuvenit în complexul omenirii, putând astfel să se afirme și pe plan spiritual, îndeosebi al creativității literare, începând să devină cunoscută și la noi, la adevăratele ei valențe. Să ne amintim că opera scriitorului senegalez Léopold
Literatura negro-africană by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9010_a_10335]
-
evoluția lor comună le-a conferit trăsături ce justifică concluzia (sugerată de François Furet în Trecutul unei iluzii) că sunt - ca urmare a egalității acceptate consensual între indivizi - națiunea sau poporul burghez prin excelență. în Europa, dezvoltarea asincronică a structurilor statale și, implicit, a comunităților naționale, formate în epoci diferite, a generat configurarea unor orizonturi simbolice profund delimitate și dificil armonizabile. Iar experimentele politice bazate pe ideologii conflictuale au marcat și mai mult diferențele de civilizație și cultură dintre Occident și
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
individuale ce, în plan economic, sunt sursă de ierarhie, de diferențiere. Cetățeanul-asistat a devenit "obiectul" unei economii a penuriei din ce în ce mai greu de justificat propagandistic. Relaxarea hegemonismului sovietic în perioada post-stalinistă nu a însemnat și democratizarea politică ori economică a structurilor statale din sistem, ci a naționalizat totalitarismul, bazat în tot Estul pe aplicarea nuanțată a aceleiași scheme. Uniformizarea în sărăcie a devenit mai puțin vizibilă, dar s-a menținut, lipsa de performanță economică dobândind acum o justificare propagandistică în plus: "amestecul
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
instabilitate care amenință astăzi Republica Moldova: instabilitatea de la frontieră, declanșată imediat după declararea independenței statului (în august 1991) și care durează până astăzi (în esență conflictul transnistrean și ceea ce s-ar putea numi paradoxul moldovean, și anume faptul că o entitate statală recunoscută pe plan internațional, nu deține de facto nici un fel de control asupra unei părți din propriul teritoriu; denumirea de instabilitatea de la frontieră nu cred că este în acest caz potrivită, instabilitatea fiind în interiorul frontierelor; el nu se referă la
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
expansiunii orizontale și verticale a piețelor, și apoi în paralel, a avut loc expansiunea statului moldovean (proces continuat apoi de Principatele Române și ulterior de România) prin creșterea numărului și cantității bunurilor publice furnizate și prin întărirea organizațiilor și instituțiilor statale. Am arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor sale de existență. Transferul furnizării unor bunuri publice către stat a scăzut reziliența
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
însă zac deja la pămînt, destul de pitorești - unde au existat vreodată ruine mai frumoase? - și năpădite de ierburi mari și mici". Un simptom al crizei e reprezentat de prăbușirea credinței, de "moartea lui Dumnezeu", centru al unei puteri superioare puterii statale, deoarece a fost înălțată pe spiritualitate. însă religia continuă a viețui măcar în subliminalul gînditorului. Sub fascinanta-i gesticulație nihilistă (a fost un genial histrion al negării), Nietzsche preconizează o nouă religie bizuită pe un impuls dionisiac, reflectînd "spiritul liber
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
Nouă e viziunea în care sunt interpretate. Și anume, recurgând la analogii și cutume istorice, la o logică a evoluției zonale și, nu în ultimul rând, la plau-zi-bi-litatea evenimentelor. Pentru școala istoriografică românească, nașterea poporului român și, implicit, a formațiunilor statale de după anul 1000, direct din Imperiul Roman, a jucat un rol mai degrabă de ideologie și politică, decât de realitate istorică acoperită de documente. Ipoteza că în cristalizarea statului medieval romînesc cumanii au avut o partitură decisivă e, desigur, menită
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
lepre din zona politicului ocupă abuziv case boierești și în care un Dan Iosif amenință cu împușcarea pe oricine-ar îndrăzni să aplice legea. Mai merita, oare, să "descălecăm" din stadiul de barbari, pentru a ne închega într-o formațiune statală de sine stătătoare, dacă după o mie de ani am rămas tot în stadiul de cruzime și nesimțire al triburilor migratoare? Unde ești tu, Negru-Vodă?...
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
cutremurat cerul și pământul. Atena era simbolul atributelor reunite ale părinților ei. Era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. Ea patrona viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați În aeropag (areopagul a fost organul și consiliul suprem de judecată și control În orașul stat Atena și regiunea Attica (sec. VII-V Î.C.ă. În fiecare an erau aleși nouă magistrați numiți archoni care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
aparține domeniului civilizației, părțile implicate în tratative căutând să depășească piedicile "culturale" impuse de ideologia diferită promovată de cele două părți. Gheorghiu-Dej caută o justificare din sfera civilizației semnarea acordului se dorea a fi o dovadă a unor relații "pur statale și nimic altceva"181 în fața celorlalte partide din lumea comunistă și susținea că "nu ne pot face revizioniști numai pentru faptul că semnăm acest document. Noi nu am adoptat Programul UCI și mai mult decât atât, chiar și atunci când am
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
semnării de către președintele Consiliului de Miniștri al RPR și de omologul său iugoslav, iar Tito și Dej să asiste numai la semnarea acestor documente.234 Este de menționat că Dej voia să arate că întâlnirea avea la bază "relații pur statale și nimic altceva"235 și că aceasta nu însemnă că Bucureștiul urma să adopte Programul UCI, aducându-se ca sprijin al acestei poziții faptul că și Chină semna acorduri cu statele capitaliste, ceea ce-i conferea lui Dej un precedent, în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a luării deciziilor administrative<footnote Kaufmann, D. (1997), “Corruption: The Facts”, Foreign Policy, Summer, p. 119. footnote>. Totuși, chiar în condițiile în care captura de stat este redusă într-un asemenea sistem, alte forme de captură - cum ar fi captura statală de liderii politici pentru a aduce beneficii propriilor interese - pot fi mult mai relevante, având în vedere lipsa controlului asupra unor asemenea lideri. Din păcate, indexul capturii de stat nu măsoară asemenea forme ale problemei<footnote Kimberly, A.E. (1997
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unor asemenea lideri. Din păcate, indexul capturii de stat nu măsoară asemenea forme ale problemei<footnote Kimberly, A.E. (1997), Corruption and the Global Economy, The Institute for International Economics, Washington DC, p. 42 și urm. footnote>. Mediul pentru captura statală de firmele private pare să fie generat de un anumit prag minim al reformelor economice și politice<footnote La Porta, R., Lopez-de-Silanes, F., Shleifer, A., Vishny, R.W. (1999), “The Quality of Government”, Journal of Economics, Law and Organization, 15
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
269. footnote>. Reformele politice parțiale care s-au rupt de sistemul comunist, dar care nu oferă mecanisme noi de control, cum ar fi concurența politică, balanțele de plăți interne, sau supravegherea societății civile generează cele mai mari oportunități de captură statală în favoarea intereselor private. În aceste țări, extinderea libertăților civile, și alte piedici privind abuzul de putere, sunt insuficiente pentru a contrabalansa pierderea controlului care a rezultat din demolarea sistemului comunist<footnote De Melo, M., Denizer, C., Gelb, A., Tenev, S.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pe care sunt bazate câștigurile lor private<footnote Hellman, J. (1998), “Winners Take All: The Politics of Partial Reform in Postcommunist Transitions”, World Politics, 50(2), p. 223. footnote>. Ca rezultat, reformele politice și economice parțiale par să genereze captura statală. Acest lucru explică dificultatea emergenței de la captura de stat, odată ce aceasta se întâmplă. Dar sugerează, de asemenea, faptul că, atunci când voința politică a fost triată prin alegeri critice, prin intrarea noilor actori colectivi în arena politică și civilă, și prin
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
organizarea constituțională. De altfel, problema raportului dintre democrație și descentralizare s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile teritoriale de cetățeni reprezintă corpuri intermediare, interpuse între individ și puterea centrală, determinând reguli adaptate fiecărui cadru geografic și personalizând autoritatea statală în funcție de problemele locale. Societatea modernă, caracterizată prin contradicții și pluralism, implică o mare varietate de comportamente sociale și, de aceea, nu este suficientă luarea deciziilor la nivel central, ci este necesară adaptarea acestora la specificul local. În țările în curs
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt condiții necesare echilibrului pe piața muncii. Economia de piață, funcționarea ei cât mai eficientă necesită acțiunea comună a partenerilor sociali - sindicate și patronat - alături de puterea statală. Pretutindeni, În lume, dialogul social este considerat extrem de util În soluționarea gravelor probleme sociale, consecință a globalizării, a modului În care sunt repartizate costurile și avantajele schimburilor economice. În schimb relațiile individuale de muncă se caracterizează tocmai prin inegalitatea părților
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din sediu Membrii consiliilor de administrație ale organizațiilor Membri aleși Membri numiți Grupuri legislative Birouri și comitete executive Membrii organizațiilor Membri obișnuiți Membri din categoriile speciale sponsori, emeriți, studenți Membri sau grupuri din categoria onorifică Membri potențiali ai organizațiilor Filiale statale sau locale Angajați ai organizațiilor Membrii consiliilor de ad ministrație ale organizațiilor Membrii organizațiilor Membri potențiali ai organizațiilor Organizații înrudite sau aliate Categoriile la nivelul comunității Mijloace de comunicare comunitare De masă Specializate Conducătorii comunității Oficialități Conducătorii din domeniul educației
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Religioase De tineret Politice De interes special Alte tipuri Categorii la nivel guvernamental Federal Ramură legislativă Reprezentanți, echipele lor, membrii comitetelor Senatori, echipele lor, membrii comitetelor Ramura executivă Președinte Personalul de la Casa Albă, consilieri, comitete Personalul cabinetelor, de-partamente, agenții, comisii Statal Ramură legislativă Reprezentanți, delegați, echipele lor, membrii comitetelor Senatori, echipele lor, membrii comitetelor Ramura executivă Guvernatorul Echipa guvernatorului, consilieri, comitete Personalul cabinetelor, de-partamente, agenții, comisii La nivel departamental Cadre departamentale Alți oficiali departamentali, comisii, departamente La nivel urban Primarul sau
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
fost ținută la Sofia (17 mai 1933) și la Budapesta (22 mai 1933). Conferința lui Del Vecchio a fost publicată În Bulletin trimestriel de la Société de Legislation comparée de Paris (1934, nr. 4) . În sumar ni se prezintă: I. Organizațiile statale și prestatale; II. Definiția Statului, Etatism, legalitate, pozitivitate; III. Productivitatea juridică originară a indivizilor și grupurilor. Consecințe pentru viața Statului: necesitatea unei lucrări (activități) permanente a acestuia; IV. Exemple istorice. Disoluția Imperiului Carolingian și și fenomenologia politicii subsecventă. Manifestări caracteristice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dacă orice organizare politică este un Stat? Filosoful distinge, aici, două poziții diferite: 1. Una care susține că Statul s-a format la un anumit moment al evoluției istorice a Dreptului și ca sinteză a altor forme de organizare („pre statale”) contituite pe fondul amorf al hoardei (concept sociologic, concept-limită), cum ar fi legăturile de familie sau de rudenie. „Legătura de sânge, anterioară, În linie maternă, constituie legătura primelor unități sociale”. Aici, se menționează „legea răzbunării (a vendetei)” sau „legea talion
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care știința și filosofia trebuie să le cerceteze și să le clarifice, fără a fi apriori dogmatice”. Cu alte cuvinte, nu trebuie identificată o chestiune pur științifică, „cu o chestiune de ortodoxie politică”. Adică: „recunoașterea și demonstrarea originii parțial extra statale a Dreptului, nu conține, nicidecum, intenția de a diminua unitatea și autoritatea Statului”. În argumentarea sa foarte strânsă, Giorgio del Vecchio abordează tema Crizei Statului pornind, cu exemplificarea istorică, de la Imperiul carolingian al lui Carol cel Mare (m. 888 d.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
totdeauna În fapte, un număr infinit de grade, se constată, pe lângă asta, În realitate, o Întâlnire și o probă, o experiență Între diferitele elemente juridice pozitive; sistemul care devine preponderent În această experiență este exact cel pe care Îl numim «statal»”. Referindu-se, istoricește, la criza statului, gânditorul italian analizează situația din Europa și din Întreaga lume, cu dezechilibrele de după Primul Război Mondial, când În fața forțelor muncitorești revoluționare, a Început să se simtă, tot mai accentuat, „o parțială paralizie a organelor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]