465 matches
-
spre ușă, doar pentru a evita să fiu strivită în picioare; și, deodată, mă aflu în mijlocul încăperii, ușor șocată, în timp ce toate celelalte se năpustesc spre hainele atârnate pe stative. Mă uit în jur, încercând să mă orientez. Sunt zeci de stative pline cu umerașe cu haine, mese acoperite cu genți, pantofi și fulare și fete care le ridică și se uită la ele cu frenezie. Observ niște tricotaje de la Ralph Lauren... niște sacouri fabuloase... uite un raft cu genți Prada... zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
aici. Fără probleme. Iar magazinele, o, Doamne! Unul mai îmbietor decât altul. Unul dintre ele e plin de rochii de catifea imprimate, agățate de piese de mobilă de anticariat. Altul are pereții pictați ca niște nori, și peste tot sunt stative cu rochii fluflu de petrecere și bomboniere. Altul e tot alb și negru și art deco, parcă ai fi într‑un film cu Fred Astaire. Și uită‑te la ăsta! Mă opresc pe trotuar și mă holbez cu gura căscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
creadă toți că sunt turistă. Oricum, oriunde aș fi, nu‑mi pasă. Intru. Deschid ușa grea și pășesc în magazin, care e complet gol, cu excepția mirosului de tămâie și a unei muzici ciudate, date la maximum. Mă apropii de un stativ și, luându‑mi un aer nonșalant, încep să trec în revistă hainele, cu degetul. Dumnezeule, chestiile astea sunt complet țăcănite. E o pereche de pantaloni de trei metri, o cămașă simplă albă cu glugă de plastic și o fustă făcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
îi răspunde o voce calmă, liniștitoare, care cred că îi aparține femeii cu ochelari de baga. Îi vom arăta. Dar nu în costumul ăsta cu pantalon, roșu ca cireașa. — Așaaa! Erin s‑a întors în cabină, trăgând după ea un stativ pe rotile plin cu haine. Îmi plimb privirea rapid peste ele și remarc destul de multe dintre lucrurile pe care mi le alesesem și eu. Dar unde‑i fusta până la genunchi? Și costumul ăla incredibil de culoarea vinetei, cu pantaloni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
zic, radioasă. — Deci, spune femeia, uitându‑se la Erin. O să aduci fusta până la genunchi pentru clienta noastră. Da? — Da, zice Erin zâmbind ușor forțat. Mă duc să o aduc. Dispare și nu rezist să nu ies să mă uit la stativ, să văd ce haine mi‑a mai adus. Femeia cu ochelari mă privește o clipă, apoi vine și îmi întinde mâna. — Christina Rowan, zice. Sunt șefa departamentului de asistență personalizată. — Bună ziua, spun, uitându‑mă la o cămașă Jill Stuart, bleu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
din întâmplare, știu că îl are de trei luni și încerc să‑mi ascund un zâmbet. Vrei un costum. — Vreau un costum. — Am înțeles. Trag de timp, punând rochia înapoi pe umeraș, întorcându‑mă și punându‑l cu grijă pe stativ. Luke e aici. E aici. Vreau să râd, să dansez, să țip, să fac ceva. În loc de asta, însă, îmi iau caietul și, fără să mă grăbesc, mă răsucesc spre el. — De obicei, încep prin a‑mi ruga clienții să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
În stilul lui Keith Haring. Culorile era cam prea vii - păreau astfel mai ales dimineața - , dar mă ajutau să mă Încarc cu energia necesară ca să-mi Încep ziua. Aveam nevoie de ceva care să aibă efectul ăsta. În spatele paravanului erau stative uriașe pentru haine și câteva cutii de carton În care țineam lenjeria și vasta mea colecție de ghete. Cu conștiinciozitate, am cercetat fiecare umeraș de pe stativ și mi-am rumegat dilema, care suna astfel: date fiind opțiunile, ar fi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Încep ziua. Aveam nevoie de ceva care să aibă efectul ăsta. În spatele paravanului erau stative uriașe pentru haine și câteva cutii de carton În care țineam lenjeria și vasta mea colecție de ghete. Cu conștiinciozitate, am cercetat fiecare umeraș de pe stativ și mi-am rumegat dilema, care suna astfel: date fiind opțiunile, ar fi bine să aleg ceva elegant, indicând astfel faptul aș fi suficient de prezentabilă ca să iau parte la cocktailuri, unde aș putea să vorbesc despre lucrările mele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
circ și vedetelor de muzică pop. Am intrat Într-o doară În magazinul de unde Îmi luasem cercelușii de argint. Chiar și la ora aceasta destul de matinală, era plin ochi de clienți cu părul negru vopsit și unghii verzi, care inspectau stativele de care atârnau haine din materiale sintetice, cu o crăpătură la spate legată cu șireturi, prin care trebuia să se vadă pielea de un alb cadaveric. Unele din ele (de haine vorbesc) erau destul de drăguțe. M-am uitat la niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
care părea că iese lavă roșie cu bule albastre și la care râvneam de multă vreme, așa că am trecut glonț pe lângă el, ca să nu cad În ispită și mi-am croit drum Încet de-a lungul trotuarului mărginit de felurite stative cu ghete, ochelari de soare și tricouri. Îmi era dor de prăvăliile cu haine second-hand, care se Închiseseră de curând din cauza chiriilor mai mari plătite de magazinele de ghete. Dar Camden nu mai era ca pe vremuri Încă de când demolaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fi fost weekend, ar fi fost mult mai multe. Aici, lumea Își atârna marfa pe barele lungi care Împânzeau spațiul ca o rețea, dându-ți senzația că te aflai Într-un labirint. Una dintre plăceri era să te strecori printre stative, neștiind ce comori ar putea să-ți răsară În drum de Îndată ce treceai colțul. Tipul de la care Îmi luasem haina din imitație de leopard nu se zărea pe nicăieri. Mai bine; n-aveam cine știe ce bani de cheltuială. O melodie a celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
bucăți după două, trei purtări. Pentru șase lire cincizeci, nici nu puteam cere mai mult. Peste tot erau cojoace din piele de oaie. Trebuie că erau ultimul răcnet În materie de modă. M-am strecurat de-a lungul mai multor stative care făceau ca locul să ia aspectul și mirosul unui bazar afgan tradițional dintr-un cartier sărac al Kabulului, chinuindu-mă să nu mă ating de ele ca să nu mă molipsesc și eu. Ieșind pe neașteptate În stradă, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Început să se miște pe ritmurile lui Dolly Parton, Madonna și Bananarama. Când se termină lecția, Josie a venit la mine să-mi spună ceva. Mă cuprinse un val de panică și, instinctiv, m-am plasat strategic Între ea și stativul cu gantere. Îmi place la nebunie caseta, Sam, ciripi ea, zâmbind larg. Foarte simpatică! Își legănă părul și dansă puțin step prin Încăpere. Câh. M-am distrat o clipă cu următorul scenariu: Josie, Într-o criză de furie ucigașă, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pornit-o Înapoi, spre ghereta unde se vindea samosa. Am cumpărat una cu legume, Învelită Într-un șervețel de hârtie. Privind Înainte, am fost surprinsă să-l zăresc pe Brian. Stătea pe jumătate pitit lângă taraba de peste drum, pe după un stativ cu tricouri pe care erau imprimate schelete dansând, și nu părea deloc a fi pe punctul să cumpere unul, ci mai degrabă se ferea și mai mult de ochii lumii decât Înainte. Acum, se mai adăugase și un aer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Acum, se mai adăugase și un aer de jenă pe chipul lui. — Brian? am spus, calmă Încă. Am traversat pe partea unde stătea, iar el a făcut o aparentă Încercare de a se ascunde, ferindu-se În lături, În spatele unui stativ cu blugi second-hand. — Ce cauți tu aici? Brian Își plecă fruntea și scoase una dintre mârâiturile sale caracteristice. — Ce? l-am Întrebat, inevitabil. Totul În regulă? spuse el rușinat. — Sigur că da, am răspuns fără vreo intonație. La ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Totul În regulă? spuse el rușinat. — Sigur că da, am răspuns fără vreo intonație. La ce te referi? El a dat din umerii care păreau suficient de grei ca să fie nevoie de un camion cu elevator ca să execute mișcarea asta. Stativul cu pantaloni era Încă Între noi, iar el nu se grăbea să iasă de acolo. Mormăi ceva ce n-am reușit să Înțeleg. Realizasem deja că Brian mă urmărise de când plecasem de la sală. Am privit spre taraba lui Fliss și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
privit spre taraba lui Fliss și am băgat de seamă că, din poziția asta, ar fi avut un unghi excelent din care să supravegheze toate mișcările, deși ar fi fost imposibil să ne asculte conversația. Doar stătuse bine ascuns după stativul acela. Dacă nu m-aș fi oprit din Întâmplare lângă taraba de vizavi, nu l-aș fi văzut. Gândul ăsta era teribil de supărător. M-am dat câțiva pași În spate și, de data asta, eu eram singura care privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
eu eram singura care privea cu nervozitate În jur, vrând să mă asigur că mai erau și alți oameni prin preajmă. Aparent, Brian realiză ce-mi trecea prin minte și păși Înainte, ratând cu puțin să tragă după el Întreg stativul cu blugi. — Nu, nu, spuse el, cu o mină nefericită. M-am uitat lung la el. Alături de mine, proprietarul tarabei zise țâfnos: — Hei! Nu se mănâncă lângă haine. Ești chioară? Nu vezi semnul? — Scuze, am răspuns, trăgându-mă Înapoi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nu-i cunoașteți, faceți cunoștință și încercați un început de relații cît mai amiabil posibil. Ultimele zece minute înainte de începerea conferinței de presă le veți folosi pentru a-i îndruma pe fotografi sau cameramani la locurile unde să-și pună stativele pentru fotografiat sau filmat. De regulă îi anunțați pe aceștia că se fotografiază, sau se filmează, doar în primele zece minute, după începerea conferinței de presă. În ceea ce privește aranjarea jurnaliștilor în sală, trebuie respectată o anumită or-dine, ușurînd astfel membrilor sistemului
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
-i înrăutățească starea. Îl tulbura, adică exact ceea ce asistentele îi interziseseră să facă. Se uită în altă parte, oriunde, numai nu în ochii lui de animal. Camera i se întipări în memorie ca un fier încins: perdeaua trasă, cele două stative cu aparatură electronică amenințătoare, peretele de culoarea șerbetului de lămâie, măsuța pe rotile de lângă pat. Mai făcu o încercare. —Markie, sunt Karin. O să te faci bine. Faptul că spusese lucrul ăsta îl transforma într-un fel de adevăr. Un geamăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de clarviziune extrasenzorială de detectiv. În cele din urmă, lui George îi veni în minte un loc în care putea să stea cel puțin jos și să se odihnească: Catedrala Sfântul Ludovic. Se așeză într-una dintre băncile de lângă un stativ cu lumânări aprinse și își decoră cu desene mâinile, având pachetele puse teanc alături de el. Când termină cu decoratul mâinilor, luă o carte de rugăciuni de pe pupitrul din față și privi prin ea, împrospătându-și cunoștințele vagi pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Doamna sofisticată. Nazista strigă: — Și acum urmează frumoasa virgină din Virginia, domnișoara Harlett O’Hara. Un bătrân de la una dintre mese bătu anemic din palme. Ignatius se iți pe deasupra marginii scenei și văzu că patroana plecase. În locul ei era un stativ împodobit cu inele. Ce avea de gând domnișoara O’Hara? Pe scenă lunecă apoi Darlene, într-o rochie de bal, cu o trenă lungă din plasă de nylon. Pe cap purta o pălărie monstruoasă de epocă și pe braț o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
hârtie, iar pe pătrățelele acelea erau scrise toate cuvintele limbii lor, la toate conjugările și declinările, dar fără nici o ordine... Elevii, la comanda lui, apucară fiecare câte una dintre cele patruzeci de manivele de fier care erau fixate pe laturile stativului și le imprimară o mișcare rapidă de rotație, modificând aranjarea cuvintelor. Profesorul ceru apoi ca treizeci și șase de elevi să citească șoptit diferite rânduri, așa cum apăreau pe stativ, și acolo unde găseau trei sau patru cuvinte consecutive care puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cele patruzeci de manivele de fier care erau fixate pe laturile stativului și le imprimară o mișcare rapidă de rotație, modificând aranjarea cuvintelor. Profesorul ceru apoi ca treizeci și șase de elevi să citească șoptit diferite rânduri, așa cum apăreau pe stativ, și acolo unde găseau trei sau patru cuvinte consecutive care puteau constitui un fragment de frază, să le dicteze altor patru școlari... (J. Swift, Gulliver’s Travels, III, 5) Cred că, tot brodând pe marginea visului său, Belbo se Întorcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și nu-i putea ascunde nimic. Căci nimic nu este mai intim ca rugăciunea. Cum În biserică nu mai era nimeni, și nimeni nu atenta la viața avocatului, se Îndreptă spre chioșcul cu vederi, luminat de o lampă mică. Învârti stativul fără a privi imaginile expuse. Lucrurile vechi nu-l atrăgeau. Îl făceau să se simtă trist. Fioravanti privea ceva alb, viu În Întunericul acela. Apoi băgă o monedă În orificiul unei casete, și tabloul se lumină dintr-o dată. Atunci Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]