9,717 matches
-
noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, și Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010. Curtea a statuat că eșalonarea, pe o durată de 5 ani, a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar sunt constituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 190 din 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar sunt constituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a statuat că executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013. De asemenea, prin Decizia nr. 1.098 din 21 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 11 noiembrie 2010, Curtea a statuat că, întrucât textul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 dispune că "orice persoană fizică" poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile legale, se deduce, fără niciun fel de echivoc, că în nicio situație o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
fel de echivoc, că în nicio situație o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildă, nu poate beneficia de ajutor o persoană juridică ce desfășoară activități comerciale sau o persoană juridică - instituție publică. Prin această decizie, Curtea a statuat, totodată, că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opțiunea legiuitorului român, în concordanță cu transpunerea prevederilor Directivei 2003/8/ CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
a constatat dispariția tulburării mintale ce a justificat internarea nevoluntară, aceasta nu înseamnă că ea trebuie eliberată în mod automat, fără a se examina condițiile în care va putea să-și reia viața normală în societate. Curtea de la Strasbourg a statuat că o asemenea interpretare rigidă ar lipsi autoritățile naționale de posibilitatea de a evalua, în funcție de ansamblul circumstanțelor cauzei, dacă o astfel de eliberare reprezintă cea mai bună soluție, atât pentru cel internat, cât și pentru colectivitatea în cadrul căreia el se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264801_a_266130]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 1.048 din 25 noiembrie 2005 (Cererea nr. 67.289/01) În Cauza Șandor împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnul B.M. Zupancic, președinte, domnii: J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, doamnele A. Gyulumyan, R. Jaeger, domnul E. Myjer, judecători, și domnul M. Villinger, grefier adjunct de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171927_a_173256]
-
Direcție la Minister și invers, aceste instituții respingându-i, una după cealaltă, cererile sale de efectuare a plății. Acest prejudiciu nu este compensat suficient prin constatarea încălcărilor. 46. În aceste împrejurări, având în vedere ansamblul informațiilor de care dispune și statuând în echitate, conform art. 41 din Convenție, ea acordă reclamantei 6.500 euro cu titlu de prejudiciu. B. Cheltuieli de judecată 47. Reclamanta solicită, de asemenea, 500 euro cu titlu de cheltuieli de judecată în fața instanțelor judecătorești interne și în fața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171927_a_173256]
-
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. Articolul 27 (1) Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozițiilor și principiilor statuate în prezenta lege. ... (2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, având obligația de a îndruma părțile în vederea alegerii unui alt mediator. ... ------------- Alin. (2) al art. 27 a fost introdus de pct. 19 al art. I din LEGEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226826_a_228155]
-
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 este neîntemeiată, reiterând cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 , nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 și nr. 1.579 din 13 decembrie 2011. În ceea ce privește prevederile art. 1 din Anexa la Ordonanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241558_a_242887]
-
sesizare al Curții, contravine atât dispozițiilor art. 10 alin. (2) și art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cât și celor cuprinse în art. 146 lit. d) din Constituție. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 63 din 25 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007), motivarea excepției, prin indicarea textelor constituționale invocate, trebuie să fie f��cută chiar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241558_a_242887]
-
măsuri în domeniul pensiilor, Curtea constată că autorul excepției nu indică niciun text constituțional la care să raporteze textul de referință, în susținerea neconstituționalității sale, și nici nu arată în ce constă pretinsa încălcare a Legii fundamentale. Or, așa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 566 din 4 decembrie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998, ale cărei considerente de principiu sunt valabile și în prezenta cauză, jurisdicția constituțională nu se poate substitui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241558_a_242887]
-
unei stabilități financiare a parlamentarilor, pe toată durata vieții și independent de durata exercitării mandatului. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, reiterând cele statuate prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, constată că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241558_a_242887]
-
cinematografele în domeniul public sau privat al statului, ci au rămas în patrimoniul Regiei". În sprijinul acestei afirmații, autorii fac referire la Decizia nr. 3.224/2002 a Curții Supreme de Justiție - Secția de contencios administrativ, în care s-a statuat că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/1997 nu califică regimul juridic al cinematografelor, în sensul că nu stabilesc dacă acestea fac parte din domeniul public sau privat, ci ele reglementează patrimoniul cinematografiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205172_a_206501]
-
și identitatea de tratament juridic asupra aplicării acestor măsuri, indiferent de natura lor. Nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 394 din Codul de procedură penală ar îngrădi liberul acces la justiție, întrucât, așa cum a statuat în mod constant Curtea în jurisprudența sa, liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160265_a_161594]
-
să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare. Având în vedere dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii, Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principiala conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184435_a_185764]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, arătând că în acest sens a statuat Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
în Uniunea Națională a Barourilor din România, nu încalcă dreptul de asociere și nici dreptul la muncă și la alegerea profesiei prevăzute de art. 40 alin. (1) și art. 41 din Constituție, fiind în concordanță cu dispozițiile actelor internaționale. Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea soluției pronunțate cu acel prilej. II. În ceea ce privește dispozițiile art. 7 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
reține că acestea sunt aplicabile acelor asociații care conțin în denumirea lor cuvinte sau sintagme de natură să creeze confuzie cu denumirile specifice autorităților și instituțiilor publice. Printr-o normă imperativă legiuitorul poate da prioritate interesului public, așa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 325 din 14 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005. Sub acest aspect, cele stabilite, cu valoare de principiu, prin decizia menționată, își mențin valabilitatea și în prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
nr. 378 din 19 mai 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , statuând că acestea nu încalcă liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. Curtea a constatat, cu acele prilejuri, că textul de lege criticat nu îngrădește accesul liber la justiție, ci instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237445_a_238774]
-
suspiciuni legate de imparțialitatea judecătorului, susținerile autorului excepției fiind, din această perspectivă, neîntemeiate. Tot în legătură cu aceste susțineri ale autorului excepției, potrivit căreia textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece însuși contravenientul trebuie să își probeze nevinovăția în fața instanței, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, că "procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237445_a_238774]
-
toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 din Codul de procedură penală; problema de drept pusă în discuție nu face obiectul unui recurs în interesul legii, iar asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat deja printr-o decizie întemeiată pe dispozițiile art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală sau printr-o hotărâre întemeiată pe dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. Din această ultimă perspectivă, Curtea a reținut că rezolvarea oferită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
prin Decizia nr. 7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 5 aprilie 2016, prin care s-a statuat că, în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, în cazul pluralității de infracțiuni, constând în săvârșirea unor infracțiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracțiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru infracțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
în legea veche, această sancțiune, distinctă de pedepsele aplicate infracțiunilor concurente, reprezintă o nouă pedeapsă, care, nefiind prevăzută de lege la data săvârșirii faptelor, nu poate fi aplicată în mod retroactiv. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu valoare de principiu, în cauzele Puhk contra Estoniei, Welch contra Marii Britanii, G contra Franței, Kokkinakis contra Greciei și altele, că supunerea unui condamnat la un regim mai sever decât cel care era în vigoare la data săvârșirii faptelor constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
concursul de infracțiuni, respectându-se astfel atât principiul respectării autorității de lucru judecat a hotărârii definitive prin care a fost judecată infracțiunea concurentă cu cea în curs de judecată, cât și principiul aplicării legii penale mai favorabile în mod global, statuat prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. În sprijinul acestei opinii au fost înaintate Sentința nr. 589 din 9 decembrie 2014
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
nr. 372 din 20 mai 2014, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Instanța de contencios constituțional a statuat, în esență, că interpretarea care permite instanței, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile din Codul penal din 1969 cu cele din actualul Cod penal contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]