15,855 matches
-
unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, dat fiind faptul că interpretarea instanței supreme este contradictorie cu cele statuate în decizia Curții Constituționale referitoare la efectele deciziei sale. ... 6. În acest sens se mai arată că instanța de contencios constituțional a statuat că efectele deciziei sale privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă se răsfrâng inclusiv
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, dat fiind faptul că interpretarea instanței supreme este contradictorie cu cele statuate în decizia Curții Constituționale referitoare la efectele deciziei sale. ... 6. În acest sens se mai arată că instanța de contencios constituțional a statuat că efectele deciziei sale privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă se răsfrâng inclusiv asupra contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
din Codul de procedură civilă se răsfrâng inclusiv asupra contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării deciziei. În schimb, prin hotărârea prealabilă, instanța supremă statuează că efectele deciziei Curții Constituționale se limitează la acțiunile introduse ulterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă motivul de nulitate decurgând din necompetența executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestației la executare formulate
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat că interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție, realizată de către instanța supremă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, în sensul că efectele Deciziei Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
excepției critică interpretarea dată de instanța supremă dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin raportare la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 895 din 17 decembrie 2015, susținând, în esență, că, în acest mod, instanța supremă a statuat într-un mod care intră în contradicție cu efectele deciziei Curții Constituționale amintite, aspect ce contravine dispozițiilor art. 126 alin. (3), art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală. ... 20. Cu titlu prealabil, analizând
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă și a statuat că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În același timp, Curtea a subliniat că intervenția instanței judecătorești
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000, sau Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2016). Așadar, a statuat Curtea, din ziua publicării prezentei decizii, competența executorilor judecătorești de a încuviința executarea silită încetează. ... 23. Ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției a căror nesocotire
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
în rezervă, ce se regăsesc în legislația în vigoare, prin urmare fiind o dispoziție ce se aplică pentru viitor. ... 11. Cu referire la caracterul previzibil al dispozițiilor ce privesc neacordarea ajutoarelor se invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, precum și dispozițiile art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei. ... 14. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, amintește că, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, principiul egalității nu înseamnă uniformitate. Astfel, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, iar încălcarea principiului egalității și nediscriminării are loc atunci
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
că autorii excepției, care sunt funcționari publici în cadrul unei unități administrativ-teritoriale, invocă încălcarea speranței legitime de a obține o remunerare egală cu cea a funcționarilor publici din administrația centrală. ... 24. Față de aceste critici, Curtea constată că, potrivit celor statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea prevederilor art. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru ca o „așteptare“ să fie „legitimă“, aceasta trebuie să aibă o natură mai concretă decât o simplă
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
se întemeiază pe dispozițiile de lege criticate, ci pe așteptarea lor ca reglementarea să fi avut un conținut diferit, care să prevadă o remunerare diferită. ... 26. În jurisprudența Curții Constituționale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că dreptul de proprietate al angajatului în privința salariului vizează numai sumele certe, lichide și exigibile, dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale neimplicând un drept la dobândirea proprietății
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
ale acestora, pe care le împrumută din conținutul altor norme. În legătură cu normele de trimitere, Curtea, prin Decizia nr. 82 din 20 septembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 martie 1996, a statuat că trimiterea de la un text de lege la altul, în cadrul aceluiași act normativ sau din alt act normativ, este un procedeu frecvent utilizat în scopul realizării economiei de mijloace. Pentru a nu se repeta de fiecare dată, legiuitorul
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reținut că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
dreptul dobândit în temeiul actului normativ menționat. Chiar dacă drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul la proprietate, ci drepturi de creanță, în privința apărării lor, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate unor bunuri, statuându-se că noțiunile de „bun“ și „proprietate“ au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale“. ... 10. Autorii excepției invocă și încălcarea art. 41 alin. (1) din
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, în care a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. De asemenea, Curtea a arătat că în
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... 25. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 309D/2019 face referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
autorii acesteia din dosarele Curții nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019 fac referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Curții nr. 2.358D/2019, este inadmisibilă. În acest sens, observă că textele legale criticate sunt considerate neconstituționale din perspectiva a ceea ce nu prevăd, iar nu pentru ceea ce reglementează prin conținutul lor. Or, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa constantă, a statuat că, în cazul unei excepții de neconstituționalitate ce vizează o omisiune de reglementare, nu este competentă să se pronunțe, date fiind dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Astfel că, întrucât se urmărește modificarea textului de lege în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
funcționează nu numai dacă acțiunea sau inacțiunea încalcă o anumită dispoziție legală expresă, ci și dacă aceasta încalcă o reglementare constituțională care vizează un drept fundamental/o libertate fundamentală. ... 30. De aceea, având în vedere soluția de achitare pronunțată, Curtea a statuat că art. 1 alin. (3) - care reglementează dreptatea ca valoare supremă a statului - și art. 23 alin. (1) din Constituție trebuie privite în mod coroborat, fiind intrinsec legate între ele. Aceste dispoziții constituționale reprezintă temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
1) din Legea nr. 47/1992, respectiv lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu cauza în care a fost ridicată. ... 37. Astfel, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru persoane aflate în situații similare, aspect ce nu poate fi reținut în prezenta cauză. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în repetate rânduri, că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar că acesta nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferențe de situații (a se vedea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
fondului funciar, pe care legiuitorul a înțeles să o reglementeze astfel încât să asigure judecarea cu celeritate, de natură să dea satisfacție rapidă solicitanților și să clarifice situația juridică a terenurilor în discuție. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că procesul echitabil nu presupune în mod imperios existența mai multor grade de jurisdicție și nici exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]