1,401 matches
-
pășit cu bine și în Anul Nou. Replica aceasta sunase ca un deșteptător pentru o trezire din somn. Îmi năvăliră automat, în minte, întâmplările prin care trecusem în noaptea de revelion, la cumpăna dintre 1976 și 1977, cea cu depanarea statuetelor făcute cioburi. Ceva mă împingea să-i povestesc, spre rușinea mea, despre cele întâmplate în acea noapte și despre toate repercursiunile, inclusiv despre noua mea achiziție feminină. Desigur, ar fi trebuit să mai știe Regizorul ceva și despre ce femeie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fi trebuit să mai știe Regizorul ceva și despre ce femeie e vorba. Ceea ce trebuia cu siguranță să știe era ceea ce mă frământa pe mine de ceva timp încoace: răzbunarea celorlalte zeițe, Hera și Pallas Atena, pentru că din cele trei statuete, nu reușisem să reasamblez decât statuia Afroditei. Noua achiziție, Iozefina, era de fapt mâna Afroditei, așa credeam eu cel puțin. Nu mai aveam înțelepciunea necesară de a mă feri de iubirile trecătoare și interzise. Deci era ca și cum Atena mă abandonase
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mâna Afroditei, așa credeam eu cel puțin. Nu mai aveam înțelepciunea necesară de a mă feri de iubirile trecătoare și interzise. Deci era ca și cum Atena mă abandonase. 5. Prejudecăți, tovarășe Gerard - mă întrerupse Regizorul - Te pistonează prea mult ideea lipirii statuetelor și de-aceea...E vorba de o obsesie, nimic altceva. Dați-mi voie să vă contrazic. Nu e numai o simplă obsesie. Sunt totuși forțe care ne orânduie de undeva, de dincolo, pașii de aici, din această lume. Relațiile noastre
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu al Regizorului. Glasul semăna cu al lui. - Important e că am găsit firul - continuă Roji discuția cu respectiva voce. Nu înțeleg la ce te referi. Spune lucrurilor pe nume - i se răspunde. Poate că vrei să afli că singura statuetă recuperată de subiectul nostru, prin reasamblare și lipire cu prenadez a cui crezi că este? Nu pot să-mi dau seama. Ei, bine. E a Afroditei. Și ce-i cu asta? Cum ce-i cu asta? Afrodita nu-ți spune
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
prin reasamblare și lipire cu prenadez a cui crezi că este? Nu pot să-mi dau seama. Ei, bine. E a Afroditei. Și ce-i cu asta? Cum ce-i cu asta? Afrodita nu-ți spune nimica? Dar nu de statuetă e vorba. Afrodita înseamnă altceva... Tocmai - explică Roji - Afrodita e... Mai încet. Poate ne aude cineva și dăm de dracu’. Nici povești. - Atunci, orvoar. Pe mâine. Când vii de la Brașov? Repede așez cartea la locul ei și mă reîntorc în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
întâlni la repetiție și că ziua următoare voi juca în scenă cu ea îmi dădeau aripi. Oblojirea sufletului rănit de plecarea ei, era însăși reluarea în memorie, a discuției... Acuma începeam să pricep eu cât de cât, de ce am găsit statueta Afroditei făcută cioburi. Fusese așa ca și cum ar fi trebuit poate, să corespundă unui anumit plan încă necunoscut mie. Senzația că în această lume nimica nu e întâmplător, îmi tăia orice elan. Stau și mă gândesc abia acuma, cât de fericit
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să corespundă unui anumit plan încă necunoscut mie. Senzația că în această lume nimica nu e întâmplător, îmi tăia orice elan. Stau și mă gândesc abia acuma, cât de fericit aș fi putut fi, dacă nu aș fi dat importanță statuetei cu pricina. Eram aproape sigur că tot ceea ce avea să se întâmple în cele două luni de când părăsisem Bucureștiul, își avea punctul de plecare în lipirea statuetei. Cam imposibil din punct de vedere logic, dar adevărat. Multe și mărunte lucruri
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cât de fericit aș fi putut fi, dacă nu aș fi dat importanță statuetei cu pricina. Eram aproape sigur că tot ceea ce avea să se întâmple în cele două luni de când părăsisem Bucureștiul, își avea punctul de plecare în lipirea statuetei. Cam imposibil din punct de vedere logic, dar adevărat. Multe și mărunte lucruri sunt imposibile. Multe și mărunte funcționează (cel puțin așa avem uneori senzația) după legi pe care nu le putem controla. După legi care ne depășesc firea. Cel
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mărunte funcționează (cel puțin așa avem uneori senzația) după legi pe care nu le putem controla. După legi care ne depășesc firea. Cel care făcuse spargerea nu știa cu siguranță, cum o să reacționez. Dar dacă eu nu i dădeam importanță statuetei și n-o reasamblam (iară și iară această idee tracasantă! ) oare mai părăseam eu facultatea? Mai ajungeam eu în acest orășel uitat de lume, o cloacă de pensionari, și mai haleam, alături de funcția de administrator, și alte meserii ingrate? În
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
În timpul vieții fusese un ins sobru și distins, se transformase radical odată cu trecerea marelui hotar. După o existență Închinată adâncurilor psihicului uman, nemaigăsind mare lucru de scormonit și de aflat, ca Într-un șantier arheologic din care toate cioburile și statuetele dispăruseră, acum se concentra exclusiv asupra fizicului. Mergea de două ori pe zi la sala de forță și deja trăgea peste un chintal la cântar, având bicepși de dimensiunile Alpilor și capul cât un balon cu aer cald. Pe chelie
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
libere din născare, poposind numai pe lângă niște gazde vremelnice, posesoare ale unei singure vieți, În general extrem de plictisitoare, căci oamenii nu lunecă de-a lungul burlanelor și pervazurilor ca niște fulare luate de vânt, nu Încremenesc În pânde ca niște statuete Îmbrăcate În blană, pentru ca apoi să se năpustească În urmărirea șoarecilor, a șobolanilor și a hamsterilor, ultimii Încă uluiți de faptul că lumea aceasta nouă și imensă nu se rostogolea sub pașii lor. Apoi, când sălbăticiunile din Grădina Zoologică s-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pat dublu. Camera era strălucitor luminată. Șezând în pat și privind drept spre mine era Honor. Stătea puțin întoarsă într-o parte, cu picioarele acoperite de un cearceaf. Partea de sus a corpului era goală și cafenie ca a unei statuete de la prora unui vas. I-am remarcat sânii ascuțiți, părul negru ciufulit, trăsăturile înțepenite și lipsite de orice expresie, ca ale unui chip sculptat în lemn. Nu era singură. Lângă pat, un bărbat gol își punea în grabă un halat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
groasă dintr-o blană în diferite nuanțe de brun, înspicată cu alb. E descheiată și dedesubt se vede un costum albastru-stins. Soarbe ultimele picături de vin și zice: — De pe bar am luat-o. De-acolo, de lângă castronul cu portocale și statueta de alamă. Și Mona își înfige amândouă mâinile în codițele roșii și negre și-și apasă creștetul capului. — Ăla e altarul! zice. Arată cu degetul spre paharul gol și zice: Ai băut ofranda mea pentru Zeiță! Helen înfige paharul gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
unui glasvand culisant, acoperite cu o folie groasă de plastic. În urma lor a rămas un salon gol, în care se deschide o cămăruță, unde ar trebui să fie sufrageria. Pereții și covorul de lână sunt bej. Castronul cu potrocale și statueta de alamă reprezentând o chestie hindusă care dansează sunt așezate pe consola șemineului, iar în jurul lor sunt presărate margarete galbene și garoafe roz. Întrerupătoarele de lumină sunt mascate cu bandă adezivă, ca să nu poată fi folosite. Mona are, în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nr. 5, în fața căreia este construit un pavilion din lemn cu patru etaje. În partea centrală a pavilionului tronează o statuie a lui Buddha de 17 m. În contrast cu aceasta, în cea de-a 15-a peșteră sunt o mulțime de statuete mici, aproximativ zece mii de figurine budiste, motiv pentru care peștera a primit numele de "Peștera celor zece mii de Buddha", cea mai mică fiind de doar câțiva milimetri. Grotele Yungang reprezintă nivelul cel mai înalt al artei parietale din prima perioadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pe lângă păsări, animale, pești și insecte. Într-o zi, Nüwa zbura de-a lungul Fluviului Galben. În clipa în care și-a văzut chipul frumos reflectat în apa fluviului, a știut ce trebuie să facă și a început să realizeze statuete din nămolul luat din albia fluviului, după imaginea sa, însă în loc de coadă le-a făcut două picioare. Nüwa a suflat apoi peste ele și acestea au căpătat viață, putând merge și vorbi și le-a dat numele de oameni. Cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
femei. Astfel creați, bărbații și femeile se adunau în jurul lui Nüwa și cântau, dansau, aducând bucurie și veselie în lume. Zeița și-a dorit atunci ca pământul să fie plin de oameni și a început să facă, zi și noapte, statuete. Însă a obosit și și-a dat seama că nu poate face această muncă foarte repede. Începu să caute o idee prin care să-și desăvârșească creația. În cele din urmă o găsi. Afundă în albia râului o creangă, apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la fel ca scaunele sau măsuțele de ceai, altele sunt înalte până în tavan. Din punctul de vedere al formei, unele sunt rotunde și altele pătrate. Noțiunea de dulap în mobila tradițională chineză cuprinde și noptiera și comoda. Țigle ornamentale, cu statuete de animale În China antică se acorda o mare atenție ornamentării acoperișurilor casei. În perioada următoare dinastiei Han (206 î.e.n.-220 e.n), acoperișurile aveau pe margini ornamente reprezentând animale fabuloase, de obicei un fel de pești prin gura cărora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
î.e.n.-220 e.n), acoperișurile aveau pe margini ornamente reprezentând animale fabuloase, de obicei un fel de pești prin gura cărora se credea că ar putea țâșni apă în caz de incendiu, având astfel un marcant rol apotropaic. Cu timpul, statuetele de pe acoperișuri au câștigat în varietate, apărând noi tipuri de reprezentări de pești sau de cozi de dragon, însă cu aceeași semnificație. În afară de acestea și alte animale purtătoare de noroc și fericire au devenit, treptat, subiecte pentru ornamente. Aceste sculpturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Arta plierii hârtiei 512 Obiecte din hârtie pliată aducătoare de bogății 513 Măști folosite în opera Di 513 Măști ritualice 514 Porțelanul 514 Locuințele de pământ din sudul Chinei 517 Dulapul, element esențial al mobilierului tradițional 517 Țigle ornamentale, cu statuete de animale 518 Forme pentru prăjituri 518 Reședința familiei Qiao din Shanxi 519 Trăgător de dulgherie 519 Paturi din bambus 520 Anexă INFORMAȚII TURISTICE 521 Cele mai importante hoteluri din China 523 Obținerea vizei turistice pentru China 524 Instituirea carantinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Și pentru că îi păcăneau urechile și își simțea venele pulsând, pentru că undele i se încrucișau undeva prin corp, o luam de la capăt: saltele, rafturi, ficus, veioză, pește de sticlă cu botul căscat, pui de rață în jumătatea regulamentară de ou, statuetă primită la un premiu literar, o momâie gânditoare, cu multe riduri, ținând în mâini o carte, trandafiri prinși într-un passpartout ocru, un fel de scut turnat din fontă. Știam că n-are rost să protestez, mă pregăteam să mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
atârnat pe pereți diplome de excelență, crose de golf, măști din Bucovina, gravuri, câteva icoane vechi și-un tablou mare, cu el în redingotă, cu papion la gât, dând mâna cu regele Mihai. În fostele columbare tronează acum imitații de statuete africane și busturi făcute de artiști contemporani, printre care și-o bucată de marmură, spartă-ntr-un colț, care-ar fi, zicea artistul, potretul lui. Paul e și el regalist convins. - Numai Regele ne-ar fi putut garanta stabilitatea, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din oboseală, pentru că te sufocă tot calabalâcul din preajmă. Bucuria mea cea mai mare e să arunc. De câte ori sunt singur acasă, mult mai rar decât mi-aș dori, umplu sacoșe cu haine, pantofi, cutii, mai strecor și niște bibelouri și statuete ajunse prin casă nu știu când și cum și cobor repede să le las lângă gunoieră. Orice lucru aruncat mi se pare o mică victorie în fața destinului, sâc-sâc! Mi s-a întâmplat să vin cu sacoșa încărcată de la socru-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Njegoš. Odată cu sosirea noastră la Cetinje, am dat examen de admitere la Școala de Artă. Din comisie făceau parte renumiții pictori Petar Lubarda și Milo Milunović. Bustul lui Voltaire, pe care trebuia să‑l desenez după mulajul de ghips al statuetei lui Houdon, semăna cu o bătrână nemțoaică pe care o cunoscusem la Novi Sad. Așa l‑am desenat. Cu toate acestea, am fost admis. Probabil că alte lucrări de‑ale mele au fost hotărâtoare. A trebuit să aștept un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
murmură oaspetele, consultându-și îngrijorat ceasul. Fantastic, domnule. Am uitat cu totul de antrenament. Se bătu peste frunte, nu reușea să intre in rol. Se smulse de pe canapea propulsat de niște arcuri invizibile. Vă salut! Privi nedumerit la cele trei statuete din încăpere. Nici una nu se mișca. Lenoasă, trosnindu-și încheieturile, Nina abandonă almanahul și, coborând de pe canapea, își târși papucii în urma musafirului. Pa, scumpete, îi spuse înainte de-a răsuci butonul yalei. Alexe își aprinse cu poftă o țigară. Slobozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]