261 matches
-
rîndul 28 de la Filarmonică îl concurează, sublim-euforic, pe cel care m-așteaptă dincolo... • termin chiar în clipa asta marea pînză (o voi numi Lacul albastru); semnînd-o dreapta, sus trăiesc, a cîta, a cîta oară, inegalabilul frison al fericirii, dar și stenica tristețe că pînza deja nu-mi mai aparține. Așa că, alături de atîția alții în ciuda veșnic încruntatei butelii cu venin de sub lombroziana calotă dați-mi voie să mă bucur că țara trăiește acum un moment irepetabil și că, în sfîrșit, jubilația-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aștept..., suna acum stins vocea care cîndva făcea să ia foc zaiafeturile noastre. Ce-aștepți, măi, Mikiduță? l-am întrerupt încercînd fals încurajator să ocolesc neagra-i premoniție. Nu l-am mai auzit. Ștergînd obosita bandă și rămînînd cu cea stenică, de-altădată, care aștepta și ea, dar ne aștepta voioasă pe noi toți, ultimii mohicani, să-i călcăm pragul, pe Petru Rareș, la numărul 11. Acolo unde, chiar și după ce-și închisese aburita locantă La un prieten (motive insondabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se în brumate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e să părăsești, periodic, mediocritatea, meschinăria periferiei și să mergi, profilactic, la cele cîteva figuri emblematice ale picturii, privilegiat apărute în drumurile repetate spre un București al totalității valorice, spre un Cumpătu al fericitei recluziuni! Revenirea la țanțoșa periferie, după stenicele întîlniri cu numele sonore ale centrului valoric, pare ceva mai suportabilă. Întîlnit într-o vară în edenica stațiune, Catul Bogdan mi s-a părut adus aici cu un inefabil teleferic dintr-un timp incredibil. Prin normalitatea lui naturală. Îi priveam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre „seriozitate” care creează impresia unei deprimări permanente, la care se mai adaugă și un anumit grad de neputință și încetineală, care pot submina randamentul școlar. Simptomul major al asteniei este lipsa de inițiativă a elevului. În contrast cu elevul pasiv, cel stenic (activă se caracterizează printr-o mare capacitate de a învinge dificultățile exterioare, care, de cele mai multe ori, îi stimulează energia fizică și mintală. Învață cu sârguință, este perseverent și participă la elev la toate activitățile școlare. Prezintă rezistență la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la toate activitățile școlare. Prezintă rezistență la efort fizic și mintal. Excesul de ambiție poate avea însă și efecte negative, cum ar fi tendințele de discreditare, de înlăturare a rivalilor. Scopul pedagogilor este nu doar de a stimula manifestă rile stenice ale elevilor, ci și spre canalizarea capacității de muncă a acestora spre realizări constructive. Activitatea școlară, ca orice formă de activitate, poate provoca oboseala, care se traduce obiectiv printr-o scădere a capacității de muncă, iar varietatea mare a stărilor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și sentimente neîmplinite ale persoanei (libertatea interioară a fiecăruia, atât cât poate ea exista, derivă așadar În primul rând din atitudini ale noastre pur sufletești). Μ Terapeutica psihologică este În realitate, În esența ei, una morală: nimic nu este mai stenic pentru forțele noastre sufletești decât Încrederea În sine și În alții. Ruinarea unei convingeri, a unei credințe aduce cu ea deprimarea, descurajarea (de aceea ne Încăpățânăm adesea să credem, de exemplu, că un amic ne este credincios, chiar dacă avem dubii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
îi șapirografiază în o sută de exemplare volumul memorialistic Îți mai aduci aminte, Doamnă?, cu o prefață semnată de Mircea Eliade. Deși cu o circulație restrânsă, cartea s-a bucurat de succes în exilul românesc, punând în valoare un spirit stenic, plin de vervă, dublat de un autentic timbru nostalgic, capabil să refacă atmosfera și să restituie evocator personalități literare și boema artistică bucureșteană a perioadei interbelice. Același succes l-a înregistrat și caietul cu zece melodii „de inimă albastră” intitulat
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
erosul și bucolicul. O întreagă figurație clasicizantă (Pan, Narcis, Elena, nimfe, fauni) însoțește aceste scenarii, transpuse într-o poezie elaborată în respectul formei. Rigoarea prozodică spre care poetul aspiră îl face să opteze pentru sonet sau alte forme fixe. Temperament stenic, J. este un poet al afirmațiilor constructive, al optimismului solar. SCRIERI: Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; Certitudini, București, 1958; Frumuseți simple, București, 1962; Nostalgii solare, București, 1965; Divagații și simetrii, București, 1969; Transparențe, București, 1972; Peregrinări terestre, Timișoara, 1975
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
titlul unui poem) nu mai e posibil sau apare, de fapt, răsturnat. Că poemele din Libertatea de a trage cu pușca nu se rezumă la pura frondă, ci sunt semnul unei resurecții lirice o dovedește revenirea la certitudinile simple și stenice, mărturisită în ultimul poem al volumului. După 1946, urmează un hiat de aproape două decenii până la volumul următor. În răstimp, poetul este vizitat chiar de gândul că filonul creativității sale a secat. Tăcerea aceasta trebuie înțeleasă ca refuz al unei
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
publicistul caută sensurile, aspectele dominante, iar glosele sale au mereu rigoarea detașării emoționale, propunând o reinterpretare a faptelor într-o lumină etică, dar și dintr-o perspectivă națională ce are în vedere însăși istoria latinității europene. Rezultatul imediat este unul stenic, căci moralistul rezumă întregul conglomerat al evenimentelor trăite la raporturile directe dintre civilizație și barbarie, alertând încă o dată spiritul în fața nimicitorului asediu al înfometatului la porțile unei „Cetăți a Soarelui”. Experiența gazetarului a fructificat și în cea mai importantă carte
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
condiția socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L. transpune în românește din poezia lui Pușkin, Lermontov
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
primul rând calitățile formale, tehnice, versurile atent elaborate după norme clasice, cursivitatea, naturalețea desfășurării textelor, precum și percepția vizuală nuanțată, de unde efecte plastice notabile. Șerban Cioculescu, de pildă, remarcă „virtuozitatea metrică” și consideră că poetul este creatorul unui „lirism luminos și stenic”. Ca dramaturg, S. începe prin a se ocupa de cazuistica relațiilor amoroase, în special de importanța încrederii între parteneri, de rezistența cuplului. Un mic amănunt ascuns din viața soției declanșează în soț o dramă acută (Întâia sărutare, 1937), iar imixtiunea
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
volumele Deasupra tainei (1999), Praguri și trepte (2003). Autor egal cu sine, S. este un poet aplicat, cu o lirică ce se distinge prin ținuta supravegheată a versurilor. După cum s-a remarcat, îi sunt caracteristice disciplina construcției, echilibrul stilistic, tonalitatea stenică, aspirația către ideal, afectivitatea lucidă. Încă din poezia de început se observă atenția acordată expresiei, tendința calofilă. Ritmul lent și delicatețea strofelor cu accente de incantație lasă loc uneori unei mai puternice vibrații afective. Totodată, versurile din volumul În iarnă
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
și delicată, în fiecare dintre camerele căreia pătrunde soarele (un alt motiv-pilon al autoarei, "soare matcă incandescentă din nou absoarbe-mă!", p. 78), antipodul tonurilor bruște și tăioase din Femeia-cruciat (Editura Paralela 45, 1999) de Ruxandra Cesereanu, de exemplu. Atmosfera stenică a textelor ei nu este însă placidă sau monotonă. Echilibrul este, uneori, tulburat de "exhibarea" momentelor crude, marcate de experiența avortului (Iacinta) sau curioasa relație dintre o femeie în vârstă și una tânără: "Bătrâna femeie povestește femeii mai tinere despre
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
adolescentină „cântare a cântărilor”: metaforele naturiste potențează puritatea versurilor dedicate fetei iubite, poezia se vrea o laudă demnă de idealitatea ei. Elegiile din a treia secțiune conțin reminiscențe simboliste (Ștefan Petică, D. Anghel, G. Bacovia), dar însetatul de lumină solară, stenică, aspiră să depășească starea de morbidezza sau de spleen, așa încât textele rămân dominate de „țâșnirea vulcanică” și de „clocotul de pasiune” (Octav Șuluțiu). Paradisul peregrinar (1942) consolidează imaginea poetului frenetic-vitalist chemat, ca perihelicul Al. Macedonski, de zboruri spre luminile celeste
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
știu, Însă trecutul care s-a țesut peste aceste trei titluri a rămas prea amorțit. Din păcate, nu există o Viață de toate zilele În Bucureștii de la 1830, iar cel care o va scrie va face În primul rând un stenic omagiu indirect revistelor de odinioară. Dar cum arăta această viață? Era ea la fel de improbabilă și de automată ca un film mut? Asachi făcuse o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
reacțiile de scurt-circuit (fuga, deambulația); reacțiile isterice și crepusculare; reacții ale personalității, legate de experiența individului, care exprimă relația psihică cu lumea exterioară și constituie un joc de forțe alternative, reprezentate prin: sentimentul de superioritate, care duce la o experiență stenică; sentimentul de inferioritate, care duce la o experiență astenică; sentimentul de închidere în sine, cu izolarea de lumea exterioară, ducând la o atitudine vitală de tip autist. 4. Reacții psihice la evenimentele vieții trăite Pentru K. Schneider, o reacție la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care crede că își regăsește timbrul propriu. În masiva carte nicolae magnificul, dedicată în primul rând avangardiștilor Ion Vinea, Tristan Tzara și Gellu Naum, el practică un discurs poetic neosuprarealist programatic, păstrându-și însă hedonismul prin natura luminoasă și stenică, omenescul euforizant, datorat echilibrului dintre joc și luciditate. Apelează la insolit și la retorica visului într-un text care, deși nonconformist, rebel, este elaborat și cultivă sentimentul. Poemele, ample, pot fi citite și separat, dar sunt gândite să alcătuiască un
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
care predomină sistemul mioartrokinetic, este predispus la boli locomotorii și vasculare; d) Tipul cerebral, slab, este predispus la boli neurologice și psihice. Clasificarea lui Pende cuprinde două grupe principale de tipuri constituționale; a) Tipul longilin, cu două sub-tipuri: - tipul longilin stenic: drept: musculos, tonic, înalt; - tipul longilin astenic: înalt, plat, aton. b) Tipul brevilin, cu doua sub-tipuri: - tipul brevilin stenic: scund, drept, musculos, tonic; - tipul brevilin astenic: scund, aton, gras. L. Corman propune o clasificare tipologică pe care o numește „morfo-psihologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neurologice și psihice. Clasificarea lui Pende cuprinde două grupe principale de tipuri constituționale; a) Tipul longilin, cu două sub-tipuri: - tipul longilin stenic: drept: musculos, tonic, înalt; - tipul longilin astenic: înalt, plat, aton. b) Tipul brevilin, cu doua sub-tipuri: - tipul brevilin stenic: scund, drept, musculos, tonic; - tipul brevilin astenic: scund, aton, gras. L. Corman propune o clasificare tipologică pe care o numește „morfo-psihologie”, axată în special pe aspectul feței și al capului. Autorul citat distinge două mari tipuri morfo-psihologice: a) Tipul dilatat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale prozei „populare”, dar ele rămân, în parte, neglijabile. Prins abordează o temă gravă: confruntarea unui om aflat în plină tinerețe cu somația morții apropiate, final anunțat, inexorabil. Cu toate acestea, romanul nu e sufocat de tonalitatea sumbră, ci e stenic și incitant, autorul utilizând somația inevitabilului pentru a determina o situare lucidă a celui „prins”, personaj în care, în chipul cel mai evident, a investit mult din propriul sine. O poveste de dragoste, precum și alte întâmplări extrase din cotidian conferă
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat (neinspirat) de editor Firul de păr alb (2000) strânge versuri scrise de-a lungul timpului. În Primăvară târzie și Firul de păr alb, R.-L. propune o poezie stenică de factură clasică (prin tehnica prozodică și motive), exprimând trăirile unui eu în care se reflectă frumusețea lumii și a existenței. Prospețimea unei lumi proiectate în imagini luminoase, limpezi, grațioase, urmând să surprindă ipostazele unor anotimpuri încântătoare, cu note din
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
1967) marchează schimbarea modalității lirice. Emoția expresionistă este suprapusă plăsmuirilor livrești, îmbinând un pitagoreism vag și un lirism cadențat, ordonare și transcriere de imagini-acumulări sintactic simple, care au un vârf în melancolia ratată, căci poetul disimulează tensiunea într-un fel stenic, iar evanescența lumii fenomenale este la el doar o replică a focului rece interior. Secțiunea de aur (1973) aduce poezia rigorii: căutarea, blagiană, și-a găsit liman în întrezărirea ordinii estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]