399 matches
-
loc la 26-28 de zile de la eclozare. Perechile scot doar un singur rând de pui pe an. 5. Perioade critice Mai – iunie 6. Cerințe de habitat Cuibărește într-o mare varietate de zone climatice și de vegetație temperate, montane, stepice, mediteraneene, semi-aride și de la nivelul 0 al mării până la altitudini de 4.000 de metri în munți. Această specie evită zonele înghețate, acoperite cu zăpadă sau foarte aride, preferând habitatele cu apă dulce ale lacurilor, râurilor și izvoarelor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
marine de la Agigea 44 ROSAC0080 Fânațurile de la Glodeni 45 ROSAC0081 Fânețele seculare Frumoasa 46 ROSAC0082 Fânețele seculare Ponoare 47 ROSAC0083 Fântânița Murfatlar 48 ROSAC0085 Frumoasa 49 ROSAC0086 Găina-Lucina 50 ROSAC0090 Harghita Mădăraș 51 ROSAC0091 Herculian 52 ROSAC0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic 53 ROSAC0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 54 ROSAC0096 Lacul Bâlbâitoarea 55 ROSAC0098 Lacul Pețea 56 ROSAC0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida 57 ROSAC0101 Larion 58 ROSAC0102 Leaota 59 ROSAC0103 Lunca Buzăului 60 ROSAC0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede
HOTĂRÂRE nr. 47 din 25 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278541]
-
ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare ROSAC0082 Fânețele seculare Ponoare 47 ROSCI0083 Fântânița Murfatlar ROSAC0083 Fântânița Murfatlar 48 ROSCI0085 Frumoasa ROSAC0085 Frumoasa 49 ROSCI0086 Găina-Lucina ROSAC0086 Găina-Lucina 50 ROSCI0090 Harghita Mădăraș ROSAC0090 Harghita Mădăraș 51 ROSCI0091 Herculian ROSAC0091 Herculian 52 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic ROSAC0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic 53 ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia ROSAC0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 54 ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea ROSAC0096 Lacul Bâlbâitoarea 55 ROSCI0098 Lacul Pețea ROSAC0098 Lacul Pețea 56 ROSCI0099
HOTĂRÂRE nr. 47 din 25 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278541]
-
seculare Ponoare 47 ROSCI0083 Fântânița Murfatlar ROSAC0083 Fântânița Murfatlar 48 ROSCI0085 Frumoasa ROSAC0085 Frumoasa 49 ROSCI0086 Găina-Lucina ROSAC0086 Găina-Lucina 50 ROSCI0090 Harghita Mădăraș ROSAC0090 Harghita Mădăraș 51 ROSCI0091 Herculian ROSAC0091 Herculian 52 ROSCI0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic ROSAC0093 Insulele Stepice Șura Mică-Slimnic 53 ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia ROSAC0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 54 ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea ROSAC0096 Lacul Bâlbâitoarea 55 ROSCI0098 Lacul Pețea ROSAC0098 Lacul Pețea 56 ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida ROSAC0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida 57
HOTĂRÂRE nr. 47 din 25 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278541]
-
ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul stepic intră Bârladul, Bahluiul, Jijia, și se caracterizează printr-un maxim de ape primăvara și o lipsă completă vara, fapt pentru care ele sunt râuri periodice. În privința debitului mediu al râurilor, cantitatea principală de apă este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul stepic intră Bârladul, Bahluiul, Jijia, și se caracterizează printr-un maxim de ape primăvara și o lipsă completă vara, fapt pentru care ele sunt râuri periodice. În privința debitului mediu al râurilor, cantitatea principală de apă este dată în proporție de circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
procesul devenirii și evoluției sale, își capătă partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care a încălcat legile internaționale. EMISFERĂ jumătate din globul terestru; există patru emisfere: nordică și sudică (împărțite de Ecuator), vestică și estică (împărțite de cercul format de meridianul de 0° și 180°). EMU struț fără aripi, care trăiește în regiunile stepice și aride ale Australiei; este pe cale de dispariție. ENDEMIC element specific numai unui anumit teritoriu, de obicei restrâns; exemplu: cangurul, care trăiește doar în Australia. ENDOREIC regiune drenată de o rețea hidrografică sezonieră sau permanentă care nu are legătură cu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
întinderea climatului specific, s-au dezvoltat unele dintre cele mai bogate și diversificate flore și faune de pe continent. România este țara cu cele mai multe zone biogeografice. Pot fi numărate cinci din cele nouă astfel de regiuni existente în Europa (continentală, alpină, stepică, panonică și pontică). Păduri și culturi diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au răspândit fagii, de la miazăzi, stejarii, iar din răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cetatea medievală Savonlina, insule. Lacul Saimaa are scurgere spre lacul Ladoga prin râul Vuoksi, iar din 1856 este legat de golful Finic prin canalul Sejmenskij. SĂRAT - lac situat într-un braț părăsit al Dunării, la sud de Brăila. Condițiile climatice stepice și lipsa unui bazin de recepție au determinat o mineralizare ridicată Ă70-80g/l). Nămolul și apa sărată prezintă calități terapeutice în tratarea unor maladii ginecologice, endocrine, ortopedice. SF. ANA - lac vulcanic din craterul masivului Ciumatul Mare ĂPuciosul) întins pe o
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
climatice subtropicale se diferențiază următoarele subtipuri: Climat subtropical cu vară caldă și uscată (mediteranean) - întâlnit în sud-estul Spaniei, în sudul Franței, Italia peninsulară și insulară, Grecia, extremitatea nordică și sudică a Africii, sudul Australiei și California; Climat mediteranean continental (varianta stepică a climei subtropicale) - prezent în nordul Saharei, vestul și estul Peninsulei Arabia, Podișul Anatoliei/Iranului, partea central-sudică a Australiei, California interioară; Climat mediteranean cu veri răcoroase și ierni blânde și ploioase, caracteristic țărmurilor pacifice ale S.U.A; Climat subtropical
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prezente de asemenea: antilopa americană (Antilocapra americana), bizonul (Bison bison); dintre păsări, caracteristice sunt: găinușa de prerie, acvila de prerie, iar dintre reptile, cele mai comune sunt: broaștele țestoase, șopârlele și șerpii Crotalus confluentus. În America de Sud, pampasul este o formațiune stepică răspândită în partea central estică a Argentinei și în Uruguay, alcătuită din specii sudamericane de graminee, din genurile care cresc și în stepa Europei (Stipa, Aristida, Festuca, Poa, Melica, Koeleria, Bromus). Specifică pampasului sud-american este iarba pampasului (Cortaderia selloana), care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 18). Astfel, se observă faptul că, în faza Cucuteni A, se generalizează folosirea locurilor relativ înalte, situate pe promontoriile teraselor și pe marginile platourilor, precum și pe holmurile, atât din silvostepă, cât și din câmpia cu caracter stepic din NE Moldovei, observându-se gruparea locuirilor în jurul șesurilor și a câmpiilor cu caracter depresionar. Numai în extrem de puține cazuri așezările din această fază a culturii Cucuteni au poziție joasă, când sunt situate pe grindurile din cuprinsul șesurilor largi. Spre deosebire de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ale platourilor. În continuare, faza Cucuteni B este ilustrată prin așezări care, ca și în faza Cucuteni A, sunt răspândite atât pe locuri joase, cât și înalte, din jurul șesurilor largi. Aceste așezări, localizate în regiuni cu un caracter mai mult stepic, spre deosebire de acelea din faza Cucuteni A, sunt mai frecvente în Bazinul Bahluiului și în Câmpia Jijiei Superioare (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 158-159). Deși, după cum se poate observa din cele spuse mai sus, autorii împart locuirile cucuteniene în așezări înalte și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice, fapt ușor de dedus și din cantitatea medie multianuală de precipitații, care coboară, sub 500 mm. Este așadar, o zonă de tranziție, de tip silvostepic. Având în vedere aceste considerente , lucrarea „Bazinului hidrografic al râului Bahlui în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare. Fertilitatea naturală deosebită a solurilor (predominant cernoziomuri), a permis o valorificare agricolă intensă, începută prin pășunat și continuată prin culturi cerealiere de maximă importanță pentru
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
lentă spre vest - prezențe tot mai pregnante în proximitatea Dunarii de Jos. Prefigurând dinamica unui traiect direcționat către centrul și - finalmente - vestul Europei, punctele terminale ale afirmării politicomilitare autonome a formațiunilor sarmato-alanice târzii, evoluțiile din zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
zonă delimitată de localitățile Epureni, Avântu și Ursoaia Comuna Românești, respectiv comunele: Lețcani, Movileni, Rediu. Este o vale cu orientare generală nord-sud, mărginită de pante relativ abrupte, în special spre est. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 6240: pășuni stepice sub-panonice (asociația Taraxaco serotinae Festucetum valesiacae); 62CO: stepe ponto-sarmatice (asociația Jurineo arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
asociația Jurineo arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este și un indicator al bunelor condiții într-un habitat stepic. Alte ortoptere: Chorthippus parallelus, Decticus verrucivorus, Euchorthippus declivus, Gampsocleis glabra, Melanogryllus desertus, Metrioptera bicolor, Platycleis striata, Poecilimon fussi, Stenobothrus lineatus, Tetrix undulata. În zonele umede ale sitului au fost observate specii de amfibieni precum: Triturus cristatus și Bombina bombina, care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru una sau mai multe regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică și pentru care se desemnează arii speciale de conservare; habitate naturale prioritare sunt tipurile de habitate de interes comunitar aflate în pericol de dispariție și pentru a căror conservare sunt necesare măsuri urgente; habitatul unei specii înseamnă mediul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra * Păduri cu Castanea sativa * Păduri cu Quercus frainetto * Galerii cu Salix alba și Populus alba. Anexa nr. 3 Specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
echilibrată pe zone geografice, ceea ce i-ar oferi României o performanță productivă 44. România ocupă o poziție medie în UE Din punct de vedere al diviziunii teritoriale, România ocupă o poziție medie în UE prin existența a cinci regiuni biogeografice: stepică, pontică, panonică, continentală și alpină, din cele unsprezece regiuni ale Europei. Potențialul forestier este neuniform și sub nivelul mediu european, care prevede conform Codului Silvic ca până în 2035 acoperirea cu păduri să reprezinte 40% din teritoriu 45. Totuși suprafața agricolă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
educației Simonovic Perisa - șef de cabinet al ministrului sănătății Smiljanovic Zivorad, dr. - președinte, Parlamentul Vojvodinei Stakic Budimir, dr.- șef de cabinet al ministrului industriei Stamenkovic Milan - ministru adjunct al comerțului Stamenkovic Slobodan - șef de cabinet al ministrului transporturilor și comunicațiilor Stepic Zivojin - șef de cabinet al ministrului industriei Stevanovic Obrad - ministru adjunct, Ministerul de Interne Stevanovic Zoran - șef de cabinet al ministrului justiției Stojiljkovic Vlajko- ministru de interne Studen Stanko, dr. - ministru adjunct al agriculturii Subotic Zoran - ministru adjunct al muncii
HOTĂRÂRE nr. 413 din 19 mai 2000 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicţia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]