1,136 matches
-
câtă avere națională s-au cheltuit pentru acest nimic? S-ar putea zice ca România și-a preschimbat pătura cea mai roditoare a pământului, milioane de chilograme de grâne, produsă de o grea muncă omenească, pe cuvinte deșerte, pe fraze stereotipe, pe-un raționalism insipid și cosmopolit, cari acestea formează astăzi averea unică a acelei clase de cârciocari ce trăiește din traficul zilnic al frazei, cheltuită în moneta mică a profesiilor de credință, a articolelor de fond, a discuțiilor parlamentare, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
implicită a ficțiunii ideologice impuse de regimul comunist. Înclinăm să-i dăm dreptate lui Caius Dobrescu, care vedea în demersurile unor autori ca Mircea Ivănescu, Emil Brumaru sau Leonid Dimov o evidentă tentativă de respingere a discursului oficial, osificat și stereotip, impus de propaganda de partid: Adevărata luptă cu limbajul de lemn și adevăratul efort de a crea un limbaj al persoanei, un limbaj ce recuperează intimitatea și respectul de sine al individului, un limbaj care să poată denumi nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu GRANIER Roland) ROGER Antoine Conferențiar, științe politice, Institutul de științe politice din Bordeaux NAȚIONALISM, POPOR SECA Jean-Marie Conferențiar, psihologie socială, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines ATRIBUIRE (teoriile Î), DISCRIMINARE, MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, STEREOTIP SIMOULIN Vincent Conferențiar, sociologie, Universitatea Toulouse I SERVITUTE, VULNERABILITATE, ZONE DE AȘTEPTARE TAGUIEFF Pierre-André Director de cercetare CNRS (CEVIPOF) ANTIRASISM, NEORASISM, RASISM THERIAULT Joseph Yvon Profesor de sociologie la Universitatea din Ottawa INTEGRARE VALIERE Michel Etnolog, conferențiar asociat la catedra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Psihologia socială, nr. 9, primul semestru, pp. 17-42. SIMON Patrick (coordonator) (2001), Les Discriminations raciales et ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Ltc "L" Laicitatetc "Laicitate" În centrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
culorii, a culturii sau a originii lor etnice. Acesta poate fi vizibil sau poate fi distins doar În procese, Într-o anumită stare de spirit ori În comportamente care semnifică o discriminare din cauza prejudecății involuntare, ignoranței, lipsei de respect sau stereotipului rasist, care Îi dezavantajează pe oamenii proveniți din rândurile minorităților etnice” (MacPherson of Cluny, 1999). Modelul „rasismului simbolic”: o examinare critică. Modelul teoretic al „rasismului simbolic” are mai Întâi o valoare descriptivă: el expune foarte bine noul rasism, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sau nu, din prejudecată sau care ar putea, eventual, să-i dea o inspirație și o formă. În acest text, vom aprofunda mai ales aspectul afectiv al acestui tip de atitudine, tratarea dimensiunii sale cognitive fiind efectuată În cadrul prezentării vocabulei „stereotip”, iar cea a aspectului său conativ În textul despre „discriminare” (Bourhis și Gagnon, 1994; Myers și Lamarche, 1992). Lucrările lui Robert Rosenthal și Lenore Jacobson despre efectele reprezentării inteligenței În mediul școlar indică, de exemplu, că unele prejudecăți „pozitive” pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza rușinii sau culpabilității indivizilor de a fi dorit să se revolte Împotriva autorității părinților. Această scindare a afectelor susține angajamentul și pasiunea stereotipă a subiecților autoritariști, membri potențiali sau reali ai mișcărilor fasciste sau integriste: „Proiectându-și dorințele rușinoase asupra altora, individul cu prejudecăți are posibilitatea de a se gândi la ceea ce altminteri ar fi un tabu. Stilul de gândire care rezultă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
recunoscute minoritățile sau de starea de frustrare relativă a grupurilor aflate În situație de comparație socială (Guimond și Tougas, 1999). Ca să Încheiem, trebuie reținute principalele rezultate (scale, tehnici de Încrucișare a datelor, metateoria psihanalitică despre originea compulsiilor, stilul rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară a comportamentului unui individ sub pretextul detectării unor conotații legate de fascism. În ceea ce privește lupta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de-a lungul Întregii vieți. În sfârșit, mărcile distinctive nu lipsesc de la o familie la alta. Stau mărturie În acest sens, În registre diferite, lucrările lui Basil Bernstein, Herbert Hyman sau Jean Kellerhals. În loc să ne referim la o secvență cauzală stereotipă (de genul „stimul-răspuns”) și să raționăm În termeni de „dresaj” sau de „impunere”, ni se pare preferabil să adoptăm o perspectivă multidimensională, să ne bazăm pe o paradigmă interacționistă, punând În același timp accentul pe variabilitatea reprezentărilor, a dotărilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sentiments moraux, trad. fr., Paris, Guillaumin (prima ediție engleză: 1759). Φ CETĂȚENIE, Comunitate, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), FRATERNITATE, LAICITATE, NAȚIUNE Stereotiptc "Stereotip" Folosit inițial În domeniul tipografic pentru a desemna o matriță de plumb destinată realizării unui clișeu, termenul de „stereotip” este aplicat, În 1922, În științele umane de către Walter Lippmann, care voia să descrie printr-o metaforă opiniile preluate de-a gata și imaginile rapid elaborate. Acesta desemnează În mod obișnuit o primă reacție, de obicei primară, un „clișeu”, mediatizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
burjonul frontal de cei maxilari superiori. Șanțurile transversale (maxilo-mandibulare), ce separă burjonii maxilari de cei mandibulari, se întind de la comisura bucală la orbitele optice. Fisurile feței, ce pot apărea între burjonii primordiali, sunt malformații rare și care nu au traiect stereotip (ca fantele ce rezultă din absența sau disfuncția unei suturi). Determinismul fisurilor trebuie căutat în hipoplazia unei sau alteia dintre foițele mezenchimatoase ce mărginesc șanțurile adică a unei sau alteia din burjonii faciali. La începutul lunii a doua, morfogeneza feței
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
restricțiilor. Ca atare, este vorba de nedezvoltare satisfăcătoare a responsabilității si de dificultăți de adaptare la cadrul"legal" restrictiv si represiv al interrelațiilor sociale largi. Comportamentele aberante se pot exprima relativ devreme si au un spectru larg de manifestări, adesea stereotipe ( automatizate), ca si o incapacitate evidenta de progres sub influenta educației ( delincventa juvenila ). 3 . Exista numeroase forme de comportamente de granița intre comportamentele conformiste si cele deviante moral sau legal, intre comportamentele conformiste si aberante. Evaluarea lor este deseori dificila
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
tradiționalist ce privilegiază emfatic discursul "statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest volum conformist, în care, rămas la "cartografierea suprafeței", poetul construiește stereotip portrete alegorice ale lumii rurale, îndatorat unei viziuni sămănătoriste retardate. Tot așa, în cazul ciclului Bătrânii, în care se observă pe drept cuvânt că "doctrina e adevăratul protagonist al poemelor" și că poetul "a transformat reveriile într-un lirism de
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
ale narațiunii: pachebotul reprezintă astfel reproducerea la scară redusă a celui de-al Treilea Reich, Tulla Pokriefke trăiește cu speranța că într-o bună zi fiul ei va scrie romanul pe care ea îl anunță ori de cîte ori povestește, stereotip, întîmplările de demult, Paul ziaristul își dă seama că tragedia scufundării navei se sustrage oricărei transcrieri în plan literar și se decide să recurgă la culegerea de mărturii pentru un ipotetic roman... pe care-l scrie în cele din urmă
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
știu că aveți dreptate? Dar misiunea mea nu era să caut unde se află dreptatea, ci să vă recit minciunile din textul ce mi s-a impus...". Sosit la mașină, ne-am strâns mâna și ne-am despărțit cu salutul stereotip: Do svidanie 7. În același timp mă întrebam însă în sinea mea: "Oare destinul ne va îndruma să ne mai revedem cândva, undeva?". A trecut multă vreme de atunci și între timp am fost de două ori în Uniunea Sovietică
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
studenților remarcabili din an și să stimulez în felul acesta "mândria tribală" a clujenilor. Viața de student la București se desfășura în perimetrul unui triunghi topografic format din liniile imaginare care legau între ele cele trei instituții vitale desfășurării vieții stereotip care erau facultatea, cantina și căminul. Distanțele dintre aceste instituții erau mari și numai o singură linie de tramvai ducea de la facultate la cantină. Căminul instalat într-un fost hotel în apropiere de Cheiul Dâmboviței, pe o stradă ce începea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de spaimă și-emoție, îi desfăceam nasturii mici și albi de la cămașă, trăgeam fermoarul metalic al fustei și, după ce-mi abandonam la rândul meu ținuta de șef și legitimația de control, o pătrundeam puternic, ierarhic, fără favoritisme. Rolurile tradiționale, stereotipe, nu mă atrăgeau. Joaca mentală sau chiar reală de-a doctorița și pacientul, profesorul și eleva de-a noua sau victima de la etaj și pompierul ei salvator nu-mi mai înfierbânta nici sexul, nici intelectul. În fond, eu chiar eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere p?ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-l
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întregii structuri artistice. Topos-urile poetice se subordoneaz? temelor ?i motivelor operei literare stratul imediat urm? tor din care se constituie materialul literar. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere ??ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-1 ajuta
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și teren de înmulțire; aluatul e o populație flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România și care, repetând fraze cosmopolite din gazete străine, susține, cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clișeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale și umanitare, acest bagaj al literaților lucrativi de mâna a treia, aceste sforăitoare nimicuri sânt cultură națională sau civilizație adevărată. N-are cineva într-adevăr decât să deschiză o teză de licență, s-asculte prelecțiuni la universități
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost fără protecțiune în prada esploatatorilor de pretutindeni și in fata concurenței elementelor străine strâns legate prin instrucțiuni puternice de ajutor mutual și de protecțiune a fiecăruia de către toți ceilalți". Ce fraze mai goale, strigă confratele nostru, ce espresiuni mai stereotipe, ce clișeuri mai uzate decât toate aceste cuvinte! Nici în fond, nici în formă nimic nou. Să ne înțelegem. Noi n-am pretins să inventăm lucruri nouă, neauzite si nepomenite. Din contră noi credem că toți oamenii cu minte, toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
europene cu principiul monarhic, are aci un înțeles mai grav decât în republice. În statele monarhice mesajele sânt asemenea comunicări pe cari puterea executivă le face celei legiuitoare și se împart în două categorii: cele ordinare, consistând din o formulă stereotipă, cu care se înaintează proiectele de legi sau se prelungesc sesiunile, și cele estraordinare, cu care se deschid și se închid sesiunile Corpurilor legiuitoare. {EminescuOpXI 133} În mesajele de deschidere miniștrii pun în gura monarhului enumerarea proiectelor de legi cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peste toate cuviințele mult și de-a completa cabinetul. Sarcina este foarte ingrată pentru primul nostru ministru; căci, dacă pe de-o parte e ușor a găsi miniștri roșii, pe de alta tocmai ușurința aceasta e cauza celor mai multe greutăți. Duplicate stereotipe ale Pătărlăgenilor și Costineștilor se găsesc într-adevăr în toate cafenelele din București și vânătoarea ministerială s-ar fi redus la o simplă schimbare de nume fără schimbare de esență, ceea ce-ar fi lăsat să subziste în mod acut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anume antologie - floarea cuvintelor, zice biserica - de toate tiradele desperate a la Nichipercea câte se adresau conservatorilor pentru liniștitele și regulatele relații internaționale pe cari le întrețineau cu Austro-Ungaria. "Corpul sângerând al României aruncat la picioarele contelui Andrassy" era fraza stereotipă pentru a însemna tractatul de comerț; Vodă era "un agent al d-lui de Bismarck", despre care "Romînul" credea că n-o să afle români îndestul de denaturați ca să-l secundeze în planurile sale. Ce s-au ales azi din acele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]