KorAP: Find »[drukola/base=sternal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...12 >

278 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

elemente ca și cel extern numai că la partea posterioră bombează în interior coloana vertebrală, formată din corpii vertebrali care împart până la un punct cavitatea toracică în două jumătăți ce corespund celor doi plămâni. Vârful toracelui este localizat între furculița sternală, marainea internă a primei coaste și vertebra \-a toracică. Vârful plămânului prezintă în totalitate un plan oval înclinat înainte și având diametrul transversal de 11-12 cm și diametrul antero-posterior de 5-6 cm. Baza toracelui este formată de marainea inferioară a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
porțiunea internă a claviculei. Suprafața osoasa care rămane liberă între cele două inserții musculare are raport intim cu teaumentele de care este despărțită prin mușchiul pielos al aâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. 1. Extremitate acromială 2. Extremitate sternală 3. Fața articulară sternală Fața inferioară prezintă (Fiaura 26): -în partea externă, porțiune ruaoasă (impressio lia. costoclavicularis) pentru inserția liaamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Suprafața osoasa care rămane liberă între cele două inserții musculare are raport intim cu teaumentele de care este despărțită prin mușchiul pielos al aâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. 1. Extremitate acromială 2. Extremitate sternală 3. Fața articulară sternală Fața inferioară prezintă (Fiaura 26): -în partea externă, porțiune ruaoasă (impressio lia. costoclavicularis) pentru inserția liaamentelor coracoclaviculare (conoid și trapezoid); -în partea internă, ruaozitate pentru inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
inserția liaamentului costo-clavicular; -între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-între cele două porțiuni șanțul lonaitudinal pentru inserția mușchiului subclavicular. 1. Suprafață articulară acromială 2. Extremitate acromială 3. Linie de inserție pentru mușchiul trapez 4. Tuberozitate conoidă 5. Gaură nutritivă 6. Ruaozitatea liaamentului costo-clavicular 7. Față articulară sternală 8. Extremitate sternală Marginea anterioară prezintă inserții pentru: - mușchiul deltoid în 1/3 externă; - mușchiul mare pectoral în 2/3 interne. Marainea posterioară servește pentru inserțiile: - mușchiului trapez în partea externă; - fasciculului clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian în partea internă. în porțiunea rămasă liberă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială (extremitas acromialis) este mult efilată în sens craniocaudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală (extremitas sternalis) prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o suprafață corespondentă de la nivelul manubriului sternal. La nivelul extremității interne se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian. OMOPLATUL (SCAPULA) Omoplatul este un os lat, pereche situat în partea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
acromialis) este mult efilată în sens craniocaudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală (extremitas sternalis) prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o suprafață corespondentă de la nivelul manubriului sternal. La nivelul extremității interne se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian. OMOPLATUL (SCAPULA) Omoplatul este un os lat, pereche situat în partea posterioară și superioară a cutiei toracice și corespunde ca proiecție de la primul spațiu intercostal la cea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
necesită consolidare prin intermediul ligamentelor sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII, VII, IX, X. 6. Sincondrozele sternale (synchondrosis manubriosternale) Sincondrozele sternale se realizează între manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sternocostal intraarticular (lig. sternocostale intraarticulare) și sterno- costal radiat (lig. sternocostale radiatum). 5. Articulațiile intercondrale (articulations chondrosternales) Articulațiile intercondrale sunt diatroze planiforme realizate între extremitățile anterioare ale cartilajelor costale VI, VII, VII, IX, X. 6. Sincondrozele sternale (synchondrosis manubriosternale) Sincondrozele sternale se realizează între manubriul și corpul sternului și între corpul și procesul xifoidian, care în general se osifică la o vârstă înaintată. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI SUPERIOR (juncturae membri superioris) Articulațiile membrului superior pot fi împărțite din punct de vedere didactic în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
superioară a trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare, una verticală și alta orizontală care formează între ele un unghi diedru ce pătrunde în deschiderea realizată între fața articulară sternală și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare, una verticală și alta orizontală care formează între ele un unghi diedru ce pătrunde în deschiderea realizată între fața articulară sternală și primul cartilaj costal. Suprafețele șelare permit angularea în sens aproximativ antero-posterior și vertical precum și un grad de rotație în axul lung al claviculei sau de ăsucire de 30° (după Kapandji 1970). Fiecare suprafață osoasa participantă la articulație este acoperită

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre superficiale, ce unesc extremitățile proximale ale celor două clavicule între ele (este considerat ca liaament propriu-zis), și din fibre scurte profunde ce unesc extremitatea sternală a claviculei cu cea a manubriului sternal; - costo-clavicular sau romboid (lia. costoclaviculare) se inseră pe primul cartilaj costal și se îndreaptă în sus spre impresiunea liaamentului costo-clavicular de la nivelul claviculei. 1. Marainea axilară a omoplatului 2. Acromionul 3. Procesul coracoidian

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre superficiale, ce unesc extremitățile proximale ale celor două clavicule între ele (este considerat ca liaament propriu-zis), și din fibre scurte profunde ce unesc extremitatea sternală a claviculei cu cea a manubriului sternal; - costo-clavicular sau romboid (lia. costoclaviculare) se inseră pe primul cartilaj costal și se îndreaptă în sus spre impresiunea liaamentului costo-clavicular de la nivelul claviculei. 1. Marainea axilară a omoplatului 2. Acromionul 3. Procesul coracoidian 4. Clavicula 5. Liaamentul trapezoid din liaamentul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
participă la exprimarea sentimentelor de tristețe, frică sau dispreț); - când mușchiul ia punct fix pe inserția de la nivelul mandibulei: ridică pielea gâtului și o împinge înainte. Inervația este realizată de nervul facial. MU ȘCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (m. sternocleidomastoideus) Originea: - capul medial, sternal este pe manubriul sternal; - capul lateral, clavicular este la nivelul porțiunii mediale a feței superioare a claviculei. Inserția terminală este pe: - fața laterală a procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de tristețe, frică sau dispreț); - când mușchiul ia punct fix pe inserția de la nivelul mandibulei: ridică pielea gâtului și o împinge înainte. Inervația este realizată de nervul facial. MU ȘCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN (m. sternocleidomastoideus) Originea: - capul medial, sternal este pe manubriul sternal; - capul lateral, clavicular este la nivelul porțiunii mediale a feței superioare a claviculei. Inserția terminală este pe: - fața laterală a procesului mastoidian; - linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; - profund: cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al gâtului. Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Lama superficială a gâtului are forma unui manșon care înconjură tot gâtul. Inserția lamei superficiale a gâtului se realizează: - superior: de la protuberanța occipitală externă la protuberanța mentonieră; - inferior: de-a lungul inserției inferioare a celor doi mușchi sternocleidomastoidieni, pe manubriul sternal, claviculă, acromion și la nivelul spinei omoplatului. Lama superficială a gâtului dă prelungirile: - sternocleidomastoidianului, care este foița profundă a tecii acestui mușchi; - submandibulară, care împreună cu fascia propriuzisă formează loja pentru glanda submandibulară; - parotidiană, care împreună cu lama superficială delimitează loja parotidiană

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
întinde de la procesul costiforme al primei vertebre lombare la marginea inferioară a ultimei coaste. Porțiunea costală se găsește pe fața medială a ultimelor șase coaste de fiecare parte. Digitațiunile formate se intersectează cu cele ale mușchiului transvers al abdomenului. Porțiunea sternală naște prin două fascicule de pe fața posterioară a procesului xifoidian. Acțiunea: - principalul mușchi inspirator prin a cărui contracție sunt mărite toate cele trei diametre ale cutiei toracice, - rol în principalele acte fiziologice, prin presa abdominală pe care o realizează: micțiune

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578

debutului unei posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k) pulsațiile arteriale: - dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; - dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante, tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; - sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; - în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

anevrism de sinus Valsalva. Ruptura unui anevrism de sinus Valsalva într-o cavitate cardiacă, de obicei dreaptă, se însoțește de un suflu continuu și de semne de insuficientă cardiacă cu debit cardiac crescut. Mai puțin frecvent apar semne de eroziune sternală cu prezența unei mase pulsatile toracice similară cu cea observată clasic în sifilis. În plus, pacienții cu anevrisme de aortă toracică descendentă pot prezenta alte semne care includ dureri toracice drepte sau stângi, durere toracică pleuritică, paraplegie sau parapareză, insuficiență

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma poate fi normală în caz de shunt mic sau apar semne

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
stenozată. Inspecția bolnavului, palparea și auscultarea vaselor anastomotice în regiunea toracică anterioară și periscapulară poate pune în evidență o circulație colaterală sub formă de cordoane vasculare pulsatile sistolic, însoțite de suflu. Șocul apexian este puternic și persistent, iar în furculița sternală se poate palpa un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]