500 matches
-
pasagerii se crispează în fotolii. „Populația, odată cu civilizația bronzului. Valuri de popoare migratoare... războaie cu Imperiul Otoman... domnitori din aristocrația greacă din Istanbul. Suntem în apropierea capitalei. Densitate peste 90 locuitoripe kilometru pătrat. Speranța de viață la naștere 67 deani.“ Stewardesa așteaptă, privind nemișcată clientul. Elegant, cărunt, senator, pastor, lord, majordom, ce-o fi fost. Părul alb, ondulat, fruntea îngustă, ridată, roz, ochii umezi, urechile mari, nasul prăbușit, gura căscată, gulerul apretat, cravata bordo, buzele ritmând cuvinte fără sunet... Nici un sunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe pântecul cosmic, să prindă ecoul, confirmarea, și mai jos, să-și lipească, ultimă gratitudine, buzele mincinoase, de floarea canibală. Vindecat, muri, adormi somnul ultim. Avionul se apleca spre stânga, scaunele vibrară. Un frison de alarmă trecu prin pântecul metalic, stewardesa se afla în fața sa, să-l servească, goală, sub rochia lungă de voal. Tava de argint din mâinile ei lungi trepida, ca și carcasa avionului. Se aplecase, totuși, spre el, îi întinse sânii sticloși, cu bobul bec din mijloc. Ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sprânceana stângă. Leit șoferul de autobuz! Cicatricea, zâmbetul umil și rău, ochii iuți. Bătrânul se apleca, îi spunea ceva, dar vocea nu i se auzea. Tânărul aproba, răspundea, repetând spusele turistului, dar sonorul nu pornise. Se rotiră acum, amândoi, spre stewardesă. Dreaptă, în rochie lungă, de voal, transparentă. Goală, sub rochia transparentă. Aștepta, cu tava întinsă. Sticle colorate, pahare colorate, etichete colorate. Dreaptă, goală. Bucle blonde, mâini lungi, albe, chip suav, de băiat. Cearcăne de fard vânăt. Un trup lung, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Care trimitea flori în fiecare săptămână. Și probabil mă înșela de două ori pe săptămână. Eram o fată bleguță. O toantă de fapt. Mereu făceam schimb de tură cu ceilalți din echipajul de zbor. Da, sunt însoțitoare de zbor. Sau stewardesă, dacă preferați. Sau membră a personalului de bord. Atâta timp cât nu-mi spui „parașută“ sau „păpușica“, nu mă agit. Scuze, am uitat cumva să vă spun cum îmi câștig o amărâtă de pâine? Păi acum știți. De fapt, probabil v-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
un fel. Aș vrea să-l întreb ce fel de serviciu, dar n-o fac. Oamenii care întreabă „Și cu ce te ocupi?“ mă lasă oarecum indiferentă și nu suntem la un cocktail aici. E clientul meu. Într-un fel. Stewardesa-șefă intră și se uită atent la frumosul meu pasager. Lui parcă i-ar părea rău că am fost întrerupți. Acum e gata și cafeaua, așa că nu mai am nici un pretext să vorbesc cu el. Mă întorc la ușă, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Nu o să-i ușurez situația. De unde să știu că nu invită femei în oraș în fiecare săptămână? Sau în fiecare zi? Aștept să spună ceva și încerc să mă conving că nu sunt deloc emoționată. Îmi simt mâinile umede. —Katie, stewardesa, spune el, și pot să mi-l închipui zâmbind. Oricum, pare să zâmbească, și deodată mă bucur că l-am întâlnit într-un avion, la clasa întâi, și nu în vreun club de noapte când îmi făceam de cap. —Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
altă dată, patru adolescenți foarte beți, în drum spre Gran Canaria, îmi tot cereau bere. Când le-am spus clar că nu mai vreau să îi servesc, unul dintre ei mi-a zis că sunt de departe cea mai frumoasă stewardesă din avion și m-a întrebat dacă nu vreau să ies cu el cândva. M-am simțit măgulită, pentru că era frumușel, deși beat. Dar măgulirea a dispărut când mi-am adus aminte că sunt singura stewardesă, ceilalți membri ai echipajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
departe cea mai frumoasă stewardesă din avion și m-a întrebat dacă nu vreau să ies cu el cândva. M-am simțit măgulită, pentru că era frumușel, deși beat. Dar măgulirea a dispărut când mi-am adus aminte că sunt singura stewardesă, ceilalți membri ai echipajului fiind bărbați. — Au fost câțiva, dar nici unul ca tine, îi răspund sincer. Și vrei să ne vedem? întreabă Adam, și inima îmi tresare. Fac o pauză, de parcă m-aș gândi ce să-i răspund, apoi vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
gura întredeschisă, sub vreun titlu dubios ca „AM FĂCUT-O DE ȘAISPREZECE ORI“. Șaisprezece ori! De unde atâta energie? Aceste femei sunt de obicei blonde oxigenate și lucrează fie în vreun bar, fie ca modele nud, deși uneori, destul de jenant, sunt stewardese la vreo companie prăpădită. Nu dă chiar bine pentru imaginea de ansamblu a profesiei noastre, nu? Dar voi chiar credeți că oamenii ăia o fac de șaisprezece ori la rând? Adică ei chiar numără? Slavă Domnului că revistele de scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai tânără. Pentru că nu mă ajuta să intru în baruri și cluburi. Dar acum îmi place să fiu așa, pentru că mi se spune că par mai tânără. Nu sunt minusculă, evident, pentru că trebuia să am un metru șaizeci ca să fiu stewardesă. Am exact atât, dar mi-a fost groază să mă duc să fiu măsurată pentru slujbă. A mai trebuit să dau și un test oftalmologic, pentru că e nevoie și de acuitate vizuală (niciodată n-am reușit să-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
echipajului de zbor și verific grila ca să văd cine mai zboară cu mine azi. Îmi stă inima-n loc. Șefa echipajului e azi o nesuferită irascibilă pe nume Clarissa Snakely. Nu-mi place deloc de vrăjitoarea aia bătrână. Lucrează ca stewardesă de vreo sută de ani și detestă pe oricine e tânăr și drăguț. Din spate arată bine, pentru că e slabă și are părul vopsit negru, mereu ireproșabil, dar, Doamne, când se întoarce, ar putea să sperie chiar și cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Asta arată că îi pasă, nu? Să nu stai prea mult în oraș. Doamne, seamănă puțin cu mama. Și să fii cuminte, adaugă pe un ton mult mai blând. Mă întreb ce-o fi în capul lui. Crede că toate stewardesele se dedau la tot felul de nebunii în timpul călătoriilor? Doamne, măcar de-ar fi viața așa de interesantă! E ciudat că mulți oameni sunt convinși că stewardesele sunt puțin nebunatice, că au câte un bărbat în fiecare aeroport. Doamne, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai blând. Mă întreb ce-o fi în capul lui. Crede că toate stewardesele se dedau la tot felul de nebunii în timpul călătoriilor? Doamne, măcar de-ar fi viața așa de interesantă! E ciudat că mulți oameni sunt convinși că stewardesele sunt puțin nebunatice, că au câte un bărbat în fiecare aeroport. Doamne, nimic mai departe de adevăr. Dar de fapt nu vreau să îl liniștesc prea tare. Lasă-i să se întrebe, asta spun mereu. Să nu fii niciodată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
o săptămână și am nevoie de o doză. Vânzătorul pune revista și bomboanele de ciocolată într-o sacoșă. E minunat cum aici încă mai dau sacoșe de plastic gratis. O bătaie pe umăr. E Amy. S-a schimbat. Ce-au stewardesele cu îmbrăcămintea? Niciodată nu se decid cu ce să se îmbrace. Eu o pun pe seama faptului că suntem obligate să purtăm uniformă toată săptămâna. Devine așa de plictisitor să porți același lucru tot timpul. Dar măcar uniforma noastră e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ne ia comanda și se întoarce aproape imediat cu băuturile noastre. Îi las un bacșiș generos, pentru că niciodată nu știu sigur cât trebuie să lași în State și mereu mi-e teamă că nu dau destul bacșiș. Odată, una dintre stewardese nu a lăsat destul bacșiș după ce a luat micul dejun într-un restaurant din New York, și chelnerița s-a dus după ea pe stradă și a țipat la ea. Desigur, din fericire, Kitty’s nu e genul de loc unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nu a fost bun, pentru că avionul a fost plin (și planul fusese să merg de la New York la Florida). Oricum, chiar nu voiam să vin acasă cu valiza făcută din moment ce eram așa de entuziasmată că plec. Așa că am rugat-o pe stewardesa de la sol să-mi schimbe biletul spre New York cu unul spre L.A. O oră mai târziu mă îndreptam spre Disney Land, în loc de Disney World. Oricum, călătoream singură, așa că nu prea îmi păsa unde ajungeam. Îmi place să călătoresc singură, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să-și ia la revedere. Ce tupeu! —Bună, îi răspund eu foarte rece. Nu am nici cea mai mică intenție să port o conversație cu un bărbat care m-a abandonat într-un bar ca să se poată cupla cu altă stewardesă. —Ai ajuns cu bine acasă? întreabă el. Păi, de fapt, am fost jefuită, violată și înjunghiată, dar sigur că acum sunt numai bine. —Biata Amy nu s-a simțit prea bine, continuă în timp ce eu încercam să trec de el. Stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
care trece prin aeroportul Schipol. — Păi, o știi pe Sandy Elinkson? Dacă o știu? Doamne, normal că da. Adică, cine nu o știe? E cea mai frumoasă fată din companie. Toți piloții vor să o ia de nevastă și toate stewardesele vor să fie ca ea. Nu numai că Sandy e replica Irlandei la Claudia Schiffer, dar mai și joacă tenis de performanță, vorbește cinci limbi străine și are o diplomă în drept, iar cu adevărat extraordinar e că Sandy e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Tavern, deși stă cu chirie în Swords, împreună cu alte fete. Cred că iese cu cineva. Mă întreb cu cine, spun eu de probă. — Cine știe și cui îi pasă? ridică Debbie din umeri. Eu nu pot ține pasul cu toate stewardesele și prietenii lor. Își ridică paharul de Bacardi cu cola. —Noroc, spune zâmbind. Barul se umple, dar nici urmă de Donald încă. Mai bine, sincer. Asta înseamnă că putem să ne savurăm băuturile în liniște. Mă întreb dacă e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Se poate ca... se poate ca Adam să fi aflat numărul camerei mele și să-mi fi lăsat un mesaj de dragoste? Entuziasmul meu ia repede sfârșit, totuși. Am trei mesaje, dar sunt toate de la aceeași persoană. Wendy, una dintre stewardese, care mă întreabă dacă am planuri pentru cină. Cină? Doamne, cum să slăbească cineva aici? O sun și o întreb care e planul. Sugerează The Cheesecake Factory, care, trebuie să recunosc, e cel mai minunat restaurant de pe aici. Servesc mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
rămân remarcabil de calmă și încep să vorbesc. E ciudat, dar e un fapt bine cunoscut că oamenii se poartă imprevizibil când sunt în stare de șoc. Îi spun lui Wendy că am auzit că de fapt iese cu altă stewardesă. O fată pe nume Sandy. Nu mai iese cu ea, respinge Wendy sugestia. Am auzit și eu zvonul, dar apoi am vorbit cu Sandy zilele trecute și mi-a spus că nu se întâmplă nimic între ei. —Așa e. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
sunt sigură că și eu arătam la fel în seara când Tim s-a despărțit de mine la telefon. Și poate arătam așa și aseară, când am aflat că Adam o invitase și pe Wendy și naiba știe câte alte stewardese în oraș. Aștept o reacție, sperând din toată inima că Debbie nu o să izbucnească în lacrimi sau, mai rău, să mă acuze că sunt o mincinoasă. Unele fac așa, să știți. Sunt așa de orbite de bărbați încât nu acceptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
lui, ambițiile lui și hotărârea sa nestrămutată de a reuși. Îl întreb dacă i se aruncă femeile la picioare doar pentru că apare la televizor. Nu chiar câte crede lumea, insistă el. Îl întreb dacă a mai fost și cu alte stewardese. —Câteva, îmi răspunde. Și sunt ușurată că nu mă minte. Nu e prea dornic să vorbească despre celelalte stewardese cu care a fost. Îmi povestește de Soho din New York și cât de mult îi place cartierul. Unele nume mari stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
doar pentru că apare la televizor. Nu chiar câte crede lumea, insistă el. Îl întreb dacă a mai fost și cu alte stewardese. —Câteva, îmi răspunde. Și sunt ușurată că nu mă minte. Nu e prea dornic să vorbească despre celelalte stewardese cu care a fost. Îmi povestește de Soho din New York și cât de mult îi place cartierul. Unele nume mari stau în Soho, zice el. Și pur și simplu se plimbă pe-acolo fără să fie deranjați. I-am promis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să-și găsească cheile, ușa se deschide. O femeie mică, suspicioasă, purtând ochelari cu lentile groase și pantofi maro, cu talpă plată se uită de jos în sus la mine. Bună, sunt Katie. Îi ofer cel mai reușit zâmbet de stewardesă și îi strâng mâna. Parcă aș strânge un pește mort. Nu îmi spune cine e sau ce face acolo. Nici nu mă întreabă cine sunt. —Bună, Rosie, arăți bine. Adam o salută luându-mă de mâini și conducându-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]