3,752 matches
-
Dostoievschi (sic) merită și trebuie să apară! După atatea cărți neadevărate și chiar calomnioase despre marele romancier, apariția uneia în care se afirma cu tărie că Feodor Mihailovici a fost un adevărat creștin nu poate fi decat salutara. Cu profundă stima, Valeriu Cristea". Ca si titlul, cuprinsul e incitant (citez la întîmplare): Taină omului, Sondaj pneumatologic, Paianjeni uriași, Tarantula, Dracul, De la Quasimodo la omul frumos, "Biruiți răul cu binele", Chipul lui Hristos, Pomul vieții și așa mai departe; în total 28
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
prin fereastra deschisă respirația grea, ca o mare în hulă, și în care se descâlceau ițele unor „nesincerități“. Un coleg, altfel deschis și harnic, omisese să spună că unchiul său era închis pentru motive politice, o fată demnă de toată stima se descoperise că purta corespondență cu o transfugă, secretarul organizației de bază însuși ascunsese că tatăl său, fost plutonier major, aparținuse în realitate nu de MFA, ci fusese șef de post la jandarmi. După citirea referatelor și primele, cele mai
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
oferă cadrul propice oricărei persoane, indiferent de nivelul abilităților, de a-și atinge adevăratul potențial al dezvoltării. Spectrul beneficiilor practicării unei activități sportive, la copiii cu dizabilități, se întinde din sfera psihosocială până la cea fizică. Sportivii își îmbunătățesc independența funcțională, stima de sine, percepția socială și a propriei stări de bine. Deși promovarea participării la competiții sportive adaptate este foarte importantă, nu trebuie pierdut din vedere faptul că astfel de activități au și un anunmit risc de accidentare indiferent de prezența
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
cât de ticăloși mesagerii Ba se poate Uite acum viu de la hora Țărănească. agenturii bolșevice. Dacă îl dai la același preț, iau de la dumneata. Dacă nu, iau de Mă întreb dacă el a lăsat o cât de mică amintire de stimă la Ițic.( Pentru țărani, toți Jidanii erau Ițic) și respect în sufletele noastre. Nu pot să dau la prețul ăsta, căci aș vinde în pierdere. Dar Nea Mitică supraviețuise atâtora altora care doar în Cum vrei, dar eu mă duc
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
ARSENIE BOCA. Una dintre problemele abordare este reprezentată de "cuvintele interzise". În cartea "Învățături ale părintelui Arsenie Boca", aflăm că sunt unele cuvinte pe care ar trebui să le evităm pentru că prin folosirea lor, oamenii ar putea fi răniți, iar stima lor de sine ar putea scădea. ARSENIE BOCA. "Cuvântul „nebun" este un cuvânt interzis. Cine zice fratelui său „nebunule" se pedepsește cu matca focului. De ce? Fiindcă și numai simpla alunecare a acestui cuvânt în obrazul unui om este în stare
Cuvinte INTERZISE, ARSENIE BOCA. Ce nu ar trebui să spui NICIODATĂ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25374_a_26699]
-
dați seama cât de jalnică e situația de fapt, comparați „concursurile pe națiuni” gen Eurovision cu festivalurile pop-rock sau jazz, unde primează criteriul valorii sau al popularității. În primul caz, e „musai” să inviți pe toată lumea (ceea ce e demn de stimă). În al doilea, vor participa doar cei despre care știi că nu vor fi huiduiți de plătitorii de bilete (ceea ce e decent). „Echipele naționale muzicale” sunt, după cum se dovedește an de an, rezultatul mișmașurilor interne, al corupției, excrescența scenică a
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
îi condamna, în contumacie, pe asasini. Culmea era faptul că aceste două asasinate (ca și cel următor al lui N. Iorga) aveau loc la cîteva zile după vizita oficială efectuată de generalul Ion Antonescu în Germania, primit fiind cu mare stimă de chiar Adolf Hitler. (Sima, și el invitat, a comis marea imprudență de a nu merge, Antonescu fiind însoțit de ministrul de Externe, legionar, Mihail Sturdza.) Antonescu a aderat la Axă în numele țării (deși nimeni nu-l autorizase să o
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
actualitate a vechiului spectacol a stat în debuturile anunțate și în conducerea muzicală. La pupitru, Camil Marinescu a antrenat orchestra Operei în aventura găsirii sonorităților transparente, a ritmului vertiginos într-un autentic spirit mozartian. Direcțiunea a avut curajul, demn de stimă, să distribuie în rolurile principale tineri care fac primii pași pe scenă, deși este o partitură extrem de pretențioasă, care a cunoscut în același teatru versiuni măiestre. Roxana Stângaciu este într-un dublu debut: prima oară în viața ei într-un
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
arme ale acestui ex-prim-ministru al lui Iliescu, rămâne un mister! înafara unor propoziții dezarticulate și a tragerii de timp pentru ca Nelu-Cotrocelu să se aburce, în 1996, în șa, nu țin minte să se fi ilustrat prin vreo ispravă demnă de stima contemporanilor. Dimpotrivă. Șeful cancelariei ceaușeștiene scrie că "Ministerul Finanțelor, cu Stolojan în frunte, prezent și el la ședințele de analiză, era mai mult un organ de constatare, de evidență a datoriei, cu rol minor în efortul general de creștere și
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
cazuri de recuperare morală, e drept foarte puține (cel mai frapant e al lui Dan Deșliu, un soi de Tvardovski autohton). Ipostazele conștiințelor "pure", în rîndul scriitorilor rămași în țară, sînt și ele relativ puțin numeroase. Deși merită atenția și stima noastră cu prisosință, împrejurările dinainte, ca și, vai, cele de după 1989, n-au favorizat mediatizarea lor, menținîndu-le frecvent într-o injustă penumbră. Unul dintre scriitorii și cărturarii aparținînd, după știința noastră, acestei categorii este Pavel Chihaia. Născut în 1922, rămas
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat arta lui Slavici. Dimpotrivă, i-au acordat, prin cei chemați să se rostească, prețuirea cuvenită. Pentru Maiorescu, tipul acesta de literatură cu adevărat poporană, adică țărănească, era nu numai demn de mare stimă, dar chiar singur potrivit pentru momentul respectiv din ciclul evolutiv românesc, pentru că oferă material ideal pentru o artă specifică și reprezentativă. Nu scria Maiorescu în 1882 "de aceea susținem acum noi, subiectul propriu al romanului este viața specific națională și
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
acest literaturo-centrism e o stare de fapt generalizată, practic, în lume, peste tot avînd preeminență acei cugetători care creează și în spațiul literaturii sau au contingență cu ea. Dar e adevărat, poate, că mai ales la noi, constatăm lipsa de stimă acordată lucrărilor fundamentale. Nu din această eroare de receptivitate sîntem, din păcate, o cultură mai ales lirică, căreia îi lipsesc cărțile de sinteză, instrumente de lucru absolut indispensabile (ediții critice încheiate, dicționare - cele al limbii române stă nefinalizat încă de la
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
fără cele două amintite secțiuni, ediția d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
o serie de viziuni nocturne subsumate unui cinema orgasmic. O antologie de scurt metraje explozive care explorează în formule experimentale visceralitatea, fața întunecată a spiritului omenesc. Excelent preambul pentru o întreagă categorie de filme recente ce par toate ieșite din stimele Pianistei lui Michael Haneke, eroina care afirmă alb: ,,Eu n-am sentimente", putîndu-se adăuga ,,Doar instincte"! Plonjarea în zonele tenebroase ale subconștientului omului contemporan o întreprind tot mai mulți regizori rezultînd drame mai mult sau mai puțin gratuite, mai mult
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
nu fu mai bogată... Totul a început cu Sărbătoarea Filmului Francez care, la sfârșit de septembrie, timp de trei zile (28, 29 și 30), ne-a adus producții de dată recentă (și cu multe premii), succese de public și de stimă ale singurei cinematografii europene ce a reușit să țină piept (e drept, la ea acasă!) filmului american. Apoi, la mijloc de octombrie, două zone cinematografice mai puțin cunoscute marelui nostru public și-au prezentat oferta prin Săptămâna Filmului Finlandez (8-12
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
Barbăneagră, cu care, apoi, rămas în exil, a devenit bună prietenă și convorbitor la ascultata ei emisiune �Teze și antiteze la Paris�. Îi evocă, apoi, pe sinucigașii Stere Popescu, Paul Celan, Gherasim Luca. Să transcriu un paragraf demn de toată stima pentru calitatea scriiturii: �Atroce mi s-a părut, în schimb, gestul lui Celan de a se arunca în Sena și m-am dezbărat cu greu de el, deși nu-l cunoscusem pe poet decît o singură dată, în treacăt. Mai
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
noastre naționale. Dacă pe Funar îl pot înțelege (atâta știe, atâta poate!), nu înțeleg în schimb cum oameni serioși acceptă să dea mâna cu el, oferindu-i onorabilitate și chiar demnitate. Nu știu de ce personalități străine pentru care am toată stima încurajează transformarea țării în petice rău-mirositoare de naționalism, xenofobie și dictatură a unor clanuri sau partide. Încă două-trei inițiative de acest fel și vom ajunge să nu mai pricepem nimic din planurile occidentale pentru România! Sau te pomenești că tocmai
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
După Cazul Nichita Dumitru și după ce i-am cunoscut pe Ion Ioanid, pe Monica Lovinescu, pe Gabriel Liiceanu, pe Virgil Ierunca, n-am mai putut să mă-ndrept oriunde. Am simțit atunci o mare rușine și am pierdut mult din stima de sine și e un fel de a o recupera. Cred că trebuie avută în vedere și această ipoteză. Dar mai este ceva: avusesem nevoie, cred, să identific, să descriu teritoriul acesta vast al violenței și al neadevărului în care
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
mi se par foarte limpezi; nu mai pot apărea altfel decît în citate sau în parafraze ironice formule precum: "Al dumitale stimător" (Jarník, 1900), "Al dumneavoastră iubitor" (Goga, 1906), "Al tău binevoitoriu" (I. M. Moldovanu, 1876), "Vă salut cu deosebită stimă, al d-voastră devotat serv" (Lacea, 1914), "Al dumitale amic sincer" (Spiru Haret, 1897) etc. Unele au ieșit din circulația reală odată cu învechirea pronumelui de politețe dumneata: stilul epistolar actual e obligat să opteze în mod decis pentru tu sau
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
scrisorile mai vechi - "Al tău" (Manliu, 1882), "Al tău prieten" (Iorga, 1903), "Al dumitale" (Hasdeu, 1893), "Al dumitale amic"(1896, Spiru Haret) "Al dumitale coleg și prieten" (Iorga, 1914), "Al dv., cu respect" (Kirileanu, 127), "Al d-voastre cu toată stima" (S. Fl. Marian, 1889), "Al d-voastră sincer amic" (S. Fl. Marian, 1889), "Al dv. cu totul" (G. Moroianu, 1908). Emfaza din ultimul exemplu ne ajută să înțelegem de ce exprimarea posesiei, în afara unor scrisori pasionale, nu mai are mare curs
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
și-ți strîng mîna frățește" (Jarník, 1886; unele sînt chiar foarte actuale: "La revedere și cele mai bune salutări" (Iorga, 1914), "Multe salutări" (Iorga, 1914) "Cu toată prietenia" (Iorga, f.d.), "Să auzim de bine" (Ispirescu, 1881, Jarník, 1883), "Cu deosebită stimă" (Lacea, 1913) etc. Pentru situația actuală, putem judeca după propria experiență și corespondență, dar putem să ne și verificăm intuițiile cu ajutorul unor corpusuri epistolare publice: listele de discuții și "Cărțile de oaspeți" din Internet. Formulele de azi cuprind în genere
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
care presupune totuși o relație de prietenie mai apropiată. Neutre și generale, de folosit în orice ocazie, mi se par "Cu cele mai bune gînduri" și "toate cele bune", poate și "numai bine". Registrul formal selectează sau combină elementele "Cu stimă / considerație / respect", eventual intensificate prin adjectivele deosebit(ă) și mult(ă). Cum spuneam la început, ar trebui totuși investigată reacția în fața acestor liste a unui număr cît mai mare de vorbitori contemporani, pentru a stabili cota relativă a diverselor preferințe
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
in tine, UNA! Unește-te cu ea, fii ideal comun spre bine Și nu va fi-n zadar strigăt din mulțime; Sunt oameni până la urmă, nu-i doar a lor vina, Cine n-a greșit, păstrează-ți onoarea ta și stima! Fii tu exemplul de urmat, gândește si nu judeca, Căci e ușor a arunca în ei cu piatra, Vezi ce-i imperfect intâi in viata ta și-apoi a altora; Fii strigăt de luptă, Dumnezeu e cu tine, Dar fără
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]
-
textul e impecabil vegheat filologic. Se repară astfel erorile incalificabile ale unei ediții de acum vreo patru ani din această carte a lui Tudor Pamfile. Ediția d-lui Iordan Datcu, bunul meu coleg de la Editura Minerva de odinioară, merită întreaga stimă și considerație pentru calitatea ei științifică. Tudor Pamfile, Mitologie românească. Ediție îngrijită și prefațată de Iordan Datcu. Editura "Grai și Suflet - Cultura Națională", 2000.
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
viziuni mai obiective și mai puțin sumbre. În același număr din suplimentul cotidianului amintit, Florence Noiville comentează cîteva manifestări și declarații referitoare la poveștile care făceau deliciul copilăriei noastre. Cele mai multe - Perrault, Grimm, Andersen - nu mai au decît un succes de stimă în zilele noastre. Editorii care se cramponează de publicarea lor sînt pesimiști. Părerea lor este că minunatele povești nu s-au perimat, dar că, pur și simplu, copiii de astăzi nu le mai cunosc. Părinții cred că e datoria școlii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]