9,845 matches
-
UMT pentru anul 2006 se referă la creșterea profitabilității. Căile prin care Eusebiu Cușnir dorește să realizeze acest lucru sunt: - reducerea cheltuielilor de investiții; - gestionarea rațională a inventarului și reducerea timpului de stocare; - reducerea timpului de încasare a facturilor prin stimulente pentru plata rapidă. El este conștient că orice forțare a ritmului de creștere poate deveni periculoasă, așa că preferă o dezvoltare ceva mai lentă, dar susținută, de lung termen, cu menținerea unui bun nivel al lichidităților și al profitabilității. Criteriile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
din banii non-publici în totalul veniturilor (venituri din taxe, cercetări) - Cel puțin 25% din cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești, laboratoare, echipament) - Asigurarea celor mai mari salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și stimulente pentru toți - Nivelul salariilor profesorilor „vedete” din învățământ - procente din venituri suplimentare și stimulente (din taxe, învățământ la distanță) în totalul veniturilor personalului - Cele mai mari salarii din România pentru profesorii „vedete” - Cel mai mare salariu mediu pentru personalul didactic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești, laboratoare, echipament) - Asigurarea celor mai mari salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și stimulente pentru toți - Nivelul salariilor profesorilor „vedete” din învățământ - procente din venituri suplimentare și stimulente (din taxe, învățământ la distanță) în totalul veniturilor personalului - Cele mai mari salarii din România pentru profesorii „vedete” - Cel mai mare salariu mediu pentru personalul didactic din învățământul superior românesc - Cel mai mare salariu mediu între universități pentru personalul auxiliar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de cea mai înaltă clasă Administrare profesionistă și eficientă Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe Investiții anuale considerabile în dezvoltarea viitoare a organizației Cele mai bune salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și stimulente financiare pentru toți ceilalți Performanțe financiare Viziunea strategică prezentă pentru Universitatea din București Performanțe în formare/ instruire și în cercetare Ministerul Educației este tratat ca principalul client (fiind cea mai importantă sursă de bani și de reglementări) Nu există preocupare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a hibernării strămoșilor: organismul nostru simte apropierea unei perioade nu tocmai favorabilă pentru hrănire și atunci încearcă să economisească din energie; în acest caz somnul constituie o bună soluție. Pentru a ne apăra eficiența, productivitatea, am descoperit cafeaua (sau alte stimulente). Care este însă prețul biologic pe care-l plătim pentru faptul că nu ne ascultăm natura? Poate că boli precum cancerul sunt declanșate de opozițiile la evoluția firească a biologicului propriu pe care le instituim, de anti-naturalismul nostru. Când supraviețuirea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
virtuală a Memorialului Sighet. Așa cum momentul decembrie 1989 a putut fi trăit dintr-un fotoliu din fața televizorului, tot astfel Muzeul de la Sighet poate fi cercetat datorită acestui DVD de pe un scaun din fața computerului. O idee benefică pentru viitorul Muzeului, un stimulent pentru cei care încă n-au ajuns la Sighet, dar intenționau s-o facă, ca și pentru cei care n-au aflat încă de existența Muzeului, un antidot pentru indiferența sau comoditatea altora. Așadar punga de pânză nu conținea doar
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
atac", Camil Petrescu găsește în jurnal necesara zonă "de refacere", omul în prima linie de pe frontul tuturor confruntărilor sociale și repliere. Jurnalul este un element important al strategiei scriitorului: enclavă ascunsă unde se poate oricînd retrage, jurnalul e și un stimulent pentru perioadele dese în care scrisul îi provoacă "idiosincrazie", un instrument de orientare tactică pentru viitoarele ofensive ("Nu poți fi informat dacă nu ești în prealabil orientat...", constată luptătorul), o "bază de aprovizionare" cu fapte, planuri, schițe de atac, substanță
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
puțin? E un „vânt de nebunie” - după cum spunea Gherea - ce se întâmplă, este vorba deci de acțiuni iraționale ale actorilor implicați? Să luăm pe rând fiecare tip de actor care lucrează pământul. Fiecare are rațiunile sale, dar niciunul nu are stimulentul să acționeze în așa fel încât să nu ruineze un bun precum pământul. Gherea discuta chestiunea legat de fiecare dintre tipurile de proprietate asupra pământului. Mai întâi, era mica proprietate țărănească (aceasta ocupa aproape jumătate din pământul arabil al țării
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
secere sunt în primejdie să moară de foame (Cantemir, 2001, pp. 172-173). După Gherea, un fenomen social atât de răspândit nu poate avea cauze individuale. Acestea trebuie să fie, am zice, instituționale: țin de regulile, normele în vigoare și de stimulentele de acțiune create . De pildă, deși țăranul are în proprietate o suprafață de teren agricol, în multe cazuri este nerentabil să îl lucreze și preferă să îl dea în arendă (chiar pe un preț mic) și să arendeze el însuși
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
lui Wicksell, argumentul cel mai important în favoarea utilizării regulii unanimității este că aceasta e singura regulă care conduce la o distribuție Pareto-optimă a unui bun public (Buchanan, Tullock, 1962; Mueller, 1976). Întrucât, așa cum am văzut, furnizarea unui bun public creează stimulente pentru apariția unui comportament de tip blatist, o soluție pentru a gestiona situația este aceea de a institui proceduri formale de furnizare a bunului respectiv. Or, cum prin definiție toți membrii grupului pot beneficia de un bun comun, este natural
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
fost în 53 De ne-a dat pământ Știrbei Puneai plugul unde vrei Și arai pe cât putei. Abundența resurselor a reprezentat o circumstanță fundamentală în care a funcționat satul devălmaș , având consecințe foarte adânci. Mai întâi, nu a existat niciun stimulent pentru ca instituțiile care au apărut să includă acele elemente care să le asigure durabilitatea, atunci când abundența se deteriorează sau nu mai există. În al doilea rând, ele nu au putut face față situațiilor în care exploatarea resurselor a inclus tehnici
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut fi asigurată pe termen lung la nivelul economiei ca întreg. Astfel, penuria s-a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aproape imposibil de gestionat, iar pe de altă parte, întreprinderea se comportă ca și cum abundența este încă în floare: abundența trebuia să existe, chiar dacă era o creație artificială. O a doua consecință a acestui aranjament instituțional este inhibarea inovației tehnologice. Lipsa stimulentelor de a se comporta eficient a însemnat deteriorarea capacității de a distinge ex post între proiecte bune și proaste (Kornai et al., 2003). Mai mult, nu au apărut stimulente nici pentru inovația instituțională. Instituția a rămas închistată și nu a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
doua consecință a acestui aranjament instituțional este inhibarea inovației tehnologice. Lipsa stimulentelor de a se comporta eficient a însemnat deteriorarea capacității de a distinge ex post între proiecte bune și proaste (Kornai et al., 2003). Mai mult, nu au apărut stimulente nici pentru inovația instituțională. Instituția a rămas închistată și nu a permis schimbări de substanță. O scurtă concluzie Satul devălmaș, la fel ca și alte instituții care au avut un rol fundamental în societatea românească, nu a fost croit astfel încât
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ca acestea să se rărească. De aceea, concurența dintre actori este doar marginală. Cum nici conflictul nu are un loc central, regulile de luare a deciziilor în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
etc. Problema apărută în cazul bunurilor publice este următoarea: în grupurile în care nu există posibilitatea monitorizării și sancționării membrilor (datorită dimensiunii prea mari a grupului, imposibilității comunicării între membri sau din alte cauze), niciunul dintre indivizi nu va avea stimulente să plătească costurile asociate cu participarea la acțiunea colectivă necesară producerii bunului public, din moment ce (1) el nu va putea fi exclus de la folosirea acestuia, iar (2) folosirea acestuia de către alți indivizi nu îi reduce capacitatea sa de a folosi bunul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fiind singurul acuzat de jaf. Jocul este descris grafic în formă extensivă în figura 1.1 . Profilul dublei defectări este în acest caz soluția jocului . Pe de o parte, acesta este echilibrul Nash, adică niciunul dintre jucători nu are vreun stimulent să își schimbe unilateral strategia în vederea generării unui alt rezultat . Să urmărim raționamentul: dacă Ana își modifică unilateral strategia din defectare în cooperare, în condițiile în care Andrei își menține strategia de defectare, atunci Ana va primi 5 ani de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
care contractul este supravegheat de o agenție privată decât în cazul în care o autoritate centrală impune un anumit aranjament, deoarece prima operează în cadrul pieței libere, fiind stimulată să minimalizeze erorile din rațiuni competitive, spre deosebire de stat care nu are asemenea stimulente și (2) este posibil ca erorile de monitorizare și sancționare să fie minimalizate datorită specializării/expertizei agenților privați în domeniul respectiv. Pe de altă parte, soluția ostromiană pare să fie preferabilă în multe cazuri soluției privatizării deoarece: (1) este plauzibil
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cadrul natural diferențiat etc.), însă de cele mai multe ori aceste elemente contextuale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente să țină cont de ele în propunerea aranjamentelor instituționale pentru rezolvarea dilemelor, care în acest mod pot fi atât mai eficiente, cât și mai stabile. Soluția contractualistă discutată aici este locală, însă pentru ca ea să fie relevantă în mod general
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
5.000 de par ticipanți, desfășurate de economiști, cercetători din științele politice, sociologi și psihologi sociali” (Ostrom, 1998, p. 7) sugerează contrariul: „Comunicarea în dileme sociale crește frecvența cu care jucătorii aleg și susțin strategii maximizatoare comune, chiar și atunci când stimulentele individuale sunt în conflict cu asemenea strategii” (Ostrom et al., 1992 p. 409). Cu alte cuvinte, indivizii își asumă angajamente verbale de cooperare în situații de dileme sociale și demonstrează capacitatea de a le respecta, de a se monitoriza reciproc
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face parte din instituționalismul de tip alegere rațională, în care instituțiile sunt definite prin două dimensiuni diferite: (1) constrâng preferințele individuale și (2) oferă stimulente pentru comportament (Miroiu, 2007, p. 244). Instituția este unul dintre conceptele-cheie ale acestei abordări, în general, și ale CADI, în particular, și este înțeleasă ca un set de reguli și norme ce au un impact semnificativ asupra comportamentului uman. Capacitatea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a face cu instituții. Instituțiile, fie că sunt definite ca entități organizaționale, fie că sunt definite ca seturi de norme, reguli și strategii adoptate de indivizii care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
corectate de către cei care trebuie să le respecte. Experimentele întreprinse și analizate de Ostrom relevă faptul că indivizii participă la acțiunea colectivă pentru furnizarea bunurilor publice sau pentru managerierea sistemelor de resurse comune fără a fi nevoie de aplicarea unor stimulente sau sancțiuni de către un actor extern (Ostrom, 1998, p. 13). Un aspect important de care trebuie să se țină seama atunci când discutăm problema guvernării în comun a bunurilor este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la menținerea sistemului de resurse comune. Sancțiunile nu trebuie să fie dure, ci pot fi graduale. La nivel operațional există modalități de monitorizare și aplicare a regulilor bazate pe relația existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu va avea stimulente să facă ceva care să-i distrugă reputația sau să atragă asupra sa oprobriul public (Stahl, 1998, vol. II, p. 75). În cazul obștilor, regulile sunt monitorizate de adunarea obștii. Pedepsele erau mici și deseori constau în plata unei amenzi
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care apar la nivel constituțional și influențează decisiv interacțiunile de la nivelul operațional. Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]