2,691 matches
-
apere intuițiile. Nu întîmplător cele mai reușite pagini din volum cuprind evocări și portrete inspirate de fotografii. Paginile despre Ion Pillat, Topîrceanu sau Gala Galaction, despre Ovid Densușianu sau Brătescu-Voinești rezistă tocmai prin farmecul scoaterii din latență a unor epoci stinse, și mai puțin prin acuratețea judecății critice. Pillat e un sentimental de modă veche, prefirînd tente sufletești și mulțumindu-se cu ele, fără a mai simți nevoia unei reacții de gust. Expresia lui predilectă e de factură romanescă, așadar narațiune
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
ca pe un multvisat și multașteptat, măcar că uneori presimțea ca pe o aiureală o astfel de fixație. Un bătrîn înalt, adus de spate, arcuit parcă de o slăbiciune extremă ce reverbera în lumina aceea smerită a ochilor de un albastru stins și hainele lui arătînd roase de purtare îndelungată și decolorate de intemperii, hainele unui călător neîngăduindu-și prea multe clipe de răgaz, și felul cum se înclinase în fața ei și-a surorilor, umil, uitîndu-se-n pămînt, urîndu-le parcă tot binele din
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
tocuri, apoi intră în sufragerie, tușind ușor, poate emoționat ori doar pentru a-și drege glasul. Bună seara!... M-am întors... Ce faci? Nu-i răspunse nimeni, de altfel, nici nu avea cine, așa cum constatară imediat. Camera era goală, lumina stinsă, doar televizorul rămăsese deschis cine știe de când. Nimic nu era schimbat, dispăruseră doar jucăriile copiilor și bibelourile din vitrină. În locul acestora, zeci de cărți, așezate cu grijă. Ieși încet. Din bucătărie se auzeau copiii, care întrebau ori se întrebau unde
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
se lăsă norul de broaște căzut din cer. Da, tunetul și liniștea dragostei se lasă loc în inimă când picioarele au isprăvit de călcat pe șerpi", își spuse Cerboaica în zori. Iarba albăstrind în coame de ceață, înspicată în lucirea stinsă a stelelor, ca argintul frunzelor de pelin, unduitoare și somnoroasă, arunca acum valuri de verzime înalturilor sumbre, cu toate că încă foșgăia pe dedesubt de lighioane și vietăți strivite; gândaci, melci, lăcuste, cărădăști turnate-n armuri de aramă și chiftirițe războinice; libărci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
poate să moară... Despre ce-i vorba? Cerboaica își netezi bluza umflată la piept și-l privi adânc în ochi fără să-l vadă, zărind numai fumegarea albastră a nopții adunată deasupra rănitului și-a bătrânei pe câmp; asculta răsunetul stins și dramatic al răsuflării agonice care galopa în urmă. Când te-am văzut cum stai în poartă, rezemat de grilaj, mi-ai dat senzația că unele lucruri se mai pot întoarce. Nu te-nțeleg. Nici eu. Nu-i de mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
reci și seara cernea ceruri de fluturi albaștri și cenușii peste pământ, în sângele ei tânăr înviau jerbe de foc, se desfundau peșteri de doruri și erupții de lumină izbucneau, răspândind-o spre cer. Bătrâna o pândea cu ochii ei stinși, răniți de îndelungată văduvie, urmărind-o când nu era cu ea, suflându-i în suflet și când nu era alături. Asta era forța și neodihna ei. Adevărul e că te-așteptam, mărturisi Cerboaica răzbită de sinceritate, înfiorându-se de singurătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu el, dar nici dezlegată legal de tine nu sunt... Se lăsă inert pe masă închizând ochii, împresurat de-o legănare moale și-un zumzet ca de albine care-l luară pe sus și-l destrămară în bâzâitul monoton, din ce în ce mai stins și-ndepărtat. Adormi cu pumnul strâns. E frig, simțea răceala nopții, muchia ascuțită, zgrunțuroasă ca o țărână, și-ntr-o nălucire se trezi pe câmp, în același loc. Nu mai era maică-sa, era poate Alexandru trântit în miriște, îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
suporte o eufemizare, dar nici aceasta nu prevestește nimic bun. Cuvântul greu nu se pronunță. Ar putea fi o "coborâre printre oglinzi", plină de fast și strălucire: Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor, În haine negre, cu ochii stinși, zâmbind ușor..." (Domnul Amărăciune) Tanatos-ul poate fi asimilat unui ceremonial mioritic. Sărbătoarea este perfidă, li-niștea aparentă: Dansați în cete un joc galant, cântați, lăute, arcușuri seci, viori pustii, de ce stați mute? Apar șoapte insidioase: Amărăciune, urând viața, mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ții neapărat, îți prind și acum, că pentru mine nu-i greu. C-c-cum să-i prinzi f-fără undiță? se miră Nuțu. Bine... Cu mîna, din cotloanele stîncilor. Vreți să vă arăt cum? Nu acum Bărzăune... se opuse Ilinca cu glas stins și încărcat de regrete... Hai să lăsăm pe altă dată... cînd o să venim special pentru asta... Acum trebuie să mergem unde ne-am pornit... Vin și eu atunci la prins păstrăvi! îi asigură Virgil ciufulind prietenos părul Bărzăunului. Păi venim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cea nouă, așa cum obișnuia să-și treacă degetele, rătăcite în mângâiere, prin părul lui și prin al copilului. Dominique mâncase în tăcere, cu un surâs cuminte și trist pe buze. Vocea ei, cărnoasă ca miezul de piersică, îi păruse acum stinsă și subțire. — Foarte bun. Se duseseră la culcare tăcuți, fără să fi fost obosiți. Își sim țeau gâturile uscate de iubire și limbile legate. Nu dormiseră. Se îmbrățișaseră mut, își mângâiaseră cutele din jurul ochilor, își muiaseră buricele degetelor fiecare în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fi lovit, de a aluneca și de a fi făcut una cu cascada, să se bizuie, așadar, doar pe agilitatea lui și pe noroc? Clipa de ezitare se dovedi salutară. În ciuda zgomotului infernal, răzbătu pînă la urechile lui un strigăt stins, nedefinit. Se încordă tot, chinuindu-se să deslușească natura sunetului și direcția din care provenea. Nu dură mult și chemarea se auzi din nou, mai anemică decît prima dată. Era posibil? Se strecură înapoi cu spatele, incapabil să se rotească
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
despre boala lui. Dar ce întâmplare! Se împiedicase de stârvul fiarei? Căzuse, probabil, din cauza urcușului, dar nu a vrut să spună nimic, ca să nu ne oprească, răpindu-ne astfel șansa de a ne reabilita în ochii lui. Ochii lui... acum stinși, din care se prelungea o umbră de ironie. Luminând mai bine capul lupului, am văzut furnicile plimbându-i-se pe pupile. Era mort de cel puțin o zi. Arăta destul de jigărit, cu blana cam smulsă. Tocmai năpârlea, pentru ultima oară
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Cod Civil: “Când obligaŃia este contractata sub o condiŃie suspensiva, obiectul rămâne în rizicopericolul debitorului, care s-a obligat a-l da, în caz de îndeplinire a condiŃiei. Dacă obiectul a pierit, în întregul sau fără greșala debitorului, obligaŃia este stinsa. Dacă obiectul s-a deteriorat, fără greșala debitorului, creditorul este obligat a-l lua în starea în care se găsește, fără a scădea din preŃ. Dacă obiectul s-a deteriorat, prin greșeală debitorului, creditorul are dreptul să ceară desfiinŃarea obligaŃiei
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
Cod Civil: “Când obligaŃia este contractata sub o condiŃie suspensiva, obiectul rămâne în rizicopericolul debitorului, care s-a obligat a-l da, în caz de îndeplinire a condiŃiei. Dacă obiectul a pierit, în întregul sau fără greșala debitorului, obligaŃia este stinsa. Dacă obiectul s-a deteriorat, fără greșala debitorului, creditorul este obligat a-l lua în starea în care se găsește, fără a scădea din preŃ. Dacă obiectul s-a deteriorat, prin greșeală debitorului, creditorul are dreptul să ceară desfiinŃarea obligaŃiei
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
știe de la Clarita; dorea să mă cunoască sau să-l cunoască pe tatăl meu, și râde de mine, ca toți. Of, demisionez, demisionez!" Capitolul XIV Ieri a văzut-o pe Clarita de departe, la pas, și i s-a aprins stinsul amor, chiar și acum când înțelege că ar fi iubit-o, ar fi iubit-o din suflet, acum când altul o iubește și ea vrea să fie al altuia. Și își spune: Dacă nu pot să fiu geniu în viață
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ei splendoare" ?i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate; Amor?it? li-i durerea, le sim?im ca-n vis pe toate, ??ci În propria-ne lume ea deschide poartantr?rii ?i ridic? mii de umbre dup? stinsul lumân?rii", dar poate sugera ?i sentimentul sfâr?ițului, al ??celii, al obscurit??îi, al spaimei În fă?a razelor ce se identific? de data aceasta cu Întunericul: „ ?i luna murii lungi albe?te Cu umbr? Împle orice col?", sau
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
umbrei" . Luna de?ine astfel, În contextul crea?iei eminesciene, una dintre cele mai revelatoare for?e expresive; acesteia „cerul Îi asigur? escorta comorilor sale, sfântă bog??ie a astrelor, atunci când se Înf????eaz? peste lume spre a da via?? stinselor Întinderi de ape, izvoarelor tainice ce a?teapt? chemarea ei magic? pentru a-?i aruncă În Înalt scânteia ???nirii lor; spre a broda cu perle iarbă de pe maluri, spre a face sclipitoare de pâlpâiri ?i reflexe masă dens? a lacurilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iubirii. În poezia „La steaua", poetul a concentrat „mecanică luminii stelare" „pentru a da iubirii, chiar stinse, orizontul supremei (dar ?i amarei) omolog?ri cu mi?carea corpurilor cere? ți": „ Tot astfel când al nostru dor Pieri În noapte-adânc?, Lumina stinsului amor Ne urm?re? te Inc?”. Distan?a cosmic? se metamorfozeaz? În poezia eminescian? Într-un „departe l?untric" : asemenea str?lucirii Îndep?rtate a stelei care mai lumineaz? cerul ?i dup? ce „icoana" ei s-a stins, iubirea Inc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
însușește sau rechiziționează bunuri ale părții inamice, aflate sub puterea părții căreia îi aparține făptuitorul, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internațional, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justiție, drepturile și acțiunile tuturor resortisanților părții inamice sau ale unei părți importante a acestora, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 434 Infracțiuni de război contra operațiunilor
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lumile nou-venite trăgându-se în sine... uite așa... Și Gaspadin îi demonstră lui Nur Iulian cum, sugându-și burta și arătându-se și mai scofâlcit decât era. — Dar, din modelarea acestui puhoi de lumi rămân multe resturi, coji sumbre, cochilii stinse. Cabaliștii le numesc qliphoth. Aceste coji, Julien, aceste cochilii sunt demonii noștri. Și, spune-mi, pentru a reveni la greșeala de tipar care l-a tulburat atât de grav pe Dalí, nu e oare straniu că în limba franceză o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Baroane... Miroase-a mort, ți-am mai zis. Oi fi răcit, că ești îmbrăcat subțire, nu-ți mai simte nasu` nimic. Hai pe mal! Sar din barcă, lasă undițele în iarbă, iar Baronu` aruncă niște vreascuri uscate peste jarul aproape stins. Curăță peștii cu un briceag - elvețian, mi l-a dat unu` care avea o datorie, în armata elvețienilor numa` cu așa ceva se umblă, taie și firu` de păr -, apoi fixează o tablă pe niște pietre, deasupra jarului, o lasă să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
urme aproape insesizabile în locurile unde atingea peretele muntelui, fu o călătorie lungă, aproape interminabilă, chiar și radioul se opri la un moment dat, anulând indiferent vocea inconfundabilă a lui Falco, apoi mașina se înfundă în zăpadă, cu un geamăt stins, sparse stratul de gheață și rămase în râu, cu roțile în sus, într-o expectativă deprimantă... Paradoxal, un ștergător continuă să se miște bezmetic, de la stânga la dreapta, câteva minute bune, apoi se opri brusc, iar furtuna terfeli cu și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mea cea mare. Atunci a murit bunicul, tatăl tatei! L-am iubit pe bunicul, era un bătrân interesant. Făcuse Primul Război Mondial și povestea mereu ce i se întâmplase, cum fusese aruncat, împreună cu niște cadavre, într-o groapă cu var stins, fiind bolnav de tifos exantematic. Nici el nu-și explica cum a reușit să se salveze, să fugă, să scape. Era obsedat și acum, la peste 90 de ani, de grozăvia acelui moment prin care trecuse. Bunicul, la care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca să-și dea seama ce e acolo, doar că mirosul îl amețea. A mai strigăt de câteva ori și în sfârșit, la un moment dat, în cadrul ușii apăru Carmen. Am văzut că nu ești în livadă, ușa era deschisă, lumina stinsă și am intrat să văd ce s-a întâmplat. Vezi ce s-a întâmplat! Ia două scânduri de la perete și împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se sprijini, se răsuci pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
câteva clipe nemișcat, de parcă se simțea epuizat, și apoi a început iar să se miște. A traversat piatra, parcă poticnindu-se, și s-a târât, încet, spre iriși. — Dă târcoale prin grădină încă de dimineață, am zis eu cu voce stinsă. Mama a oftat adânc și s-a prăbușit în scaun. — Asta-i! Sunt sigură... își caută ouăle. Biata de ea! Mama era tare mâhnită. Am chicotit nervos. Nu mă simțeam capabilă de altceva. Razele soarelui la asfințit, care se opriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]