2,056 matches
-
noi, adică tu, adică noi, adică tu, adică......... ..................... stai. Ne regrupăm. Studiem situația. Au apărut noi date. Conflictul se extinde. Enclavă. Stare de alertă. Asediu. Code blue. Poate un nou capitol. Poate asistolă. Ești pregătit? Nu? Începem. Continuăm până când te stoarcem complet de puteri, până când plăcerea cea mai mare e amintirea de-a dreptul preistorică a unui timp în care te întindeai până-ți pârâiau oasele, în care zvâcneai, dimineața, din pat, în care te aplecai neimplicat să culegi o scamă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
trăiască, Apolodoro, trăiește, trăiește, trăiește. Eu am voință și nu resemnare pentru a trăi; și mă resemnez cu moartea pentru că vreau să trăiesc; nu, nu, nu mă resemneze să mor, nu mă resemnez... și voi muri. Această ultimă vorbă îi stoarce o lacrimă. Sunt aici, Apolodoro, sunt aici înghițindu-mi durerile, încercând să atrag atenția în vreun fel, făcându-mă extravagant... Sunt aici, meditând la eternitate zi și noapte, la inaccesibila eternitate, și fără copii... fără copii, Apolodoro, fără copii... Suspinele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fuiorul poeziei: „ Turmă visurilor mele eu le pasc că oi de aur". „Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite", „cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură existen?ial? a poetului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
existase o astfel de luptă - imaginația o ia la goană, pornește în galop nebun, biciuită de o cravașă imaginară -, poate că aceea fusese chiar noaptea în care monstrul pădurilor căzuse răpus, în sfârșit, în fața porții, sub privirile uimite ale străjerilor storși de vlagă, de frică și de oboseală, suflase din ce în ce mai greu, își horcăise agonia și murise, într-o baltă de sânge care se întinsese din ce în ce mai mult, sub razele lunii revenită în decor dintr-un exil autoimpus. Totuși, niciun animal coborât din
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
atunci când gerul broda pe geamuri, cu o măiestrie magică, flori înfiorător de frumoase. Cana de lut, smălțuită, era fierbinte, iar palmele sale o primiră ca pe o binecuvântare. Ducând-o către gură, se îmbătă înainte de a simți pe limbă licoarea stoarsă de la sânul toamnei trecute. Și-i fu bine... Picioarele refuzară să mai meargă, iar el se așeză turcește în zăpadă și strigă mai vreau o cană, bunico, măcar una și o felie de cozonac, așa cum faci matale, cu multă nucă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trecut terciuit, una peste alta. Cred că aș putea să spun și la propriu, și la figurat, fără teama de a greși. Nici n-am plâns. Deși eram mic și țineam la tata mai mult decât la mama, n-am stors nicio lacrimă. N-am putut. Și nici nu vroiam. Am gândit încă de atunci că nare rost să mai dai apă la șoareci după ce a murit cineva. Din moment ce nu ești Dumnezeu, nu poți să mai aduci înapoi pe nimeni. Și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
-i decât un alt nume dat vanității. Este efortul ființelor umane de a-și pierde calitățile omenești. (rând liberă Aș putea jura și în fața lui Goethe că sunt un scriitor foarte talentat. Conținut fără cusur, umor sănătos, patos cât să stoarcă lacrimi cititorului. Un roman distins, perfect în felul lui, care să fie citit cu voce tare, cu respectul cuvenit. Aș putea scrie un astfel de roman dacă n-aș fi un timid. Însă o astfel de conștiință a geniului este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
atunci cu ceea ce sunt acum... De fapt, nu se poate face nici un fel de comparație! Eram cu capul în nori și o delăsătoare. Cu toate astea, începuseră să mă îngrijoreze și pe mine sumele de bani pe care mi le storcea Naoji și care, treptat, au luat proporții de coșmar. Într-o zi, când m-am dus la teatru, i-am dat liber șoferului și, la întoarcere, am mers pe jos până la apartamentul domnului Uehara din Kyobashi. Era singur acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
saké, vă fac cinste. Să nu-ți mai faci griji din pricina farmacistului. Se va aranja într-un fel sau altul. Naoji părea încântat că l-am cunoscut pe Uehara și că mi-a plăcut. În seara aceea, de îndată ce m-a stors de bani, a dat fuga la Uehara. Viciul este probabil o boală a spiritului. L-am lăudat pe Uehara și am luat de la fratele meu câteva romane scrise de el. După ce le-am citit, i-am spus lui Naoji că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Pe scurt, n-am de ales. Gândul că trebuie tot timpul să decid singură mă face să plâng. E prima oară când trec printr-o asemenea experiență și mă întreb dacă nu se poate găsi cumva o soluție. Mi-am stors mintea de parcă aveam de rezolvat o problemă complicată de algebră. Am ajuns să cred că există un punct în care totul se poate descurca. Prin urmare, am prins, brusc, curaj. Ce gândește oare despre mine prețiosul meu M.C.? Întrebarea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
v-am trimis-o zilele trecute era plină de capcane. Bănuiesc că le-ați dibuit pe toate. Da, e adevărat. M-am folosit de șiretlicuri în fiecare rânduleț din scrisoare. Am impresia că ați considerat că nu urmăresc decât să storc bani de la dumneavoastră ca să mă salvez pe mine. Nu neg. Totuși, aș vrea să știți (scuzați-mi exprimareaă că, dacă singura mea țintă era să am un protector, nu vă alegeam tocmai pe dumneavoastră. Am impresia că s-ar găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mi-am plătit întotdeauna partea mea. Nu mă putea suferi pentru asta și considera gestul meu mândrie ieftină de aristocrat. Nu din mândrie plăteam. Eram prea înspăimântat ca să pot să beau sau să țin în brațe o femeie cu bani storși de la el. Ziceam că procedez așa din respect pentru scrierile lui, dar asta era o minciună. Zău că nu înțeleg de ce-am făcut-o. Mă deranja să-mi plătească altcineva. Îmi era teribil de greu și de nesuferit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a distrat de minune la o piscină din București, alături de sora ei mai mică, Lorena, în vârstă de 15 ani. Andreea Tonciu a fost surprinsă de paparazzi în ipostaze incredibile. În una din imagini, Andreea își apasă sânii pentru a stoarce apa din costumul de baie. În altă imagine, Andreea a fost surprinsă în timp ce cădea de pe un colac, având picioarele larg deschise.
Andreea Tonciu și-a stors sânii și și-a desfăcut picioarele la piscină by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71944_a_73269]
-
suporte ceara fierbinte. Piesa cu care Cezar participă la Eurovision, “It’s My Life” (muzică și versuri Cristian Faur), este una controversată, presa engleză desființându-l ca solist. Ziariștii de la Daily Mirror au susținut, după ce i-au ascultat interpretarea: “Tânărul stoarce începutul piesei precum un cântăreț de restaurant surescitat, înainte de a lansa un falsetto care ar putea să spargă pahare”. De altfel, și jurnalistul CT Popescu l-a parodiat într-o emisiune de radio pe Ouatu pentru melodia care reprezintă România
Cezar Ouatu s-a epilat pe piept pentru Eurovision by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72309_a_73634]
-
Ilustrată din Amarul Târg, poetul se plimbă pe străzile pustiite ale urbei, cufundat în gândurile sale - deloc optimiste -, precum un alt Leopold Bloom. Dubla perspectivă interioritate/exterioritate, specifică poeziei lui Gheorghe Grigurcu, devine explicită, reliefurile palpabile alternând cu meditațiile poetului stors de iluzii. Dacă în poemele minimaliste viziunea poetică este întemeiată fie pe reflecție filosofică, fie pe contemplație, în Ilustrată din Amarul Târg cele două elemente coabitează într-o strânsă îngemănare: "Fragilă-i viața cum un nor cum tunetul său/ limba
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua-n șase colțuri; Eu, Duvid-Ari, Praștia căruia stoarse Blestemul din clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau, - La vatra voastră venii cântecele să vi le învăț, Dar cât de curând Pe-al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile și curmalii
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
exponent al unei ideologii de dreapta, "reacționare", cum s-a insinuat în mai multe rânduri, de-a lungul anilor, romanele mele ar fi fost mult mai ratate decât le-au sancționat anumite critici. În Noaptea lui Iuda (și nu numai), storc din postmodernism și din postmodernitate exact cât pot și cât trebuie. Flagelez relativismul și inconsistența lumii contemporane numai în măsura în care atitudinea mea severă are un impact estetic. Nu pot să mă tranform într-un inchizitor penibil care țipă în pustiu. Disoluția
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
a căutat dl Orescu în ciorba râncedă servită pe post de trufanda la ziarul "Ziua"? Câtă vreme s-a menținut în zona comentariului tehnic, n-am putut să-i vedem găunoșenia. Ani în șir, dl Orescu s-a prefăcut că stoarce o pastă substanțială dintr-un tub despre care știam cu toții că e gol. Și totuși, în ciuda avertismentelor, dl Orescu o ținea înainte cu politichia fină, care duhnea de la o poștă a comandă politică. Iar dacă n-a fost comandă poli-tică
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
ștearsă a aceluiași personaj convine însă dimensiunii sale retractile, trăind în continuitatea unei vinovății perpetue. Spre deosebire de lamentabilul Pearl Harbour (2001) al lui Michael Bay, regizorul a știut să nu transforme filmul într-o combinație de love story cu war story storcînd lacrimi cu nemiluita, menținîndu-se într-un registru sobru. Nu avem încleștări eroice, bubuieli de efect sau alte reziduuri belicoase, ci un tablou sensibil al catastrofei de la Dunkerque, vizionată atît prin rătăcirile un mic grup de soldați din care face parte
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
acțiune. Citindu-i cu atenție cartea, observăm însă că de fapt diaristul e un om singuratic. Inițial, vrea să-și facă multe, cât mai multe relații în "lumea bună" pariziană. După un timp, începe să se simtă tot mai obosit, stors de obligațiile pe care și le-a creat. Prietenul cel mai drag, Dimov, e revăzut pe malurile Senei nu neapărat cu ochi reci, dar cu o privire mai stinsă, lipsită de strălucirea de altădată. Țepeneag continuă să se agite, pentru
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
că bărbatul nu mai suporta apropierea dintre ei, el care altădată îi cerșise să nu plece și să rămână lângă ea, izbăvit de mohoreala de afară"). O altă formă a ereziei în raport cu dogma se impunea în detrimentul canonului. Puterea lor era stoarsă, anihilată de o convingere fatalistă. Eroii militau cu toată forța pentru izbânda revoluției, dar la o disecție mai atentă nu credeau în victoria ei. Se aruncau în luptă, acceptau moartea, purtați însă de un presentiment: inevitabilitatea eșuării. E interesant că
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Între timp, unii dintre acei copii au îngroșat numărul boschetarilor adulți, alții au intrat în circuitul pușcăriilor după ce au atins vîrsta majoratului și nu se ște cîți au ajuns, neidentificați, la morgă. ONG-urile cu pricina, care făceau bani frumoși storcînd de bani mila Occidentului, pe vremea cînd în presa străină apăreau reportaje despre copiii străzii, ori că și-au găsit un obiect mai lucrativ de acțiune civică, ori că au intrat în adormire, deoarece Europa nu mai stă cu ochii
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
Branea pornește de la gestul exterior, aparent mărunt, pentru a configura, rapid, părțile nevăzute ale aisbergului. Analiza nu este un scop, în Drumul egal al fiecărei zile, ci o tehnică de realizare a unui complex tablou interior, dus până la ultima tușă, stors de ambiguități. De aceea, pe măsură ce romanul avansează, îi este tot mai dificil autoarei să-și mai surprindă realmente cititorul. Lucrurile se leagă, s-au legat deja, amănuntele s-au acumulat și organizat după o coerență epică tot mai vizibilă. Din
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
sucesiune de eseuri și meditații asupra misterului existențial) îi transformă pe aceștia în urmași spirituali și păstrători ai unei revelații încredințate. Urmași spirituali, dar, printr-un subtil efect pervers, și victime hipnotizate ale colonelului, care-i contaminează cu neliniștea sa, storcându-i de substanță vitală. Monotonia scăzut melodioasă, de violoncel, a frazării, precizia și abundența descrierilor configurează o proză de atmosferă și semnalizează, constant, prezența ficțiunii, faptul că ne aflăm pe domeniul ei de elecție, perfect protejat. Aerul acesta "de modă
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
s-au implicat pe viu, în scenă, în dispute corp la corp, de o vigoare remarcabilă, dar și aici intervenind umorul și continuând asocierea cu diferite elemente materiale, naturale sau construite, de la "piatra filozofală" , o piatră seacă din care au stors apă, până la ingenioase invenții omenești, precum vaporașele sau o păpușă- dirijor, așezată deasupra capului personajului care-l reprezenta pe tatăl sau pe maestrul celor patru fii sau ucenici ai săi, dirijor situat, deci, într-un plan suprapus, superior celui terestru
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]