2,915 matches
-
izbuti să fie tot atît de sălbatic și de nul, ca și azi, copiii se uită la odraslele altora, bine hrănițe și îmbrăcate, nevestele n-au cu ce să-și cumpere un mantou, si pantalonii boemului cedează din cusături și stofă. Și viața omului, care-i scurtă, se topește în universul indiferent". Ironia la adresa filosofiei revoluționare și a efectelor sale e fără cusur. Soluția? Ar fi "o carte a muncitorului", "o carte care nu știm dacă a fost scrisă de un
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
i se confirme impresia de bun-simț că nu, chiar nu e posibil ca un asemenea demers literar să se ia în serios, atunci e clar că, deformat, în prealabil, de prea multe cărți bune, un atare lector nu ar avea stofă de redactor de editură, condamnat la asemenea lecturi-pedeapsă. Iar dacă ajunge și mai departe cu cititul, e neîndoielnic că profesia, care l-a deprins să citească meticulos, cu creionul în mină și din scoarță în scoarță, îi va fi, într-
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
Merge la tonomat. Ascultă.) Sau el. (Arată la Paul.) Arne: Ai dreptate. Doi înseamnă deja mai mulți. Restul e doar o chestie de cantitate. Interesează cel mult matematica, statistica, nu filosofia... Nils: Arne, păcat că n-ai terminat facultatea. Aveai stofă, pe cuvânt... Arne: Vax! Cui i-ar folosi un filosof în plus? Nimănui... Nils: Mie mi-ar plăcea să mă gândesc la lucrurile astea... Arne: Cui nu-i place? Paul: (Întorcându-se) Mie. Mie nu-mi place. La ce bun
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
cu o carieră care nu se împiedică de amoruri banale, extraconjugale. Tehnic, riguros, meticulos, scrupulos, Ion Lucian îmbină minunat un stil tradițional cu prospețimea modernității înconjurătoare. Cu Brînzovenescu, Dan Puric face o bijuterie. Artă actorului este desăvîrșită în a prinde stofă unui perfect mediocru arivist, umil, în formă și fond, un entuziast cățărător, bun la toate:ade la complotist, la populistul maestru de ceremonii care joacă, pătruns, calusării cu oamenii din popor, alegători. Este un rol construit de un profesionist a
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
play, fără nici o măsură. Naivitatea lumii vechi - Istrate Micescu o convinge pe doamna Ollănescu să nu emigreze, în 1947, fiindcă foarte curând o să vină americanii, și pragmatismul brutal, fără nici o opreliște, al nouveniț ilor. Așa a fost să fie are stofă de roman picaresc, începând într-o lume a dulcilor plictisuri, a meselor tihnite în familia mare, a vacanțelor la munte, continuând prin domicilii improvizate, închisori, colonii de muncă și, în fine, în exil, în Germania. Anii noii schimbări de regim
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
clepsidra unui timp despre care dă dovadă că știe tot. De aici și senzația de relativizare accentuată. Este atent la contextul internațional pregătind evenimentele de la finele anului și nu-i scapă nimic din monografia țării sub comunism. Adrian Buz are stofă de istoric ce prezintă didactic indicii viețuirii în sera comunistă. Nul interesează în niciun fel dialectica istoriei, nici mitologiile, chiar trăite. Opțiunea lui vizează autoscopia la rece, cu numeroase excursuri despre viața în comunism. Protagonistul, tânăr militar, justifică în opinia
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
ne reamintim „Filantropia”, suspectat că ar avea tuberculoză. Aici a și murit, împreună de el, de omul care își confecționa un costum din opt nu după mult timp. Familia a auzit vestea la radio și a venit în metri de stofă iar încălțămintea și-o făcea numai pe comandă. grabă la București, dar era prea târziu. „Gigantul României” Uriașul Gogea Mitu, pe numele lui real Gogu Ștefănescu, fiul murise. Trupul lui fusese ascuns într-un laborator subteran al lui Gheorghe și
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
sau bluză, pantaloni în culori neutre, jeans clasici, cardigan, pantofi cu toc sau balerini, încălțăminte elegantă cu toc sau talpă plată (pantofi, balerini, cizme, botine/ghete, sandale fără a fi prea decupate sau extravagante), accesorii, iar la bărbați - pantaloni din stofă sau pantaloni chino (din doc), jeans clasici, cămașă cu mânecă lungă, tricou polo, cravată (opțional), jachetă/blazer, pulover, pantofi cu sau fără șiret. Stilul alternativ Business presupune la femei "costum deux-pieces, cu fustă sau pantalon, în culori neutre, fustă midi
ASF are cod vestimentar. "Culori îndrăzneţe, imprimeuri, pantofi Sport, accesorii vesele" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21480_a_22805]
-
sau bluză, pantaloni în culori neutre, jeans clasici, cardigan, pantofi cu toc sau balerini, încălțăminte elegantă cu toc sau talpă plată (pantofi, balerini, cizme, botine/ghete, sandale fără a fi prea decupate sau extravagante), accesorii, iar la bărbați - pantaloni din stofă sau pantaloni chino (din doc), jeans clasici, cămașă cu mânecă lungă, tricou polo, cravată (opțional), jachetă/blazer, pulover, pantofi cu sau fără șiret. Stilul alternativ Business presupune la femei "costum deux-pieces, cu fustă sau pantalon, în culori neutre, fustă midi
ASF are cod vestimentar. "Culori îndrăzneţe, imprimeuri, pantofi Sport, accesorii vesele" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21479_a_22804]
-
întrucât el însuși era hotărât să-și câștige viața muncind), iar virulența împotriva politicienilor români de toate calibrele era vizibilă. Dacă ar fi avut un nivel decent de cultură, tânărul acesta ar fi fost un pamfletar redutabil, fiindcă avea asemenea stofă. închei portretul tânărului român stabilit la Veneția, întrucât articolul meu are un alt scop. Aș fi vrut să vorbesc aici și despre țiganii români, cu figuri lombroziene, așa-ziși muzicanți, care sufocă metrourile pariziene, precum și despre suratele lor ghicitoare în
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
piperul primului act, mai lent și mai expozitiv din scriitură. De cînd intră în scenă, Gonța-Nelkin este primul personaj care aduce cu el nebunia: îndrăgostit de Lidocika, el luptă ca ea să nu cadă în plasa lui Krecinski, simțindu-i stofa de farseur. Luptă pînă la a fi considerat ridicol și chiar nebun. Agitat, frenetic, încercînd să fie și cuceritor, Grigore Gonța îți atrage privirea și atunci cînd nu are de rostit o replică, ci învîrtește doar o cutie cu bomboane
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
față, în sfârșit, ultima linie, linia a cincea. Ea pare ceva mai însingurată. Când ne apropiem, vedem doar câțiva colonei în uniformă, foarte politicoși, civilizați. Le arătăm pașapoartele. Unul dintre colonei vâră documentele noastre pe dedesubtul unei perdele negre de stofă ce atârnă de sus și până jos pe fațada gheretei, ca și cum ghereta ar fi în doliu. Astfel încât, nu-l poți vedea pe ofițerul care trebuie să-ți ștampileze pașaportul. Reținusem și amănuntul că documentele fiind vârâte pe sub stofa neagră, aceasta
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
negre de stofă ce atârnă de sus și până jos pe fațada gheretei, ca și cum ghereta ar fi în doliu. Astfel încât, nu-l poți vedea pe ofițerul care trebuie să-ți ștampileze pașaportul. Reținusem și amănuntul că documentele fiind vârâte pe sub stofa neagră, aceasta făcuse un pliu dedesubt... în aceeași clipă, mă gândisem că poate și în infern există asemenea posturi mascate, condamnații să nu vadă cu cine au de-a face, cu Diavolul-șef. Așteptam de vreo zece-cincisprezece minute bune. Ceilalți
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă. Acesta interveni numaidecât, adresându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu al stofei, de astă dată în sens invers. Am mai scris despre aceasta și revin de teamă ca textul publicat pe timpuri să nu se fi pierdut. Ar fi o pagubă. De aceea, risc să mă repet. Înmânându-ne pașapoartele, colonelul ne
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
cu ideea, mă gândisem și la beneficiile pe care le-aș fi avut în sărăcia lucie în care trăiam cu toții. Dar, ce surpriză, un regizor pe care-l consideram inteligent, prietenos, să se gândească tocmai la mine, care nu aveam stofă de actor și nici de 'colaborator'... Pe vremurile acelea grele, cenușii, Liviu Ciulei, un tânăr de familie bună, binecrescut, avea darul ascuns de a ataca lumea, dolcemente, prin aerul său supus, smerit, fals modest. O biografie complicată, sumbră, datorită une
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
încă nesăpată/ picioarelor mele le spun rugăciuni păgîne le pun înainte foarte flămînd fiind să pască întîmplări sălbatice cu munți și păduri îndepărtate poate chiar de neatins/ apoi mă-mbrac încet încet ca un nabab cu insolitul meu costum din stofă de țărînă pură sticloasă inconfundabilă cu guler cu manșete cu buzunare cu căptușeală de iarbă tînără zglobie frunzoasă/ pornesc la-ntîmpalre pe străzi prin cartiere sărace prin parcuri obscure prin care doar paraliticii dorm cu bezna impenetrabilă-n brațe/ îmi imaginez
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
bogățiile pe care ni le arată și, în același timp, căutătura-mi ascuțită, sigură și redutabilă se plimbă în trecere asupra persoanei lui, din care nu-mi scapă nimic. Și văd: peste uimitoarea cămașă se încrucișează o vestă verde, de stofă aspră, o jiletcă de vînător, croită din ceea ce ei numesc jägersstoff. Această jiletcă verde e butonată cu colți de animal, galbeni, ascuțiți, fioroși. Nu știu cărei fiare au aparținut. Va trebui să întreb. Dar, fără să vreau, găsesc că această podoabă de
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
destule ipoteze merită urmărite în analiza lor. De fapt, situația seamănă cu ceea ce autoarea însăși spune la un moment dat: "Și chiar dacă găseam pe alocuri câte un vers mai reușit/.../ acesta se sufoca realmente de celelalte: false, goale, lipsite de stofă, de sevă..." (p. 181). Maniera în care își construiește eseurile denotă, de prea multe ori, un entuziasm naiv și necontrolat de începător. Textele Aurei Christi abundă în nume care cu greu pot sta alături atunci când îți propui să scrii despre
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
cele din urmă întreb, pe cineva din cartier, unde pot găsi. Îmi arată croitoria. "De ce nu spune, mai bine, că nu știe?" mi-am șoptit, iritată, în barbă. Și totuși, mă apropii. Și intru. Înăuntru zăresc, cu stupoare, că locul stofelor este luat de rafturi cu țigări, bomboane, băuturi răcoritoare. Și alte mizilicuri. Centimetrul croitorului, întotdeauna agățat pe după gît, a dispărut și el. Acum are un mic calculator cu care socotește valoarea cumpărăturilor. Se întrerupe, uneori, ca să-l informeze pe un
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
abia așteaptă să scape de "piatra" din casă este simplu în mijloace măsurat în apariții, tumultos și bine temperat, generos cu cei doi tineri parteneri, - Bianca Zurovschi și Dan Cogălniceanu. Încă de la debutul ei de la teatrul din Galați se vedea stofa de actriță cu un potențial real pe care Bianca Zurovschi îl are. Fiecare rol, mai mare sau mai mic, nu face decît să confirme, să-l transforme, pe cred în sigur. Iar în Cerere în căsătorie cu prisosință, lucrul cu
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
mute/ falimentul și fala în fresca de mucava prinții de var/ sinuciderea/ palmierii exilați aduși să moară la Pontul Euxin/ integrarea în Europa NATO globalizarea/ idealurile libertății". Astfel autorul Solaris-ului probează, între altele, cum se poate croi veșmîntul poeziei din stofa mizerabilă în sine a actualității.
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
puteti să-i comândați mai înalți, măi scunzi, măi blonzi, măi bruneți, mai inteligenți, mai putin inteligenți, de sex feminin sau de sex masculin ș.a.m.d. Eu aș vrea așa: gemeni, bruneți cu ochii verzi, piele arămie, inteligenți, cu stofă de învingători, fără probleme emoționale, de înălțime medie, frumoși foc și cu bani. Sex masculin, livrarea în intersecție la BIG Berceni, cu un telefon înainte. Îi iau eu de-acolo.
Faceti copii pe comanda speciala by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19664_a_20989]
-
550000 - 1 300 000 de lei, sonerie de apartament - 30000 - 90 000 de lei, filtru cafea - 150 000 - 450 000 de lei, prăjitor de pâine - 180000 - 350 000 de lei, ștergătoare de parbriz - 60000 - 90 000 de lei, pantaloni din stofă - 250 000 - 550000 de lei, trening pentru copii - 150 000 - 250 000 de lei, trening pentru adulți - 200000 - 380 000 de lei, botoșei - 50 000 - 160 000 de lei, șapca - 60 000 - 200 000 de lei, bicicletă pentru copii - 800
Agenda2003-16-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280923_a_282252]
-
68 000 euro. Talcioc Slapi - 50 000-200 000 de lei, adidași - 200 000-480000 de lei, blugi - 350000-650 000 de lei, rucsac - 100 000-350 000 de lei, poșetă - 150 000-300 000 de lei, fustă - 180 000-450 000 de lei, pantaloni din stofă - 250 000-550 000 de lei, bretele - 50 000-90 000 de lei, set carioca - 10 000-70 000 de lei, robot de bucătărie - 450 000-700 000 de lei, telefon - 150 000-750 000 de lei, broască pentru ușa - 70 000-300 000 de lei
Agenda2003-20-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281022_a_282351]
-
Ion Pillat, mergea mult mai departe și profita spontan de le droit de cuissage, încă în uz, parese, pe moșiile boierilor români. Condiția de aristocrat i-a indus lui Pillat un stil de viață care pătrunde pînă la urmă în stofa poeziei. Limbajul epurat și delicatețea aluzivă salvează însă totul. Altă trăsătură neașteptată: poetul și-a purtat la vedere, în mod ostentativ, prozodia proprie, o prozodie întru totul clasică. La Pillat, formula prozodică e decisivă și configurează însuși sensul mesajului poetic
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]