1,177 matches
-
cu sora Elena, la Veneția, Tatăl Grigore și fiul Constantin, fotografie cu foștii profesori Iscovici, Mărgineanu și cu bunica Elena Bălăceanu, în 1941, o altă imagine la Paris cu sora, Casa din strada Orlando, nr.4, din 1902, Moara dinb Stolnici, refăcută în 2002, Casa de la Stolnici înainte de a fi naționalizată de comuniști, în 1946, și multe alte imagini din prezent cu Î.P.F. Teoctist, fotografii de la diferite conferințe și simpozioane la care a participat academicianul, inclusiv o fotografie istorică alături de
ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- ACADEMICIANUL CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376210_a_377539]
-
Grigore și fiul Constantin, fotografie cu foștii profesori Iscovici, Mărgineanu și cu bunica Elena Bălăceanu, în 1941, o altă imagine la Paris cu sora, Casa din strada Orlando, nr.4, din 1902, Moara dinb Stolnici, refăcută în 2002, Casa de la Stolnici înainte de a fi naționalizată de comuniști, în 1946, și multe alte imagini din prezent cu Î.P.F. Teoctist, fotografii de la diferite conferințe și simpozioane la care a participat academicianul, inclusiv o fotografie istorică alături de Familia Regală la Jokey Club, în
ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- ACADEMICIANUL CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376210_a_377539]
-
de pagini, aceasta reprezintă o contribuție valoroasă la cauza națională, la dezvoltarea conștiinței unității noastre naționale. Autorul zugrăvește personalitatea marilor cărturari din trecut în frunte cu Ion Neculce, a unor domnitori cu merite deosebite în cultura națională ca Dimitrie Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino, reprezentanții Școlii Ardelene ș.a. Din această lucrare se degajă viziunea României întregite prin unirea teritoriilor naționale aflate sub dominația imperiilor austro-ungar și țarist. Pentru cinstirea aniversării a 300 de ani de la primul act politic al Unirii poporului român
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
politice supreme și limpezi, în epoci de măreție ale unor popoare, ci a coborât și în cele sumbre, de diminuare a forței lor. Nu puțini sunt oamenii politici din Principate (i-am plasa în frunte pe Constantin Brâncoveanu și pe stolnicul Cantacuzino), care au procedat, avant la lettre, după spusele lui Michelet: „rămâneți în întinsa mare a lumii, dar capul vostru să fie întotdeauna deasupra valurilor ca să puteți vedea ce se petrece în jurul vostru”. În Principatele secolului XVIII, capetele ridicate prea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constantin Șerban se alătură acelor istorici care plasează începuturile chestiunii orientale în Evul Mediul timpuriu, odată cu penetrarea turcilor pe continentul european. Procedând însă la exegeza operelor cronicarilor noștri, a activității politice a românilor în acea epocă, cu deosebire a operei stolnicului Constantin Cantacuzino, ei insistă asupra faptului că de la asediul Vienei (1683) se deschide o epocă de importanță crucială pentru sud-estul european și chestiunea orientală. Într-o situație asemănătoare se află și Virgil Cândea, care, în diversele sale studii, nu se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stă scris în jurnalul și instrucțiunile lui Petru I. La Stănilești a fost pierdută o bătălie împotriva Porții Otomane, dar lupta, marea luptă, a continuat. Firul raporturilor politice întreținute de români cu rușii a fost reînnodat. La 1 ianuarie 1712, stolnicul Constantin Cantacuzino îi scria lui Golovkin că întreruperea corespondenței lor se datorește „tăcerii noastre” din cauza temerilor (care s-au vădit foarte întemeiate) și că, la 7 decembrie 1711, a trimis o scrisoare a domnitorului către Șeremetiev prin căpitanul Lepădații. Datată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întreruperea corespondenței lor se datorește „tăcerii noastre” din cauza temerilor (care s-au vădit foarte întemeiate) și că, la 7 decembrie 1711, a trimis o scrisoare a domnitorului către Șeremetiev prin căpitanul Lepădații. Datată 7 decembrie 1711, există o scrisoare a stolnicului către Toma Cantacuzino, prin care-i comunică știri de la Poartă și-l anunță că a primit „avec beaucoup de peine” permisiunea domnitorului de a trimite scrisorile ambasadorilor Șafirov și Șeremetiev-fiul către feldmareșal. Greu, dar permisiunea a fost totuși dată. Contemporanii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sale întreagă și fără primejdie de către amândouă părțile”. Treizeci de ani mai târziu, fără să renunțe la explicația de mai sus, N. Iorga adăuga un element în plus: domnitorul n-a trecut deschis de partea țarului, fiind reținut de prudența stolnicului Constantin Cantacuzino, care invoca legăturile cu habsburgii, primejdia tătară și chestiunea dacă sub ruși va fi mai bine decât sub turci, ceea ce contrazice opinia acelora (Virgil Cândea) care atribuiau Cantacuzinilor un filorusism fără rezerve. Paul Cernovodeanu invocă și el, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și experiența lui Petru cel Mare ar fi angajat într-un conflict uriaș Imperiul, pe care tocmai îl consolida ca mare putere europeană, de dragul unor sentimente de filantropie creștină”, nu poate fi însă atribuită nici lui Brâncoveanu, nici unchiului său stolnicul Cantacuzino. Este adevărat că nici unul din cei amintiți mai sus nu „suferea” de naivitate, dar cineva a făptuit o mare eroare, și acesta a fost Petru I. Citim în jurnalul țarului: „acest marș împotriva turcilor a fost făcut prea disperat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fără voia sa și împotriva simțămintelor sale. El va returna țarului banii trimiși, pentru aprovizionarea pe care domnitorul i-o destinase și pe care a făcut-o „cale întoarsă” spre lagărul otoman aflat în „coastă”. Dar, la 23 ianuarie 1712, stolnicul Constantin Cantacuzino îi scria cancelarului Golovkin că, dacă însă cineva ne socotește infideli, Dumnezeu care știe tot, să ne judece. Și stolnicul adăuga o știre care confirmă părerea că, pentru Constantin Brâncoveanu, episodul Stănilești a fost o neînțelegere, un act
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care a făcut-o „cale întoarsă” spre lagărul otoman aflat în „coastă”. Dar, la 23 ianuarie 1712, stolnicul Constantin Cantacuzino îi scria cancelarului Golovkin că, dacă însă cineva ne socotește infideli, Dumnezeu care știe tot, să ne judece. Și stolnicul adăuga o știre care confirmă părerea că, pentru Constantin Brâncoveanu, episodul Stănilești a fost o neînțelegere, un act tratat cu ușurință de țar, după care, odată consumat, se reiau vechile legături: la 7 decembrie 1711 - scria stolnicul - am trimis o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne judece. Și stolnicul adăuga o știre care confirmă părerea că, pentru Constantin Brâncoveanu, episodul Stănilești a fost o neînțelegere, un act tratat cu ușurință de țar, după care, odată consumat, se reiau vechile legături: la 7 decembrie 1711 - scria stolnicul - am trimis o scrisoare a domnitorului către feldmareșalul Șeremetiev prin căpitanul Lapedatu. Deci, o scrisoare trimisă celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principatele vor fi retrocedate Turciei cu acele condiții ce decurgeau din propriile lor drepturi și obiceiuri cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privirea spre vreo două duzini de cărți rânduite cu grijă În dulăpiorul cu geamuri din spatele biroului. Pătrundem mai departe În camera din spate, un fel de dormitor cu lucruri de-ale Ralucăi, mama poetului, aduse drept zestre de la tatăl ei, stolnicul destul de Înstărit Vasile Jurașcu. Ne impresionează plăcut mirosul de levănțică răsfirat dinspre crivaturi și rufăria curată ce se zărește prin deschizătura unui gardirop masiv din nuc, aflat În colțul camerei. Foarte aproape de oglindă e un dulăpior cu lighean și ibric
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mită, de au făcut nedreptate săracilor, zicea că le-au dăruit mânăstirii Strehaii”, Brâncoveanu ripostează cu umor: „Auziți, boieri, cu jafuri și nedreptăți face pomene!” Cu atât mai neașteptată și nedreaptă s-a dovedit a fi intriga lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, unchiul lui Brâncoveanu, pe care acesta „îl numiea tată, că de multe ori și noi am auzit pe Costandin Vodă zicând că «eu tată n-am pomenit, de vreme ce am rămas mic de tată, fără cât pe dumnealui tata Costandin l-
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
s-ar putea recruta filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o dezvoltare excepțională a volumului și a funcțiilor acestui organ" . Iată de ce, în glumă, putem afirma și în zilele noastre că oamenii care au păr puțin pe cap sau nu au păr deloc, par a fi mai inteligenți. Constantin Bălăceanu Stolnici 118 vorbește despre apariția conștiinței de sine a omului ca despre un "eveniment extraordinar", care s-a petrecut "printr-un mecanism misterios în care mutațiile genetice au avut un rol deosebit..."119. Este un punct de vedere care ne apropie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este scrisă din punctul de vedere al unui teolog, ci, în primul rând, din punctul de vedere al unui economist. Explicația teologică, de tip creaționist, este de ajuns prin sine însăși. "Organizarea neuropsihologică surprinzătoare"147, de care vorbește Constantin Bălăceanu Stolnici, nu mai este la fel dacă o privim în contextul complexității lumii în care trăim și universului în care trăim. Tot surprinzător este și că în fiecare primăvară pomii înfloresc. Perfecțiunea nu aparține omului și nu omul este surprinzător. Perfecțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bastiat, Fr., Proprietate și lege, www.mises.ro Bataille, G., Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Bataille, G., Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bălăceanu Stolnici, C.,; Berescu, M., Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Beaud, M., Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000, Editura Cartier, București, 2001. Bertrand, R., Cunoașterea lumii exterioare , Editura Humanitas, București, 2013. Besançon, A., Anatomia unei stafii, Editura Humanitas
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
religiei, Editura Nemira, București, 2006. 11 Vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I, p. 24. 12 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 45. 13 Apud. Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009. Trimiterea se face în prefața lucrării amintite. 14 Jon Elster, Comportamentul social. Fundamentele explicației în științele sociale, Editura ALL, București, 2013, p. 62. 15 Hegel a afirmat că "tot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
analiză complexă a etapelor devenirii umane, vezi Ernst Mayer, De la bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 261-294, cap. 11, "Cum s-a dezvoltat omenirea" 58 Pentru alte cifre de ordin istoric, vezi și Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică, geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
călătorilor care au întâlnit triburi sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 123. 117 Apud. Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte definitorii, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 5. 119 În context autorii situează apariția lui Homo Sapiens cu 200.000 î.Hr. Noua cifră spune multe despre relativitatea cu care ne raportăm la această epocă de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în dimensiuni a creierului nostru și la evoluția inteligenței în general". Vezi Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007, p. 375. 146 Vezi și Vasile Conta, Opere complete. Originea speciilor, Editura Librăria Școalelor, București, 1914, pp. 332-333. 147 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea logică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 6. 148 Vasile Conta, Opere complete. Teoria ondulațiunii universale, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, p. 237. 149 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 150
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
da, naiv și fantezist, o viziune europeană asupra evenimentelor istorice. Are la îndemână doar scrieri minore, de propagandă antifranceză, tipărite la Viena, Buda sau Moscova, buletine și „gazeturi” franțuzești și germane, o cronică a slovenilor, cronografe grecești. Surse interne sunt stolnicul Dumitrache, Genealogia Cantacuzinilor a lui Mihai Cantacuzino, scrisori și documente cunoscute de eclesiarh. Mai importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
în toponimie. Berendeii au pătruns și mai spre vest, în Ungaria, Slovacia și Bulgaria, ca și în aproape toate regiunile carpato-dunărene, Moldova, Muntenia, Transilvania, Maramureș (avem un sat cu numele Berindeești, lângă Roman, în documentul din 1453, ca și un stolnic, Berindei). Izvoarele istorice și literare amintesc prezența berendeilor în afara cnezatelor rusești, în anul 1139, când 30.000 de luptători sunt trimiși de regele Ungariei în sprijinul cneazului de la Kiev, în alt izvor se vorbește despre 1000 de luptători și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]