157 matches
-
liniște, zise Jenică, dar cu oarece ușurare, au murit și câinii... Mașinăriile mor ultimele, spuse Maca, din pragul halei uriașe, privind spre tavan, acolo unde se întindeau șinele podului rulant. Lumina răzbătea cu dificultate până în mijlocul încăperii imense. Razele se strâmtau prin ochiurile de geam, apoi se răsfirau, difuze. Bancurile pe care se aflau strungurile arătau ca încrețiturile de pe fundul unei ape adânci. Tot astfel, sclipind când și când, ca niște corali osificați pe stâncă, panourile metalice lipite pe zid. Încă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
corpul radiusului; -tuberozitatea bicipitală (tuberositae radii) localizată antero-inferior față de locul unde se unește capul cu aâtul radial; tuberozitatea este locul de inserție terminală a mușchiului biceps brahial. Corpul radiusului are formă de prismă triunahiulară: -fața anterioară (Fiaura 33) este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul pătrat pronator; -fața posterioară (Fiaura 34) este mai rotunjită superior unde este acoperită de mușchiul scurt supinator și mai plană în zona inferioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea dintr-un registru în altul, de la jocurile de limbaj la imaginea frustă sau la inserția unui detaliu șocant, prin care lirismul scurtcircuitează un poem, altfel discursiv sau evaziv ca semnificație: „lumea se strâmtează/ cu fiecare naștere/ câinii rămân tot mai des în două picioare/ ce oglinzi credeți voi/ ce oglinzi sunt mai fine/ decât pupilele dilatate de mirare sau ștreang/ a venit moș gerilă gol/ fără daruri/ fără globuri/ cu orbitele neîmpodobite/ a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce mărturisește vechea existență a mînăstirii este o doină: I. ,, Pe valea mînăstirii Se plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că le-au strîmtat mințile. ” II. ,, Fericirile au sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n sufletele lor Apasă venin cu spor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n găoace», nu «spoită-n tabără» ci «aripă ninsă / pe harta Întinsă» etc, este o idee pe care a Înțeles-o cel mult poeta. Poezia nu cuprinde imagini realiste; cuprinde - În schimb - imagism steril. (Ă). De unde provine formalismul poeziei amintite
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în jos, cu unul sau mai multe pliuri -, jachete de blană sau de vară, gulere și manșoane de blană, precum și cu nelipsitele cămeșoaie de noapte - executate din olandă, cu broderie și dantelă. Spre sfârșitul perioadei moderne, fustele și rochiile se strâmtează foarte mult, „marginea de jos a acestora fiind cu o bandă de material textil solid, care să o țină strânsă în jurul gleznelor”. În limbajul colocvial, această rochie a fost adoptată sub denumirea de „rochia împiedicată”. Se purtau pălăriile supradimensionate, ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
te constrânge să gândești deschis și plural. Sistemul politic modern, structura sa funcțională, devine un contra-sistem într-o societate a deschiderii și a nuanțelor... Acest sistem modern ticăloșit este în contrasensul contemporan al istoriei pentru că devine o cămașă mult prea strâmtă pe un corp social format din puteri individuale. Ceea ce nu s-a spus în toată istoria modernă, ceea ce Foucault a încercat să spună fiind drastic combătut, este propensitatea acestui sistem de a-și coloniza și subordona puterile civililor, pentru a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]