221 matches
-
lume. Orientalul este bărbatul Europei !” Cât despre poetul din Alexandria, Kavafis, „înțelept, ironic, hedonist, seducător, plin de memorie”, cu vocea sa „plină de nazuri și de culoare”, el e o primă emblemă a împetirii celor două lumi. Ai spune că străbaterea deșertului nu poate prilejui pagini mai strălucite: aventură în care Kazantzakis se recunoaște din spiță beduină (ca orice cretan, crede că are și sânge arab). Citând dintr-o traducere (probabil franceză) din mu‘allaqa preislamicului Tarafa, din secolul al VI
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
neagră, ochii întâlnesc cele opt cercuri în rotirea neliniștitelor fecioare, cu tălpile aprinse calcă, fremătătoarele veșminte, pornite în splendidă posesiune - .totul se reface dedesubt, în canalul cu multe meandre: umede nisipuri absorb, o pată noroasă din ape acoperă cu iureș străbaterea înclinată, brațele nu găsesc sprijin, toiagul loc tare. 13. O, imposibilă egalitate - oprirea în vânt! O, judecată a stâncilor plutitoare - întoarcerea acasă! O, încercare a celui despărțit în ocolul lumii - unitatea privirii repetate! Din partea stângă, fiecare piatră a văgăunii se
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
române din 1991. Vorbea acolo despre "ambițiile spre colosal" ale romancierului și despre temeritatea proiecției sale narative, "un haos care tinde neîncetat a deveni cosmos". Citim azi imensul roman, de peste o mie de pagini, al lui Dinu Nicodin cu sentimentul străbaterii unui continent epic necunoscut, chiar dacă acolo este vorba despre istorie, despre oameni care au existat și despre evenimente consumate și clasate. Dar totul este reclădit, reactivat, reproiectat din perspectiva unei insolite perceperi multiforme. Romancierul procedează prin aglutinare de particule epice
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
o prelucrare recentă de folclor - Ay, mamă, ce vis avui noaptea trecută!... Se făcea că, la televiziune, se transmiteau în direct de la malul Pontului Euxin imagini cu domnul Președinte Traian Băsescu, aprins la față și semeț ca (,) căpitanul Nemo după străbaterea celor ,Douăzeci de mii de leghe sub mări", tocmai executând pe o platformă exotico-rromă de culoarea vișinei înrudită cu cireașa răscoaptă, un dans tătăresc după o melodie cântată la drâmbă și țiteră de domnul Adrian Severin. Ba mai și chiuia
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
că ele nu au nimic cu războiul, pentru că, după cum explică jandarmul, "se pare însă că războiul are ceva cu voi" (p. 35). Sensul parabolei se profilează astfel foarte clar din primul capitol al romanului. Urmărim apoi secvențele acestui drum lent, străbaterea lui neliniștită, pierderea primilor oameni din șatră pe drum (o femeie care naște moare împreună cu copilul, apoi un copil e victima unui accident stupid la scăldat), astfel încât, pornind cu 99 de oameni, șatra nu va atinge niciodată, cum spera, suta
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
a insului cu lumea și cu sine, unde formă e intimitatea pulverizata, în tensiunea raportului dintre timp și vreme, dintre "pipăirea infinitului" și rană deschisă a duratei ce i s-a dat, în sfîrșit, în scrierea poeziei înseși, cu iluzia străbaterii unei pustietăți "în care fiecare pas e o întemeiere". Într-o atmosferă adesea carnavalesca, de piață publică, surpat în succesiunea halucinanta a duratelor ("Ce năpraznic îi crește barbă copilului bătrîn/ îi iese din obraji că iarbă printr-un mormînt/ primăvară
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
ce este, cât timp durează și pe ce etape se eșalonează, cu câtă competența, bună credință și grijă pentru om este condusă. Fac abstracție, chiar, de modalitatea strategiei economice și chiar de gafele sau greșelile grave politice legate de această străbatere printr-un câmp încă nedefrișat de alții. Dar trebuie să se înțeleagă o dată pentru totdeauna, că nimic, în "economic", în "financiar", în industrie sau în comerț, în efecte "sociale" sau în demersuri politice, nu se petrece în afara psihicului uman. Că
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
menit a verifica aceste simptome. În linii mari, moartea iminentă (care e prima etapă a morții) se definește prin cîteva trăsături standard: 1) decorporalizare în cursul căreia subiectul vede de sus evenimentele apropiate (percepție extrasenzoriala); 2) pătrunderea în lumina prin străbaterea unui tunel; 3) sentimente de pace și bucurie; 4) retrospectivă vieții; 5) prezența unei ființe decedate care îi ghidează drumul; 6) existența unui punct de întoarcere, cînd revenirea la viața e însoțită de durere. Potrivit lui Șam Parnia, din cele șase
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
mii de semne în față și niciun gînd în minte. Singur, în fața imensității albe a paginii, te simți ca un naufragiat în mijlocul oceanului, care a abandonat pînă și speranța unei salvări divine. Fiecare articol pe care îl scrii este o străbatere a deșertului. De fiecare dată cînd începi, te întrebi dacă vei găsi suflul necesar să umpli obsedantele pagini albe". Un fin scepticism, o modestie anxioasă îl specifică pe critic, sub emblema unei persistente melancolii. Cîteodată grima e cea a unui
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
ministru interimar al Justiției, la șefia Parchetelor. Însă, a fost declarată nulă de membrii Uniunii. Cu toate acestea, ipoteza încă rămâne un subiect pe scena politică, iar Mircea Badea spune “Mie, practic, mi se rupe. Nu înțeleg de ce să fie străbaterea mea ca cetățean dacă se rupe sau nu USL-ul”. El a spus că USL s-a constituit dintr-un singur motiv, și nume anti-Băsescu. Același motiv a fost invocat și în scrisoarea prin care i s-a cerut premierului
Badea, miserupist cu privire la ruperea USL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79749_a_81074]
-
treia verigă) celor doi colegi de liceu. În felul acesta „duhul povestirii“ de care e posedat Bazil Dumitrescu trece asupra naratorului. La această schimbare de releu se adaugă maniera à rebours de refacere a istoriei, dinspre prezent spre trecut, cu străbaterea firului cronologic de-andoaselea. Paradoxul este că, deși cititorul este purtat de-a lungul unei drame căreia îi știe deznodămîntul, suspansul biografic nu are nimic de pierdut. E ca și cum trecutul e inventat prin aceea că cititorul îl află dinspre sfîrșit spre
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
preluate din cărți simplificatoare și din conferințe în care nu se comunică, de fapt, nimic. Ține de predestinare faptul că, în cele din urmă, Tony Judt a ajuns la New York. După ce, cu câțiva ani înainte, trecuse prin experiența inițiatică a străbaterii Statelor Unite, de la Est la Vest, într-o mașină, după ce a văzut, cu propriii ochi, măreția peisajului și diversitatea oamenilor, a ajuns la concluzia că destinul său e unul de newyorkez, de cetățean pe care nu-l ia nimic prin surprindere
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
Acest dublu aspect al relației dintre ele duce la "crizele năpraznice", consemnate cu lealitatea de E. Lovinescu, dar și la spectaculoase, major constructive revirimente. Lucian Raicu se arată și de data asta admirabil comprehensiv: Pasiunea autentică presupune existența unor crize, străbaterea periodică a urîtului. De multe ori trebuie să i se fi Ťurîtť de critică marelui critic. Cu siguranță. Altfel n-ar fi de înțeles!". Tot aci se cuvine explicată "mizantropia" lui E. Lovinescu, incriminată de unii contemporani "cu conștiința prea
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și prin insolență -, decât la lucrările de sinteză. Dar principala responsabilitate revine lui Dumitru Micu însuși, cu mentalitatea lui de proletar al cercetării literaturii. El este atât de preocupat de străbaterea unor spații literare vaste, printr-o înaintare silnică, epuizantă, încât nu mai are resurse - și nici nu mai încearcă - să vadă totul de sus, să guverneze autoritar, cu biciul ideii, lumea luată teoretic în posesie prin explorare. Citindu-i cărțile
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
în Cabinetul specializat al Bibliotecii Academiei Române: manuscrisul 1050, paginile 2-139, pentru spațiul apusean, Polonia, Austria, Italia, Elveția, cu plecarea din Botoșani și Parisul, ca punct final; și manuscrisul 1024, paginile 236-148, pentru spațiul răsăritean, cu plecarea din Iași, trecerea Prutului, străbaterea teritoriului străjuit de pe fiecare fațadă a instituțiilor publice de Vulturul Imperial rusesc, până la Odesa. Ediția din 2001, "revizuită și adăugită", față de cea din 2000, este considerată de autorii ei, ca și precedenta, "o premieră". Calificativul i se trage de la implicarea
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
o parte a creației argheziene (poezia îndeosebi, apoi textele cu veleități teoretice, pamfletele și la urmă romanele), iar nu pe un fond documentar solid în ordine cantitativă, pe volumul masiv al operei. Alexandru George nu se arată interesat de o străbatere la pas și o descriere în amănunt a acesteia, ci de identificarea unei structuri, ilustrată cu exact atâtea citate câte sunt necesare. În mai multe rânduri, unul și același text e invocat pentru a proba enunțurile comentatorului; alteori, variantele pe
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
ca Rorty să fie atît de reticent în cultivarea lui? Pur și simplu, superstiția pe care tradiția filozofică a întreținut-o în privința acestui concept: potrivit opticii ei milenare, adevărul e scopul cunoașterii. El e precum capătul unui drum a cărui străbatere echivalează cu cunoașterea, iar cel care a apucat să afle adevărul nu se mai poate purta în viață decît conform lui. Și astfel, atitudinea omului, dictată fiind de lumina adevărului, va fi una morală. De aici reiese că imoralitatea înseamnă
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
Eviei, între care și Limni, deschis ca un amfiteatru către golful de la poalele muntelui Kandili, cu plaja Cochilia și livada ei de măslini care găzduiește acum teatrul de vară, mai păstrează urmele acelor veacuri orientale. Datorită dificilei accesibilități dinspre continent (străbaterea munților cu serpentine care ne-au îngreunat și nouă drumul) aici era raiul piraților care bântuiau Egeea. Cine s-ar fi gândit vreodată că prin sălașurile piraților vor răsuna concerte ca la Viena?
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
este scorul obținut de Monica Macovei, candidatul în care Andreea Pora își punea speranțele pentru resuscitarea partidului. Electoratul pedelist i-a dat doar 209 voturi, refuzând ”medicamentul amar” așa cum îi spunea Papahagi. Partidul n-a primit propunerea Monicăi Macovei de ”străbatere a deșertului”, cum scrie Ion Cristoiu. Orbirea lui Băsescu sau cum s-a mințit pe sine mizând pe Udrea Dan Tapalagă, Hotnews, l-a pus la zid pe Băsescu pentru strategia ” Totul pentru Udrea”. Aceasta se cheamă mania grandorii, obsesia
Cum s-a poziționat presa portocalie după Convenția PDL: Orbirea lui Băsescu și PDL-ul lui Blaga by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38502_a_39827]
-
că Proust sau Céline, temperamente atât de diferite, situate la poli opuși, calculau roadele reclamei? Ating astfel un punct vulnerabil în conduita lui T.M. Plec de la ce e normal și perfect îndreptățit. Impresionat de propria performanță prin pătrunderea psihologiilor, prin străbaterea coridoarelor lăuntrice, presupun că naratorul a constatat că posedă un ascendent. El e un aristocrat, nu prin naștere, ci mulțumită darului de a sufla viața peste făpturi, e stăpân pe o cheie care îi asigură supremația. Nu e departe însă
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cele mai sterile, cînd îmi pare de neconceput, absurd, cel mai neînsemnat proiect și nu pricep cum de am avut vreodată energia să mă însuflețesc, să mă implic și, cu deosebire să scriu? (...) Trebuie să recunosc, după aceea, că fără străbaterea acestor momente, nici celelalte nu s-ar fi ivit." S-ar zice că avem de-a face cu un cititor pe cît de pasionat, pe atît de capricios, supus dispozițiilor de moment; acum punînd totul la-ndoială, începînd cu sine
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
suprafața lui, metropola vizibilă îi pare lui Fernando Vidal Olmos (antieroul declarat, cel care străbate infernul, de voie, de nevoie, un Siegfried al tenebrelor, cum se autojustifică) doar un trompe l’oeil, o amăgire. Punctul nodal este acela în care străbaterea subteranei orbilor de către personaj pare să fie înrudită simbolic cu ritualul de inițiere în Misterele de la Eleusis, dar cu un final macabru: mai exact, este ca și cum Oedip ar fi fost inițiat în Misterele de la Eleusis, pentru că în final, ca revelație
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
aceeași culoare ca mine (roșu-corai) - chiar mi-a dat o ușoară amețeală și stare de greață. Niciodată n-am discutat despre astfel de percepții cu alți sinesteți, așa că m-a șocat reacția pe care am avut-o." (p. 183) Simpla străbatere a acestor ipostaze anormale te face să înțelegi că, din punct de vedere psihiatric, situațiile cele mai fericite sub unghiul investigației medicale sunt cele în care muzica întîlnește un psihic deteriorat. Oliver Sacks procedează fiziopatologic: ca să afle fiziologia creierului, îi
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul *per- alcătuiesc o întreagă constelație lingvistică, care diversifică în toate direcțiile posibile acest nucleu semantic. Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării, apoi mișcarea însăși între punctul de pornire și capătul vizat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în cazul corpurilor mari, când limita nu mai poate fi percepută direct, ne aflăm în situația incomodă și paradoxală de a transforma în reper limita unui obiect care cade în afara percepțiilor noastre și care abia urmează să fie cunoscut, prin străbaterea suprafeței care desparte de limitele lui. Grecii au făcut experiența acestei cunoașteri, în care străbaterea apare ca element obligatoriu, sub forma marilor călătorii maritime. Dar dacă ființa mării nu putea fi cunoscută decât prin străbaterea ei, mai însemna oare atunci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]