1,470 matches
-
primim cadouri cu soarta țării mai bună în viitor. La ceas de rugăciune, din gândul sfednic am scris pentru suflete fără prihană, cugetare ce se pierde-n timp vremelnic. La lumina sărbătorilor de iarnă. LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE Din vremurile străbune, de sărbători creștine, la copii, ca prin minune, Moșul Nicolae vine. An de an, la fel de darnic, minuni poartă-n sacul său. Misiune duce pașnic, an de an, ca un erou. În încălțări lustruite pune daruri pe furiș. Ca-n legendă
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
vă certați, pentru că așa vă va merge în tot anul următor. Cu toate că sunt persoane care nu iau în seamă aceste obiceiuri, iar alții se prefac doar nepăsători, cea mai mare parte a românilor pășesc la cumpăna dintre ani respectând datinile străbune, cu speranțe dintre cele mai frumoase pentru un viitor mai bun și mai îmbelșugat. Să dea Domnul să ne bucurăm cu toții de un An Nou frumos și plin de realizări, cu sănătate, bucurii și multe, multe bijuterii literare. La mulți
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
Domnul să ne bucurăm cu toții de un An Nou frumos și plin de realizări, cu sănătate, bucurii și multe, multe bijuterii literare. La mulți ani cu pace, vă doresc tuturor, că sunteți superstițioși sau nu, că respectați sau nu datinile străbune, căci, vrând nevrând, ne așteaptă un alt început. Referință Bibliografică: ANUL NOU ÎN SUPERSTIȚII ȘI OBICEIURI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > VIVAT POEZIA! Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului UNIRE ÎN CUVÂNT Între cer și pământ, glasul duce-n grai sfânt, al dorințelor cânt, de unire-n cuvânt. Străbună chemare strigă la hotare, spre unificare: România Mare! Prutul învolburat, în maluri a săpat și-n valuri a legat neam binecuvântat. Uniți pe vecie, frați din Românie și Basarabie, să-și apere glie. Înimi înfrățite de neamul părinte, cântă-n
VIVAT POEZIA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997]
-
precum și o lopățică și cum era prorocit, voinicul își aruncă iubita pe cal și plecă la locul unde bunicii și străbunicii lor își duceau veacul. Mormântul familiei se afla la câteva sute de pași distanță de marginea pădurii după datina străbună pentru ca de acolo să asculte foșnetul codrului, murmurul izvorului și ciripitul păsărelelor. Micuțul cimitir era îngrijit și împodobit cu flori de toate culorile ce răspândeau în jur un parfum amețitor. Era un mic paradis al celor ce au trecut dincolo de
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
plete, Faci de dragoste la fete. Aduci iubirea în suflet, Pe fețe pui numai zâmbet. Aduni păsările-n stoluri Și le-mperechezi în ceruri. Zburător nemuritor, Adoratul zânelor, Sărbătoare a naturii Mult iubită de români La îngemănat de luni, În calendarul străbun, Unești februarie cu martie, Dai jos ultima mantie. Fiu al Babei Dochia Și cumnat cu Lăzărică Reîntineriți natura Schimbați lumea, Schimbați firea. An de an e-n obicei Să logodești tinerei Să se ducă în pădure Floricele să adune, Să
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
se prelinge, în timp ce oamenilor multe ar vrea să le spună. Ascunde secretos lumina de noapte care nu poate chiar de vrea să apună în galbenul astru născut din iubirile-n șoapte, ea nu vrea să se stingă, aceasta-i dorința străbună. În noaptea asta luna s-a prăbușit pe pământ pe ea a crescut iarbă albastră grădinărită de anticul cuvânt domesticit și înroșit ca mușcata din glastră. Acum să se plimbe iese cu iarba pe ea, bătută de vânt, îmbrățișând mersul
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ÎNTOARCEREA ÎN SAT Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Aș vrea să simt, pe loc, roua-n picioare Și să-mi miroasă iar a fân cosit. Să pot umbla desculț doar prin răzoare Sau să adorm
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
dor de greierii ce cântâ-n iarbă De trilul lor să mă doară auz. Și să nu-mi fie, practic, nicio scârbă Sau eu să fiu vreo clipă mai confuz. Mă-ntorc la mine-acasă, la obârșii La satul meu și țarina străbună. Unde mereu sunt așteptat în prag De-acei părinți cu inimă prea bună. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: ÎNTOARCEREA ÎN SAT / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNTOARCEREA ÎN SAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382558_a_383887]
-
dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
e un suflet ce se zbate cuprins fiind de fiorii reci. Frumos, tu pune mâna pe o daltă și din înțeleapta ta pornire, cu suflet cald și cu simțire va răsări o operă de artă. E sufletul pietrei din vremuri străbune, tu scoate-l afar’, el trist va apune! Referință Bibliografică: Poți auzi în pietre (unui sculptor) / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate
POŢI AUZI ÎN PIETRE (UNUI SCULPTOR) de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383972_a_385301]
-
-n nedreptate, Până când unul pe-altul singuri se doboară. „Și dac-o fi să mor”, ăsta-i alintul, Ce-mi pasă mie de o lume de nebuni, Că nu mi-or lua nici cerul și nici câmpul, Nici oasele martirilor străbuni. Aici în țara mea cu gust de floare, În țara mea cu rădăcina, În care din oricâte zări sau depărtare, Poti sa te-ntorci în matca-ti de regina. Silvana Andrada Tcacenco- 05.02.2016 Referință Bibliografica: NU-MI JUDECA
NU-MI JUDECA POPORUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383958_a_385287]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele acestea am îndrumat elevii clasei a VII-a spre lectura și studiul unei specii literare facultative, oda, aplicând trăsăturile acesteia pe opera literară
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
bine să-și privescă patria ca pe propria-i mamă, să plângă de dorul ei, dacă e plecat departe, să îngenuncheze și el asemenea eroului Dan din poemul „Dan, căpitan de plai“ a scriitorului Vasile Alecsandri la reîntoarcerea pe pământul străbun și să sărute cu dragoste umerii țării sale, pentru că fericirea nu vine din cele materiale, din ceea ce este trecător ca un vânt năpraznic de toamnă, ci din cele spirituale. Fericirea e lumina dragostei, stabilității și libertății, e dreptul de a
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
spre Marea Unire din 1918. Când nepăsarea va fi scuturată de pe ochii fiecărui român vor răsări flori și pe stâncile sterpe, iar libertatea, fericirea, demnitatea națională vor lumina în ființa fiecărui vlăstar al țării. Referință Bibliografică: Din iubire pentru glia străbună / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
aceea, pentru noi, de patru ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
ritual, să rămână-n amintire, cu anotimpul hibernal. „Baba", când soare zâmbește și vremea e călduroasă, omului îi prevestește trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
la capăt de suflare cătunul de rudari pitit sub munte, alături de mina sărăcită în care-au trudit cu-atâta râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-a lungul vremii o cruce grea, primind an de an dinspre munte duium de ninsoare, siliți sub un morman de nea-nghețată s-aștepte până hăt, când ghiocelul poate să dea veste că Dochia
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun, Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel Pietrele rămân sub ape, chiar de e vâltoare Timpuri noi, oameni se schimbă, însă un negel Va rămâne cu țâțână plămădind vânzare. Vor fi trădători de țară pururi peste veac
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
se năștea în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia,dreptulde moștenire a neamului românesc și dreptul la iubirea pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea de-a lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun, Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel ... Citește mai mult PESTE VREMURIPeste vremuri ce vor trece, toate-or fi la felN-are să se schimbe omul, tot român rămâneîși va vinde țara, neamul, felu-i de mișelVa stârni chiolhan
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
-vor acteCe vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoniCe-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun,Însă vor ajunge slugă și-or primi ploconiCă au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel... VIII. ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL Zboară vremea, trece timpul, toate trec anume Parcă zilele
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
de unire votate de diferite județe (Soroca, Bălți). Unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi pentru, 36 de voturi contra (doreau însă menținerea independenței) și 3 abțineri. Revenea la pământul străbun pentru 22 de ani, un teritoriu răpit de două ori: o dată în 1812, când la terminarea războiului ruso-turc din 1806, prin pacea de la București, Turcia, învinsă, ceda Rusiei lui Alexandru I un teritoriu care nu i-a aparținut niciodată - Basarabia
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]