1,728 matches
-
subsol, iar ca să fie pornită, trebuiau niște preparative mici (pus lemne, scos cenușa, etc.), profesorul încerca să compenseze cu o haină mai groasă acest inconvenient. Îmi este frig și, ca să-mi fie bine, trebuie să distrug codrii seculari, ocrotiți de străbuni. Cu ce drept vine Dorohoi să distrugă ceea ce nu-i aparține? Afară fulgii cad greoi și străduța sa devine impracticabilă pentru mașini. Strămoșii noștri foloseau sania, simplu, ecologic. Un huruit specific anunță că vine plugul să deszăpezească. Apoi vine mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
contemplarea licuricilor, plutind fantomatic deasupra râurilor curate, din ce în ce mai greu de găsit în Japonia modernă, focurile fastuoase de artificii, lansate de cele mai multe ori peste apă, în golfuri luminând insulițele până în depărtare, lanternele aprinse, trimise pe valurile mării noaptea, călăuze pentru sufletele străbunilor morți, cinstiți cu ocazia Festivalului Bon din august. Sezonul ploios ține de la începutul lui iunie până la mijlocul lui iulie, iar limba multiplică la infinit, cu o atenție a nuanțelor neegalată, deci intraductibilă, cuvinte pentru a desemna briza suflând printre frunzele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
copilul nimănui, ce dormitai pe maidane și pe lângă ruinele primitoare de pribegi; // având ca par pământul și învelitoare cerul!... Eroul Necunoscut! Oricine ai fi, al nostru ești al neamului românesc de pretutindeni! Visul tău din urmă fu visul milenar al străbunilor Tăi! Jertfa Ta că muriși necunoscut fără să predai vrăjmașului drapelul țării Tale fu cea din urmă mărturie că, Tu copil al brazdei românești Îți porți patria pretutindeni; că tricolorul Ți-i drag și-Ți este mamă și tată în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ta cea mai bună. O vei socoti cea mai rea! Pentru că nu știi să pierzi. Până la urmă, vei învăța. Acum încearcă să te gândești la ceva frumos. În momente nefaste, revezi o imagine anume. Stând pe ghiozdan, citești din Chemarea străbunilor unui câine. Animalul ascultă cu atenție. Nu pricepe nimic. Îi simți răsuflarea fierbinte, mirosul specific. Din când în când, te adulmecă. Botul fierbinte îți atinge fața. Asta e tot. De azi înainte, vei purta în buzunar un țignal. PAGINĂ NOUĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mie și unu de izvoare/ purtând pe frumte însemnele pădurii// un pod de lumină albastră/ fulgeră peste leșul râului/ îmbălsămat cu fuior/ și cu flori de salcâm și de regina nopții" (31). Legătura cu ancestralul nu e nici ea uitată, străbunii sunt prezenți și vii, ca, în altă notă, una satirică, de această dată, socialul contemporan, convulsionat de incompetență, rapacitate și orgolii. Peisajul interior al poemelor consună cu cel exterior, rarefiat, caracterizat prin abundență acvatică, parcă într-un perpetuu ritual purificator
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
formă de plural). Nu numai autohtonul bucur- avea această soartă, ci și rădăcina slavă rad- (cu sens apropiat). Codru Drăgușanu, într-o conferință despre locurile natale, din 1870 ("O umorescă veridică"), traduce numele Radu prin Ilariu: "agerului și străduitorului său străbun Ilariu, vulgo Radul Codru-Drăgușanu"). Rădăcinile bucur-, hilar- și rad- erau percepute deopotrivă ca exprimînd ideea de "bucurie, veselie". În limba veche hilar sau ilar (DOOM 2005 admite ambele variante, cu preferință pentru prima) nu presupunea ideea de ridicol; cuvîntul a
Hilariopolis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7913_a_9238]
-
al lui Bacovia literatura noastră pare a nu cunoaște. El există, însă, publicat de H. Bonciu, în 1939, la Editura Cultura Poporului. Brom, volum de versuri. Începe, cartea evocînd greutăți lichide, cu damf toxic, cu un foarte puțin onorabil Blazon: „Străbunul trântor, dinspre tata, cerea prin sate adăpost și pâine,/ Gonit de teama străbunicii, necruțătoare, harnică și rea." Mai reactiv, chiar, decît Plumb-ul lui Bacovia, Bromul expediază deopotrivă realitatea și vorbirea despre ea în sunetul înfundat, de lehamite peste poate
Chimicale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6814_a_8139]
-
realiza un pictor, un actor, un muzicant fără lecturi ?). Cu preocuparea circulației ideilor și-a realităților contemporane, Th. Pallady și-a muiat penelul nu numai în vopsea crudă, dar și în lumină de gând. Acest vechi moldovean a avut printre străbuni un caligraf al lui Ștefan cel Mare. În bătrâna Luteție el și-a potolit tumultosul temperament oriental, a renunțat la bogăția imaginilor aduse de acasă, la feeria celor o mie și una de nopți, la risipa, la dezordinea care ne
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
un ogar de vânătoare, mi-a pierdut urma și a plecat, zbierând, în altă direcție. După aceea, ud și înghețat, m-am cățărat pe stâlp, si am străbătut din nou mlaștinile, fără să-mi amintesc câtuși de puțin de poemul străbunului meu colateral, Mlaștinile din Glynn. în cele din urmă m-am întors la "Atlantic House". Am închiriat o cameră și am baricadat ușa cu întreaga mobilă, în afară de pat. După care, m-am culcat.. Când m-am deșteptat, le-am telefonat
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
întîrzie a le disloca. Stînd îngîndurat ca pe-o cruce de aer și gheață, lipsită de cuie, asemenea unui întreg popor care, imobil de la naștere, visează să ajungă "undeva departe", într-un loc cu biblică amprentă, "unde s-au născut străbunii", d-sa continuă a-l descrie pe acest om tipologic care este el însuși, "singuratic, luminos pe dinăuntru / iar cam întunecat la față, afară - / printre stele și o mulțime de lumînări,/ încă mai cîntă, mănîncă și zboară, / încă mai dă
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
fi în relație directă cu Runa, ființa lui indigenă care conține spiritul celor vii și al celor morți reuniți, de a rămâne conectat la Shungu - inima tuturor lucrurilor. "Prin poezie îmi limpezesc sufletul și deschid noi chakinanes (cărări) ale sensibilității. Străbunii sunt prezenți aici și acum, pretutindeni, nu sunt în trecut, ci ne călăuzesc întot-deauna, îi port în inimă", spune el. Căi Pe aceste căi ale nopții merg oglindindu-mă în întuneric, cei ce mă privesc sunt doar bucăți din mine
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
asupra flacării. Deoarece atavismele sunt foarte prezente în structura noastră, chiar dacă nu suntem conștienți de ele, putem încerca să ușuram procesul conentrarii din exercitul de săptămâna trecută. Sunt câteva lucruri extrem de simple care pot creea condiții asemenatoare celor în care străbunii noștrii priveau focul. Putem să ne facem concentrarea de regulă la sfarsitul zilei, dacă se poate la o oră la care am terminat celelalte activități, într-o cameră în care suntem singuri, nederanjați, să închidem telefonul mobil și să ne
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru (10) () [Corola-journal/Journalistic/66646_a_67971]
-
câțiva pași de stâncile în care mureau valurile, n-am trecut niciodată marea. Cum s-o treci doar cu răbdarea? Graba strică treaba" era altă vorbă de multe ori repetată. S-ar putea spune că, fiind născuți poeți, bunii și străbunii noștri au iscat asemenea vorbe de dragul rimelor. Dar nu e adevărat. Mari experți în trecerea mărilor, grecii, au găsit astfel de ziceri cu milenii în urmă, iar romanii au descoperit, la rândul lor, calitățile grabei lente - festina lente - dusă mai
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
care dacii o au de la shamani. Evident, că putem vorbi despre shamanismul românesc. Descântecele, incantațiile, dansul ritualic (Calusării făcând parte din panoplia împotriva duhurilor necurate), folosirea plantelor psihoactive precum cânepă sau “ciupercă cu buburuze”, ori Amanita Muscăria, comunicarea cu spiritele străbunilor și a animalelor, etc. Mircea Eliade în De la Zamolxis la Gingis Han, găsește corespondențe foarte strânse între traci, geți, celți, druizi și totuși scrie: “...nemurirea spiritului, fericirea eternă a lumii primordiale, credința că moartea este o poartă de trecere către
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
și plantelor sacre, să amintim despre Lupul Dacic, Cerbul Vânător, Omul Matrgună. Astăzi, rămășițele satului românesc mai păstrează raportarea la magic, prin cele două vrăjitoare, întâlnite în orice spațiu rural: cea bună, care descânta și apelează la spiritele luminoase ale străbunilor, si “Cotoroanța” care “operează’” cu energiilor defuncților malefici. Aici găsim o similitudine cu practicile voodoo. Până la urmă, toate aceste izvoare, fie că sunt culturale și aici îi citez pe Platon, Iordanes, Herodot și mai ales pe Julius Caesar cu al
Care este legătura dintre shamani și daci () [Corola-journal/Journalistic/65328_a_66653]
-
Erau două prăvălii evreiești, poștă și un hornar.” Un exemplu de concentrare și expresivitate curat latinești! În fine, acest autoportret „prin reflexie” ne arată cu ce personaj și cu ce lume aveam de-a face: „Eu ce am moștenit de la străbuni? Bunicul Aron Ciorogariu era veșnic cu cartea în mână. Pedant. Foarte curat. Număra banii, îi dădea cu greu. Bunicul George Gorun câștiga banul cu greu, dar îl dădea ușor. Eu, a lui dragă nepoată? Idem! Terenția mă ocăra că prea
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
exagerare, ca și precedenta. Dezangajat de convenții diafane, plonjează în sfera unui hedonism impur pînă la extreme sado-masochiste, identificîndu-se semeț cu "divinul marchiz": "Iubito, divin, / La tine mă închin. / Luminile să nu le stingi / ŤÎn seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei pînă la tineť / Și nu ieși / Precum marchiza lui Paul Valery, / La ora cinci, / Căci te așteaptă, / Pe ultima treaptă, / În mîna dreaptă / Cu izul / Și parul, / Marchizul Emil de Brumaru!" (Marchizul va intra la ora cinci). Pe neașteptate
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
de Sotiris, un țăran credincios doamnei Bilio, cum se numea odinioară cea care moare curând și inexplicabil, departe, de față cu Lala, ținând în mână garoafe, simboluri al lumii celeilalte. Ceea ce face Stratis pentru a se pune în relație cu străbunii are deci legătură cu Salomea, pe care, etern îndrăgostit, o resuscită prin sentiment. „Care dintre noi ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
Aș fi dorit să fie la vot și colegi ardeleni care să voteze cum le dictează conștiința, care să le permită să-și privească părinții și copiii în ochi, să meargă cu sufletul împăcat să aprindă o lumânare la mormântul străbunilor. Dar ei nu sunt aici. Eu, Cătălin Croitoru, îndată după ce îmi voi execita votul la moțiune, îmi voi înceta activitatea în grupul PDL și voi începe să activez în grupul PSD", a declarat Cătălin Croitoru. Liderul PSD, Victor Ponta, a
Cătălin Croitoru (PDL) şi-a anunţat trecerea la PSD () [Corola-journal/Journalistic/45226_a_46551]
-
inima lui Byron sau din tristețea studiată a lui Chateaubriand” (ibid. p. 60). Obsesia dezrădăcinării o conduce la o perpetua căutare. În 1906, Maurice Barrès dedică Voyage de Sparte Annei de Noailles care, asemeni lui Pierre de Ronsard, își descoperă străbunii pe malurile Dunării. Poetul renascentist, Pierre de Ronsard, descendent al banului Mărăcine, scrisese în 1554 Le Bocage, sensibilă elegie adresată prietenului sau Remy Belleau. „ Or, quant à mon ancêtre, îl a tiré să race/ D’où le glacé Danube est
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
a fost denaturată, dar nu simbolul este de vină și nici cei ce l-au creat. „Mulți poate află pentru prima oară de aceasta trebușoară, dar nu este nimic inventat, svastica era și mai este Încă un simbol sacru al străbunilor, fie ei numiți Pelasgi, Belagi, Blaci, Blachi, Hiperborei, Brahmani, Arieni, Valaci aparținători de Dakșa ori Blajini, Rohmani, Rocmani, Rahmani, cum spune tradiția populară românească.” (http://munteanul 369.wordpress.com/) Studiul mărturiilor vechi ne arată o uimitoare unitate și omogenitate a
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
ci doar de a sublinia trei idei fundamentale: Echivalența celor patru principale etnonime ale strămoșilor noștri; Vechimea tuturor acestor denumiri (și deci implicit a celor ce cu mândrie la purtau), chiar dacă În diferitele perioade și zone unde au fost identificați străbunii au predominat unele sau altele În dauna celorlalte; Unitatea dar și complexitatea culturală și lingvistică. De aceea am redus la minim comentariile și concluziile personale, limitându-le În principal la sublinierea ideilor mai sus enunțate. Unele idei sau citate se
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Elena Badea Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a răsplătit dragostea unui român pentru obiceiurile străbunilor, oferindu-i distincția de „Tezaur Uman Viu". La 70 de kilometri de Iași, în comuna Scobinți, există o casă care face cinste acestui popor. Locuința emană din orice colțișor tradițiile străbunilor, iar fiecare cameră adăpostește zeci de povești, și asta
Un român, distins de UNESCO cu titlul de "Tezaur Uman Viu" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35862_a_37187]
-
și Cultură a răsplătit dragostea unui român pentru obiceiurile străbunilor, oferindu-i distincția de „Tezaur Uman Viu". La 70 de kilometri de Iași, în comuna Scobinți, există o casă care face cinste acestui popor. Locuința emană din orice colțișor tradițiile străbunilor, iar fiecare cameră adăpostește zeci de povești, și asta pentru că proprietarul, Constantin Curecheriu, după ce a ieșit la pensie, a investit toți banii în casa sa pe care și-a transformat-o într-o comoară națională, scrie Digi 24. Casa, ușor
Un român, distins de UNESCO cu titlul de "Tezaur Uman Viu" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35862_a_37187]
-
muzeul, însă nici nu s-a gândit să accepte. „Este o mândrie pentru noi că avem asemenea oameni, care duc mai departe portul și tradiția populară", spune Gheorghe Hrișcu, primarul comunei Scobinți. „Nu mă așteptam să văd atâtea achiziții din străbuni. Poate am mai văzut cândva pe la bunica, pe la mămica, dar s-au pierdut", spune și o săteancă. „Vizitatori avem destui, de prin toate părțile, și noi le mai îngrijim din când în când, le mai punem la locul lor", recunoaște
Un român, distins de UNESCO cu titlul de "Tezaur Uman Viu" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35862_a_37187]