91,990 matches
-
mîna domniei sale. Așa cum mă așteptam, dl Iliescu a început s-o scalde văzînd ce furtună a provocat declarația d-sale că pedeapsa lui Cozma ar fi exagerată. La cîteva zile după aceea, însă, același domn Iliescu provoacă scandal și în străinătate, de asta dată la nivel diplomatic, în urma unui interviu acordat cotidianului israelian Ha’aretz. In interviu, dl Iliescu a afirmat că în lagărele de concentrare n-au fost numai evrei, ci și reprezentanți ai altor etnii și că în România
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
partid sclerozat. Drept urmare, discursul său, ca al oricărui lider de extracție comunistă, e pândit de schizofrenie: un limbaj normal, de om care înțelege realitatea în datele ei autentice, și unul aberant, al minciunii sfruntate. Cel dintâi e livrat îndeosebi în străinătate, unde ciorile vopsite n-au trecere, al doilea, acasă, unde amărășteanul înghite orice, pe nemestecate, fie că e ștevie, urzică sau minciună guvernamentală. Cu condiția, desigur, să i se spună basme frumoase despre cât de bine o va duce deși
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
și oameni), dar partidul se va alege... Se va alege cumva împotriva lui Năstase, pe care-l văd retrăgându-se în relațiile internaționale, ajutat, ce-i drept, de-un calendar extern foarte încărcat. Sigur că va avea probleme să explice străinătății aberațiile de-acasă, dar Occidentul a închis el ochii la bandiți mai mari. Un prim punct pe harta de activități a lui Năstase a fost furnizat de francezi. Copii de suflet ai Parisului ( sau așa ne închipuiam noi), am ajuns
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
și anume Doamna lui Ieremia Vodă. Despre bogata recoltă în drame istorice ale profesorului, un spirit răutăcios din epocă afirma că, împovărat de lucrări ce nu-i lăsau o clipă liberă, Nicolae Iorga își rezerva pentru piese lungile călătorii prin străinătăți cu trenul. Atunci, le șuiera prin somn, în timp ce, un secretar, meșter în alexandrini, le trecea pe hârtie. În Dicționar: "Oricât s-ar poticni în revărsări amorfe de alexandrini, și oricât de deficientă ar fi mimica raciniană, N. I. este un scriitor
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
oameni care nu știu, nu cunosc și nici nu sînt interesați profund de acest tip de obiect, obiect pe care-l folosesc, însă, fără scrupule și exclusiv din rațiuni lucrative, exact așa cum folosesc proxeneții tinerele pe care le "exporta în străinătate. Concluzia care derivă dintr-o asemenea realitate este una singură: anume crearea și impunerea unui nou model de relație între galerist și obiectul de artă, pe de o parte, și între acțiunea comercială și actul cultural, pe de alta.
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
-a. Într-o duminică după-amiază, eram învoit de la internat și mă dusesem să mă plimb pe sub poalele Tâmpei. Realitatea e că scriam poezii și, pentru mine, venit din Bărăgan, de la Urziceni, Brașovul a fost o chestie colosală, parcă eram în străinătate. Mă atrăgeau, în special, săsimea și civilizația germană. Nimeni nu știa că scriu poezii și erau, ce e drept, proaste. Și culmea, plimbându-mă eu așa, singur, mă întâlnesc cu directorul liceului, profesorul Bălăceanu, de limba română. Îl salut, luându
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
care-au fericit-o cu înalta lor competență muncitorească și încep să vocifereze c-au fost dați afară pe nedrept. Protestează ei ce protestează, mai dau c-o piatră în director, mai blochează o șosea națională, mai aruncă vina pe străinătatea care-a ruinat înfloritoarea economie națională, mai ridică amenințător pumnul și promit că data viitoare nu se vor lăsa duși de nas de pesedei: data viitoare vor vota cu cealaltă lumină a românismului, Vadim Tudor. După ce se conving că porțile
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
o dată contribuții care au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele în Polonia (Czlowiek i swiatopoglad, 1976), în Franța (Le Monde, 1975). Realizările școlii românești de comparatistică nu sunt totuși îndeajuns cunoscute în măsură cuvenită în străinătate, mijloacele de difuziune, precum periodicile Synthesys ori Revue de Etudes Sud-Est Europeennes neputând decât să semnaleze lucrările de mare amplitudine. Studiile de proporții și sintezele cuprinzătoare rămân, natural, în afara lor. Puține sunt inițiativele organizatorice ale instituțiilor de profil și ale
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Extraordinar! Nu știu cum au reușit să facă așa ceva. Apoi l-au trimis în țară cu un avion, într-un coșciug special; eu am plecat cu un alt avion... După această întâmplare, Academia a dat ordin ca oamenii, înainte de a pleca în străinătate să treacă pe la doctor, ca să fie siguri că n-au să cheltuiască pentru înmormântarea lor. - Cum ați traversat perioada comunistă? - În perioada comunistă Grigri nu era bine văzut de Ceaușescu; nu era un om simpatizat pentru că spunea adevărul în față
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
biografică de pe reversul foii de titlu, cu care ne-au obișnuit edițiile de la Humanitas. S-a născut la Mizil, în 1967, a obținut un doctorat în filosofie la Univeristatea din București, după care a urmat numerose stagii de cercetare în străinătate. Le reproduc pe toate, pentru că numărul și sonoritatea lor sînt o să spun un truism o carte de vizită : Institute for Advanced Study in Humanities ( Edinburgh), Sigurdur Nordal Institute ( Reykjavik), Netherlands Institute for Advanced Studiy in the Humanities and Social Science
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
în vedere lucrarea și se referă la ea, constant o trec "prima" în domeniul său specific de încadrare: prima culegere de folclor românesc publicată, sau prima culegere de povești; prima lucrare prin care epica populară românească în proză trezește interesul străinătății. Mărturie stau citările însoțite de aprecieri și comentarii, apărute în "Allgemeine Zeitung", "Österreichische Blätter für Literatur und Kunst", "Morgenblatt für gebildete Leser", cât și în publicațiile de limbă germană din Transilvania. Primul corpus prin care străinătatea vine în contact cu
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
în proză trezește interesul străinătății. Mărturie stau citările însoțite de aprecieri și comentarii, apărute în "Allgemeine Zeitung", "Österreichische Blätter für Literatur und Kunst", "Morgenblatt für gebildete Leser", cât și în publicațiile de limbă germană din Transilvania. Primul corpus prin care străinătatea vine în contact cu această cultură populară și realizează valoarea ei, rămânând până târziu unica posibilitate de informare, întrucât este editată într-o limbă de largă circulație, cum este germana. Mai este considerată prima colecție de folclor românesc, prezentat la
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
și a statului, a acestui corp debil, livid, pălit de inconștiență și plin de nesimțire. L.T.: Sînteți unul dintre cei mai reprezentativi exponenți ai dansului contemporan din România zilelor noastre, desfășurîndu-vă activitatea artistică, în egală măsură în țară și în străinătate. Cum v-ați împărțit timpul între solicitările tentante din afara granițelor și participarea la mișcarea de dans contemporan românesc, în ultimii ani? M.M.: Nu cred că ofertele despre care vorbiți trebuie privite ca venind de undeva din afara granițelor (care granițe!?). Ele
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
se bucură de un loc aparte în literatura suedeză contemporană, fiind considerat încă de la apariția primului său volum de versuri în 1954 drept unul dintre cei mai importanți poeți ai Suediei. Tranströmer este totodată poetul suedez cel mai cunoscut în străinătate, fiind tradus în mai mult de treizeci de limbi. S-a născut la Stockholm, la 15 aprilie 1931. A studiat psihologia la Universitatea din orașul natal și a lucrat ca psiholog în diferite școli, precum și în centre de reeducare a
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
ș.a.), de ce n-a fost inclus poate cel mai important dintre ei după aprecieri foarte diverse care este prozatorul și dramaturgul Alexandru Sever? Și în al doilea rînd, dacă au fost intregrați în enciclopedie scriitori care s-au stabilit în străinătate încă înainte de 1945 (de pildă, Elena Văcărescu, Tristan Tzara sau Peter Neagoe), de ce nu s-a aplicat principiul și în cazul lui Ilarie Voronca și B.Fundoianu, care lipsesc din Enciclopedie? Sînt mărunțișuri care pleacă, evident, în primul rînd din
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
care lipsesc din Enciclopedie? Sînt mărunțișuri care pleacă, evident, în primul rînd din dificultatea extraordinară pe care o implică redactarea unei asemenea lucrări de către un singur autor, performanță care ar umple de uimire pe editorii unor dicționare și enciclopedii din străinătate; dar se pare că strădania individuală, susținută de o bună doză de donchișotism, este încă singura care produce oarecari rezultate în cultura noastră de tranziție. Dovadă este această excelentă enciclopedie a exilului literar, scrisă de Florin Manolescu cu documentarea unui
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
a luat parte; și invitația pe care am adresat-o președintelui țării, ca și altor demnitari, de a ne onora cu prezența la o Întîlnire a României literare" la care era vorba despre ce face statul pentru cultura română în străinătate. Cu cine va fi vrînd dl Zubașcu să discutăm despre un asemenea subiect dacă nu cu președintele, cu ministrul Culturii și cu secretarul de stat de la Externe care răspunde de domeniu? Și de ce consideră d-sa că participarea primului ministru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
modul în care a fost făcută numirea și misiunea încredințată tinerilor atașați culturali de regimul Antonescu. Spune Marie-France Ionesco, "Eugène Ionesco a povestit adeseori că, în ajunul plecării la Vichy, el însuși și alți cîțiva trimiși în diferitele legații din străinătate au fost convocați la Ministerul Afacerilor Externe de Mihai Antonescu care le-a dat drept consemn ca fiecare în postul lui să spună exact ceea ce crede, fără a ține seama de angajamentele oficiale ale României" ( p. 115). Relevînd multiplele inadvertențe
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
pe care nu mă mai săturam să o ascult. Pentru copilul de lângă ea, farmecul acelor locuri și lucruri, ce avea să i le facă de neuitat, izvora, dimpotrivă, tocmai din noutatea lor, ca și din ceea ce s-ar putea numi "străinătatea" lor. Să pleci de-acasă, să părăsești locurile obișnuite, prea bine știute..., visul înstrăinării îl străbătea uneori cu o înfiorare de voluptate timpurie. Îi plăcea până și camera aceea înaltă din hotelul unde trăseseră pentru câteva zile, atât de diferită
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
costul. E clar, nu e nimic de făcut. După cum le va fi norocul, bătrânii vor înghiți cu apă de proveniență locală, pilulele de fabricație națională, până când, ținând seama că și acestea au la bază saci de prafuri aduse tot din străinătăți, și ele se vor scumpi. Cum vom avea un pat de spital la un milion de locuitori, bătrânii vor putea sta pe băncile din fața stabilimentului dacă între timp nu vor fi fost vandalizate. Dar, poate, atunci, ei nu vor mai
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
și a unei creații": "Am amestecat viața cu filmul și cu literatura, am amestecat ani și epoci, personaje cu persoane"; montajul autoarei combină inteligent și inspirat fragmente de dialog ( fabulos) cu Mircea Săucan, cu comentarii critice, de la noi și din străinătate, cu extrase de proză, cu fragmente de memorialistică. Totul se citește ca un roman polițist fantastic, absurd, sentimental, politic, halucinant , totul seamănă, în fond, cu Mircea Săucan. Este performanța Iuliei Blaga. Căci nu e deloc ușor, e de bănuit, "să
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
mult mai sus. Se vorbește, tot mai insistent, de miniștri și secretari de stat pe care Parchetul Național Anticorupție ar fi pus ochii, dar de care n-are curaj să se atingă. Se vorbește despre comisoane care ar fi scandalizat străinătatea, dar și de atenții obligatorii care trebuie plătite în stînga și în dreapta pentru afaceri autohtone. Puroiul din această bubă tot crește, iar cînd buba se va sparge s-ar putea să ruineze cariere politice impozante.
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
că un astfel de parcurs nipon a făcut posibilă întâlnirea dintre universul acestei cărți și caligramele expuse de Rodica Frențiu la Muzeul Literaturii Române. Recunoscându-mi însă modesta pricepere în cultura japoneză, nu aș vrea să mă hazardez pe drumurile străinătății, convinsă fiind că altcineva ar face treaba asta mult mai bine decât mine. Iată încă un motiv în plus care m-a determinat să interpretez romanul plecând de la ultima voce narativă a cărții, "drăgălașul" robot Qrin, antropomorfizatul prin "ochii" căruia
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
din gurița edentată - și ar întocmi amănunțite rapoarte, transcriind dicteul bebelușului în propozițiuni dense de conținut. Dacă nursa se va dovedi o dușmancă mascată a regimului, se vor lua măsuri, dacă mamei bebelușului îi trece prin cap să rămână în străinătate, nu i se va mai acorda viza ș.a. Complotiștii din maternitate, din parcurile publice vor fi demascați - și numai Dumnezeu știe ce greu e să mai pupi un complot, o conspirație. Nu întâmplător va îndrepta către suspect degețelul bebelușul informator
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
două chipuri: pe de o parte, pozau în "curajoși", în "conștiințe", în "patrioți", pe de alta, erau mână în mână cu aparatul represiv care le aranja promovări spectaculoase, îi dota cu apartamente și le îngăduia să călătorească în voie în străinătate. propos de călătorii: într-o discuție din 25 noiembrie 1982 despre "Europa Liberă", A. B. / Augustin Buzura se adresează securistului: "S-a întrebat și el de ce unii dialoghează cu cei de la Europa Liberă, de ce bat la ușa lor El este
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]