40,154 matches
-
doua zi, îngerii îl salutară pînă în pămînt pe Lot ca pe singurul om drept găsit în cetate, și se duseră la treaba lor. Dar, abia de plecară, că veni poliția și-l arestă pe Lot pentru găzduire ilegală de străini suspecți și tentativă de sustragere de la urmărire. Lot fu judecat expeditiv de un tribunal militar (Sodoma nu era chiar o democrație liberală), fu găsit vinovat de conspirație împotriva statului și înaltă trădare, fu condamnat la moarte și executat prin spînzurare
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
o adoră pe sclifosita aia de fie-mea. Să răspund în doi peri "omul", așa cum i-am răspuns pe vremuri Sfinxului, e prea vag... Ce să fac? Mda, am găsit!" Și spuse cu voce tare și sigură: - E unul - un străin, un intelectual, un evreu: Îl cheamă Freud. El e! 5. Cele trei întrebări Trei întrebări îi puseră lui Adam, la bătrînețe, ai lui stră-stră-strănepoți: - Cum era, tataie, Grădina, mare sau mică? - Nu mai ține minte moșul la anii lui, of
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
porumbul, suntem mai falnici sau mai piperniciți si că niciodată n-o să se știe dacă lupii cu mieii în vintre sunt fericiți. O, zarzavatul cosmic M-a lăsat în nisip lângă mare să-l văd venind de pe faleză ca un străin, Iubitul era o batistă cu un bănuț, legată de-o lumânare Ce tresare la cuvântul AMIN. Pe cer creșteau grămezi de urzici și de lobodă vișinie, De leuștean, rozmarin și mărar, Dumnezeu învăța lumina să scrie Ca un Atoateștiutor grădinar
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
nimic mai adevărat decât frunza de finic în fața poamelor spiritului pe spuma rezervației de legi pete ale unor emerite gângănii e un truc spusese scamatorul câinele tău credincios rămâne numai sfârșitul se simte deja acul albinei în respirația lui de străin și toți ne-ascundeam sub cântece de biruință din când în când uneori destinul poetic își mișcă alene piciorușele lui alogene și deodată nălucirile stegarului cu tichie de răchită peste marea înghețată ca o funingine pe ochi prin timpul hialin
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
învățate de la taică-său: Taci, fă, din gură, ce știi tu!... Nevastă-sa a avut gură aurită, aurită vorba vine: într-o zi, pe nepusă masă, s-a terminat fericita viață a lui vinetu dinamo. Barosanul a închis ochii, între străini, departe, cică prin madrid sau valencia. A fost jale mare, l-au transportat acasă, l-au îngropat între ai lui, în cavou de marmură (tot) neagră, iar cu beculețe, cu îngerași sculptați, cu geam termopan albastru (termopanul a fost pasiunea
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
puțin comune; în cugetul lui se trezise, poate, amintirea unei pagini a lui Jules Renard, Cerbul din Histoires naturelles: Intram în pădure printr-un capăt al aleii, în timp ce el venea din celălalt capăt. întîi am crezut că vine cineva, vreun străin cu o creangă pe cap. Pe urmă am băgat de seamă copăcelul pitic cu crengile-n lături și fără frunze. în cele din urmă, cerbul se văzu bine și ne-am oprit amîndoi. I-am spus: - Apropie-te. Nu te
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
de fugă și zbor extraordinare și un fel de a se purta cum nu s-a mai văzut. Cu toate acestea - vă fac atenți! - toate au căzut sub plumbul omorîtor, și totdeauna la niște depărtări neînchipuite. Ar mai putea constata străinul intrat în tovărășia vînătorească și alte lucruri. Fiecare în parte posedă un instrument de vînat numit pușcă. Fiecare pușcă, de fabricație nouă ori hleab vechi, este un juvaier, este cea mai bună cu putință - fără discuție că nu i se
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
aici altfel decât în orașele europene și trebuia să te adaptezi, dar, în linii mari, viața - după cum vă spuneam - e plăcută. Frumoasele vremuri de altădată! Frumoasele vremuri de altădată! Cam ca Belle Epoque de odinioară. Deși guvernul impune pentru noi străinii tot mai multe restricții, care nu priesc investițiilor. Dar au nevoie de noi, vedeți, au nevoie de noi. Și parola liberalilor, „prin noi înșine“, e în acest sens doar o dorință. În sufrageria mai luminoasă, legată de salon printr-un
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
pe care-l poartă cu obstinație în viața cotidiană și opulența afișată la sărbători: sute de mii de sticle de bere, cârnăciori sfârâind estetic, totul într-o deșănțare menită să facă diferența între oamenii ca noi și dintre noi și străinii care vor să curme splendidele obiceiuri strămoșești. Ca să-l muți pe-un român dintr-un loc în altul, trebuie să-l convingi că nu se va mișca din loc. Cu alte cuvinte, că pământul se mișcă în jurul lui, și nu
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
fundament în sine, cît este lipsa de orice simțire a necesității acestui fundament, este suficiența cu care oamenii noștri cred și sînt crezuți că au făcut o faptă bună atunci cînd au produs sau au tradus o formă goală a străinilor.” Așadar e nevoie de o conștiință clară a insuficienței instituțiilor calchiate. Necesitatea ne întoarce la aspectul cultural determinant în concepția lui Maiorescu. Apoi, în Direcția nouă, Maiorescu adaugă că această conștiință clară e cerută de împrejurarea că nu trăim pe
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
la postul public de televiziune WDR din Köln, pelicula se intitulează, deloc întîmplător Hier Himmel - Aici cerul. În moștenirea literară lăsată de Aglaja există o secvență premonitorie, s-ar putea spune, pe care autoarea o citește și în film: un străin obișnuit să se plimbe pe malurile unor rîuri, descoperă într-o zi sub apă un bărbat în vîrstă purtînd pe piept, cu un lanț petrecut în jurul gîtului, o tăblie cu inscripția Hier Himmel - Aici cerul. Mirat, străinul îl întreabă pe
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
în film: un străin obișnuit să se plimbe pe malurile unor rîuri, descoperă într-o zi sub apă un bărbat în vîrstă purtînd pe piept, cu un lanț petrecut în jurul gîtului, o tăblie cu inscripția Hier Himmel - Aici cerul. Mirat, străinul îl întreabă pe cel aflat sub apă: Cum adică cerul? Bătrînul dă din umeri și arată inscripia de pe tăblie... Filmul cineastului german începe însă cu imaginea grotescă, macabră, a unui monstru-dragon, scos din decorul iarmaroacelor, imagine proiectată pe un fundal
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
lui Caragiale s-ar afla, desigur, o „temeinică acțiune ocultă de restructurare psiho-volițională a etniei române”. Cine e „Oculta” și ce-o fi urmărind Dânsa nu ni se mai spune. Și, fiind vorba de Caragiale, nici nu putem ghici! Ca străin „deghizat” în român, Caragiale ne-a observat în voie și ne-a „pictat” în modul care-i repugnă atât de violent d-lui Popa. Însăși stabilirea lui Caragiale la Berlin e văzută de actualul său concetățean (asta e situația!) în
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
a exprimat într-un interviu mai vechi. Atunci România literară a venit cu o replică, la care dl. Popa se simte acum obligat să reacționeze. Din păcate, nu la esența observațiilor, care se refereau la considerarea lui Caragiale drept un străin de neam care ne batjocorește, și care „s-a cărat” din țară la bătrînețe, scriitor de consum, între altele, ci la ironia pe care noi o făceam referitor la faptul că dl. Popa însuși s-a „cărat” (vorba d-sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
compartimente, „părți”, după cum sunt particularizate de autor, încadrate între un Prolog și un Epilog în trei părți, unde se adună concis inițiativele generațiilor de urmași ai personajului de primă valoare, Sandru Șendrea. El se confruntă cu manifestările de cruzime ale străinilor, întinși ca o pecingine pe pământul țării, trece prin trăiri fără revoltă până ajunge să lunece hipnotic pe versantul unei deslușiri fără speranță, necunoscător de regrete, rezultat al vâltoarei boemei care îl face impersonal ca pe majoritatea tinerilor crescuți în
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
bucureșteană a începutului de secol XX, revelarea unor aspecte semnificative privind vedetele lumii mondene, moda, legile confortului, cutumele vieții cotidiene - la nivelul protipendadei, dar și al păturilor de jos -, viața culturală, arhitectura, felul în care era privită realitatea bucureșteană de către străini și, în contrapartidă, impresia pe care bucureștenii o aveau față de străini. Extrem de interesante sunt considerațiile privind elita bucureșteană de acum 100 de ani. Dacă I.L. Caragiale a fost cronicarul ideal al micii funcționărimi care popula berăriile și dădea buzna la
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
vedetele lumii mondene, moda, legile confortului, cutumele vieții cotidiene - la nivelul protipendadei, dar și al păturilor de jos -, viața culturală, arhitectura, felul în care era privită realitatea bucureșteană de către străini și, în contrapartidă, impresia pe care bucureștenii o aveau față de străini. Extrem de interesante sunt considerațiile privind elita bucureșteană de acum 100 de ani. Dacă I.L. Caragiale a fost cronicarul ideal al micii funcționărimi care popula berăriile și dădea buzna la Grădina Iunion, Claymoor (Mișu Văcărescu), temutul reporter monden de la „L’Indépendence
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
un meci nul, nu înseamnă că noi, contemporanii, am fi mai prejos decît ei, străbunii. Înseamnă doar că perfidul Albion a învățat ceva din a Turchiei floare scuturată. Așadar, ne-a învățat istoria. La asta folosesc victoriile. Ca să ne învețe străinii la școală. Înfrîngerile nu folosesc la nimic, fiindcă nici măcar noi nu le învățăm la școală. Iar meciurile nule, ca și blaturile, sînt de dată prea recentă ca să ne putem pronunța asupra utilității lor. Vorbeam într-un număr trecut despre o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
se mai recunosc în realitatea pe dos ventilată prin tuburile catodice. La nici câteva zile, schizofrenia socială din România și-a arătat chipul hidos: pe de-o parte, s-a votat pentru Europa, pe de alta, s-a scandat împotriva străinilor care-au adus țara la faliment. Sigur că între investitorii străini s-au aflat și destui țepari. Adică inși care știau precis cum să acționeze. Filozofia lor e cât se poate de simplă: dezmembrarea și apoi vinderea bucată cu bucată
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
istorie moartă a ideilor. Pentru Brâncuși, semnul grafic sau pictorial și lemnul sculptat aparțineau mediului în care el însuși își ducea existența, considerând că acestea au semnificații mult mai complexe decât efectul ornamental care probabil i-ar fi impresionat pe străini" afirmă Dan Grigorescu, semnatarul Prefeței albumului de fotografii în alb-negru realizate de Ion Miclea. Tocmai de aceea, faimosul artist fotograf a pătruns mai întâi în universul Hobiței și al împrejurimilor sale, gândind, reflectând și surpinzând pe peliculă porți, cruci, acoperișuri
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
este țara paradisiacă la a cărei bunăstare visau mai toți locuitorii din partea comunistă a Europei. Germania a însemnat pentru Herta Müller, ca și pentru alți sași și șvabi emigrați din România, o nouă marginalizare: cea dată de condiția de alogen. Străini în România, acești oameni au trăit drama de a fi tratați ca străini și în Germania. În aceste condiții, visul occidentalilor de a-și petrece concediul pe o insulă, departe de sunetul celularului și de forfota metropolei dobîndește, pentru emigrantul
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
pretext biografic", cum îi scapă la un moment dat: "Eu exist nu atât prin istoria vieții și a carierei mele, cât mai ales prin cărțile mele." Fanii săi nu vor afla despre Breban nimic, scriitorul cu viață personală rămâne un străin perfect, un personaj inuman, fără slăbiciuni, fără îndoieli, altfel decît retorice, fără momente de cădere, preocupat doar să creeze, o fantoșă care nu există decât pe scena artei. Căci acesta este sensul vieții lui Nicolae Breban: Opera, Creația monumentală. Nu
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
mai de aproape pe mulți dintre tinerii actori... Și dintre profesorii lor... Cum vorbesc, ce vorbesc, cît de deviată de la normă este limba lor, rostirea, frazarea. Au apărut și alte job-uri, piața reclamelor de tot felul, televiziunea, filmele cu străinii. Cred că sînt și mai mulți bani aici, decît cele trei milioane pe care le primește pe lună un actor tînăr într-un teatru. Traiul acesta sub limita decenței nu știu cît este de prielnic artei adevărate. Sînt tineri care
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
stare reală de revoluție care a fost trădată ulterior). Tot aici se situează, din alte considerente, firește, principalii actori și beneficiari ai evenimentelor din decembrie 1989: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, dar și o serie de observatori străini precum Dennis Deletant sau fostul ambasador al Franței Jean-Marie le Breton. Este lesne de observat că majoritatea celor care susțin ideea de revoluție au fost participanți direcți la evenimente (timișorenii, Patapievici și Băcanu au fost arestați, Tănase a fost pe
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
cineast remarcabil, melanjul de genuri pare să îi reușească de fiecare dată, iar acum îl folosește pentru a te lăsa să privești personajele din cât mai multe unghiuri cu putință. Există și un contrast: regizorul a mai făcut filme despre străini dizlocați, indieni și pakistanezi, care încearcă să se adapteze la multiculturalismul așa-zis britanic (Sammy and Rosie Get Laid și My Beautiful Laundrette), dar acum protagoniștii săi s-au transformat în imigranți a căror existență depinde de cât de bine
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]