1,751 matches
-
în care interpreții purtau costume baroce, bizare, ca într-un coșmar, și vise erotice, interpretate succesiv sau concomitent de Litsa Kiousi și Camille Mutel. Astfel, la un moment dat, un corp gol, întins pe o velință de culoarea ierbii, corp străjuit de câteva măști, a avut o desfășurare a mișcărilor de o poetică senzualitate, aceasta fiind secvența onirică cu cea mai prețioasă plasticitate. Suita de momente desfășurate în această țară a viselor a avut și faze mai puțin inspirate și s-
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
era acoperit cu o mîzgă cafenie Încă și mai alunecoasă. Apoi, după ce trecură de coama acelei coline, umbra deasă a pădurii Începu să se subțieze și În curînd ajunseră pe un platou lipsit de vegetație, a cărui margine opusă era străjuită de un perete stîncos tăiat vertical, asemănător unui balcon. Jos, lîngă perete, se deschidea albia unui pîrÎu, pînă la care aveau de coborît cîteva sute de metri. Pentru a-și menține moralul cît mai ridicat, Pablo decise că omul cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Înapoi, câinele pleacă, nu Înainte de-a scoate din gâtlej, un lătrat scurt. Antoniu se apleacă din nou asupra caietului... Anticarul din Piața Sfantul Gheorghe, era bătrân ca și cei care-i aduceau cărți, vestigii ale unor biblioteci cândva Înfloritoare, străjuind cu demnitate pereții caselor. În vitrina prăvăliei, se aflau tomuri deschise, cu file Îngălbenite de la soarele care bătea vara În ele și pline de musculițe moarte, pe care bătrânul anticar nu le culesese, de parcă ar fi conservat un spațiu arheologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Lincoln“. Lincoln șade pe soclu în fața tribunalului (turnat în bronz de Gutzon Borglum 2) și are o privire tragică și părintească: îți dai seama cât e de preocupat. Statuia lui Washington, înfățișându-l pe acesta drept și autoritar, în fața calului, străjuiește Broad Street-ul, e opera lui J. Massey Rhind (ne notăm în caiete acest al doilea nume de sculptor ce nu aduce deloc cu un nume); profesorul nostru de educație plastică ne spune că cele două statui sunt „mândria orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
parcare, învăluit în mirosul tapițeriei de piele din mașina cea mare a lui Helen, cu însemne de agent imobiliar, văd soarele ivindu-se deasupra orizontului. Același moment al zilei ca atunci. Am tras mașina sub un pom, pe o stradă străjuită de copaci dintr-un cartier de case micuțe. E un copac care face flori, toată noaptea petalele trandafirii s-au scuturat și s-au lipit de mașina udă de rouă. Mașina lui Helen e roz ca un car alegoric îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
onorează invitațiile primite, ba cei mai mulți își trimit femeile de serviciu sau curierele. Trage puternic pălăria, să nu-i fie smulsă și-și ridică gulerul. În pauzele lungi dintre rafalele vîntului se oprește să privească cum ninge abundent, încărcînd brazii ce străjuiesc piața, făcîndu-i să semene cu pozele cărților de povești citite în copilărie, cînd încă nu știa cum arată munții, iar brazi văzuse doi, și-aceia ciuntiți, în curtea fostului conac boieresc din sat. Zînele din poveștile preferate și le închipuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ei fiind stejari. Apoi, locul stejarilor e luat de sălcii mari, pletoase, cu cîte un stejar secular ici și colo. Brusc, desimea copacilor se termină, apar cîteva borne din ciment, marcînd o parcare auto, iar la capătul celălalt al luminișului, străjuită în părți de o salcie și un stejar, se zărește prin calmul de-o clipă al ninsorii o clădire impunătoare, semirotundă, cu geamuri mari, din sticlă pe tot semirotundul ce pornește dinspre șosea pînă în partea opusă, unde ninsoarea cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și vaselină se estompase, apoi devenise sâcâitoare. Bull își dădea seama că mai trebuie să ia o pastilă, dar nu reușea să se scoale din locul în care se afla: cu picioarele desfăcute, în fața ferestrei, privind la statuia cerbului ce străjuia intrarea în localul cu același nume. Oare să mă duc să beau ceva? se întrebase Bull. Se simțea cam însingurat în seara aceea, un pic deprimat. Era încă destul de tânăr pentru a asocia ideea de boală cu atenția pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
reprezintă "cele trei tezaure culturale cu sculpturi artistice din China". Grotele de la Longmen se găsesc la aproape 12,5 km sud de orașul Luoyang, provincia Henan, în partea centrală a Chinei. Grotele budiste au fost săpate în stâncile muntoase ce străjuiesc o vale spectaculoasă, cunoscute în tradiția locului ca o ‚,poartă'' magică astfel că, încă din perioada dinastiei Tang, grotele au fost numite Longmen, poarta dragonului. Aici, munții sunt verzi tot timpul datorită pădurilor dese care nu-și pierd frunzișul, apa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de orașul Tianshui, provincia Gansu din nord-vestul țării. Impresionanta construcție seminaturală are o înălțime de peste 150 m. Potrivit documentelor istorice, săparea acesteia a început din secolul al III-lea î.e.n., iar uriașele statui budiste de 30 și 70 m ce străjuiesc prăpastia au fost sculptate ulterior. Grotele sunt suprapuse simetric, pe verticală, creând o imagine spectaculoasă. Inventarul grotei conține 194 figurine de lut, peste 7.000 statui sculptate în piatră, 1.300 m2 de fresce realizate în perioada dinastiilor Wei din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
târziu, intelectualul sfârșește strivit de politică. Lângă zidul mănăstirii se mai afla un crucioi lăcuit și înzorzonat cu tot felul de semne cabalistice, având în centru - kitsch dezgustător până la vomă - masca mortuară a lui Eminescu din gablonz auriu. Bazaconia e străjuită de bisnismanul măgurean Marian Munteanu, cu brasardă tricoloră și uitătură de puci. În curtea interioară a Putnei, nimeni din adunătura politico-gazetăreasco-folclorică selecționată cu ecusoane nu pare a avea vreo treabă nici cu măreția, nici cu sfințenia lui Ștefan. Influența spirituală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ale reginei și de gențiane presate, un refuz sec, standard, și pustiitor al Editurii Sport-Turism, o ilustrată agramată a unui băiețel Filip, rețete medicale, certificatul de garanție al unui aparat de radio, o felicitare fără cuvinte, doar cu o căsuță străjuită de-o floare și cu semnătura lui Matei. În pachete era viața bunicului meu. Cu grijă, cu curiozitate și cu o iubire stranie, care uneori mă ferea să mai aud prin pereți larma din sala de box, am pus viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și descoperi, cu strîngere de inimă, un exemplar ponosit din Micul duce. Îl cumpără cu șase pence și porni mai departe. Avea sentimentul că În aerul pur al acestei zile, de o desăvîrșită frumusețe, plutea ceva amenințător. Printre platanii ce străjuiau grădina cu comori, zări deodată un crîmpei din partea bombardată a scuarului: era ca și cum Providența l-ar fi mînat anume În acest loc, pentru a-i arăta deosebirea dintre „atunci“ și „acum“. Oamenii pe lîngă care trecea puteau foarte bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
grădina de zarzavaturi, dar florile și fructele nu pot fi Închise după un zid. Florile izbucneau din mijlocul unui strat de anghinare sau țîșneau ca niște flăcări din umbra pomilor. Dincolo de livadă, grădina se pierdea Într-un fel de cîmp, străjuit de un rîuleț ce forma un iaz murdar, În mijlocul căruia se Înălța o insuliță cît o masă de biliard. Aici, pe malul iazului, Digby dădu peste maiorul Stone. La Început Îl auzi numai: niște mîrÎituri furioase, ca ale unui cîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
priviri fioroase și nădușind zdravăn. Singurul lucru anormal În Înfățișarea lor era concentrarea intensă. La sfîrșitul partidei aveau să se certe, zbierînd unul la altul ca niște isterici. La fel se Întîmpla și cînd jucau șah... Boschetul de trandafiri era străjuit de două ziduri: unul care Îl despărțea de grădina de zarzavaturi, și altul - foarte Înalt - care izola aproape complet, cu excepția unei portițe, locul pe care doctorul Forester și Johns Îl botezaseră, cam eufemistic, „Pavilionul special“. Despre acest pavilion nu sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-l ducem la biroul 59. Și Îl chemă la telefon pe un anume Prentice. — Noi vă trimitem Întruna clienți și dar voi nu ne trimiteți pe nimeni! se plînse el la telefon. Rowe se lăsă condus printr-o curte imensă, străjuită de Înalta clădire cenușie. Afară, pe cheiul Tamisei, tramvaiele treceau huruind. Găinațurile porumbeilor de pe sacii de nisip puși În fața caselor dădeau un aer rural acestui colț al Londrei. Lui Rowe nu-i păsa că era escortat de cei doi: continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
formalitățile, își începu ultima parte a călătoriei, dincolo de colinele de granit ce se pierdeau în zarea albastru-deschis, printr-un aer care părea mai răcoros, mai curat decât arșița copleșitoare din Francistown. Apoi intră în Bulawayo, un oraș cu străzi largi, străjuite de palisandri și verande umbroase. Avea unde să stea aici, casa unei prietene care venea uneori în vizită la Gaborone, unde o aștepta o cameră confortabilă, cu podeaua roșie lustruită și răcoroasă și acoperișul de stuf care făcea aerul dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
trecători. Știu că femeia îmi arătase, din cap, direcția asta. Dacă totuși nu e cea bună? Nu ajung nicăieri, aceleași ziduri, porțile închise, aș fi vrut să ies în centrul Budapestei sau undeva pe malul Dunării, lângă podul acela mare, străjuit de statui, poate în Insula Margareta. Mi-aud pașii, sună ciudat pe caldarâm, o clădire înaltă, de o austeritate romană, de-acum n-am încotro, am să merg mai departe, trebuie să ducă undeva. După un colț, piața de pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vechi. Mușchiul se Întinde pe cimentul neted, soarele și ploaia macină metalele și piatra și le dă un aspect murdar. În Jakarta nu izbutea nicidecum să scape de sentimentul că se află Într-o mahala. Când a intrat În piața străjuită de ultimele clădiri impozante ale Bataviei olandeze, s-a Împiedicat de rămășițele pavajului de piatră. Înghesuiți sub o copertină În fața porticului vechii primării, frumoasă pe vremuri, acum aproape o ruină, niște soldați o priveau și Își treceau de la unul la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la Jakarta ori la oricare alt mare oraș nu-l Înspăimânta pe Adam. De câteva săptămâni Își făurise propria lui metropolă, o tot reclădea În minte pe când Își vedea de treburile zilnice. Când mătura curtea Își inchipuia o câmpie largă, străjuită de dealuri Îndepărtate, când hrănea puii de gâină adăuga un cer de smarald tulburat de nori groși de ploaie. După cină se grăbea să se ducă la culcare, dornic să dispună de momentele vrăjite, febrile, când putea reveni să-și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu auzise. Îi dădea crezare și nu tocmai. și-a zis că știa și el de Bandung. Era un oraș elegant Între dealuri, cu aer răcoros, unde, odată scăpat de căldura din Jakarta, puteai să te plimbi pe bulevarde elegante, străjuite de vechi clădiri nobile. S-a hotărât totuși să nu-i spună nimic despre asta lui Din. Tot ce Învățase până atunci i se păru dintr-odată lipsit de consistență și neserios, o viziune copilăroasă despre lume În comparație cu cunoștințele lui
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mlaștinile de unde venea malaria, dincolo de Întinderea prost asanată din jurul orașului, care pe atunci se numea Jakatraweg, ajungând În cele din urmă să construiască un cartier elegant, cu clădiri trainice, albe, cu verande sprijinite de colonade, Înălțate pe marginea unor alei străjuite de arbori și alternând cu agreabile spații deschise. Îl numiseră Weltevreden, adică o oază de fericire. Dezvoltarea cartierului a coincis cu sporirea Însemnată a mișcărilor militare olandeze În arhipelagul Indiilor Orientale În primele decade ale secolului al nouăsprezecelea, intensificate odată cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Când a ajuns la capătul culoarului umbros a luat o la fugă, ridi când În urma ei praful În lumina cețoasă a după-amiezii. 21 Studioul nu era prea spațios, Însă bine luminat și curat, amenajat pe o latură a unei case străjuind albia râului. Un perete fu sese mai mult sau mai puțin Înlăturat, astfel Încât să se vadă coasta prăbușită vertiginos spre apa sumbră și pură a râului. În depărtare, se profila creasta ondulată a dealurilor acoperite de bambuși. Karl plasase pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se înalță solitara la capătul unui drum de țară cu făgașe adânci, care leagă autostradă de satul situat ceva mai încolo, cam la vreun kilometru. Aflat la volanul mașinii, poti lesne trece pe langă golul căscat în gardul viu ce străjuiește marginile șoselei fără să observi micuțul indicator din lemn prins de un stâlp, cu litere vopsite de mână, șterse și decolorate, litere ce compun numele „Ludlow“, și - în consecință - să nuți dai seama că el arată drumul spre o locuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și ea, se întrece în miros cu celelalte flori. În grădina mea se află mai multe flori, una mai frumoasă decât alta: ochiul-boului, crizanteme, guraleului și laleaua care își înalță floarea ei roșie ca o cupă de mărgăritar. Un liliac străjuiește alături de un măr în grădina mea cea minunată. Fluturii ei frumoși cu aripile lor colorate se amestecă și ei printre flori. Albinele zboară din floare-n floare, adunând harnice nectarul în coșulețele lor. Frumoasa mea grădină este plină de farmec
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]