7,303 matches
-
dispărut de mult de pe fața pământului, deoarece multe rude directe au murit înainte de a procrea următoarea spiță. Oare prințul Charles al Marii Britanii o fi rudă directă cu Dracula (Vlad Țepeș) cum pretinde? Mai știi ... Românului i-a plăcut din moși strămoși să migreze peste granițe, nu numai în epoca nemuritorului USL (mort, dus la groapă și totuși existând ca mulți, mulți votanți). Literatura, știința Literatura, arta în general cu toate laturile ei inclusiv teatrul, este sau trebuie să fie anterioară științelor
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
dorit atât de mult, cum se arată în troparul de la sfintele mucenice: "pe Tine, mirele meu, te iubesc și pe tine, căutând, mă chinuiesc". Ca să ne dăm mai bine sea¬ma de această năzuință sufletească, ne ducem cu mintea la strămoșul nostru Adam care, înainte de căderea sa în păcat, trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniu¬nea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Domnilor Colegi, Onorați Ascultători, Ales într’un loc nou creat și dorind totuși să mă conformez uzului academic de-a elogia pe un înaintaș, mă văd silit să mă prezint cu unul de-afară, cu strămoșul meu și al unora dintre d-voastră, într’un sens mai larg strămoșul tuturor: țăranul român... Mă simt destul de jenat că viu în fața d-voastră să laud tocmai pe cel mai umil Român, și-mi dau seama că fapta aceasta
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
nou creat și dorind totuși să mă conformez uzului academic de-a elogia pe un înaintaș, mă văd silit să mă prezint cu unul de-afară, cu strămoșul meu și al unora dintre d-voastră, într’un sens mai larg strămoșul tuturor: țăranul român... Mă simt destul de jenat că viu în fața d-voastră să laud tocmai pe cel mai umil Român, și-mi dau seama că fapta aceasta nu e prea abilă. Când vorbești despre un om mare sau despre reprezentantul
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Acasă > Poezie > Credință > BLESTEMUL ȘARPELUI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare Port prin coclaurii umbroși Destinul meu de târâtoare. Cum nu-mi găsesc un cer anume Care ar trece peste gleznă Străin și dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
gustând să nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost atuncea izgoniți din rai Și azvârliți în lumea-acesta, iată Sudoarea frunții să le fie trăi Și să-mi strivească țeasta cu o piatră. Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare, Port prin coclaurii umbroși Blestemul meu de târâtoare. Referință Bibliografica: BLESTEMUL ȘARPELUI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
varsă blesteme pe natură sau pe guvern. Caută să înțeleagă și să pună umărul la efortul de reabilitare a situației. Australianul este obișnuit cu greul. A trait, în condiții precare, într-un mediu geografic diferit de cel de unde își lașase strămoșii, a cucerit locuri noi, s-a adaptat condițiilor climatice sălbatice, distantelor enorme, a pornit deseori de la zero și a răzbit... creând în 200 de ani o societate prosperă și o țară respectată de alte națiuni! Revenind la Marele Potop Australian
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
Cuplul formează un tot. Este inseparabil. Când iubești te identifici cu celălalt, te oglindești în celălalt. Tot din iubire te jertfești. Și aici mă refer la iubirea pentru al apăra pe celălalt, din dragoste pentru țară, pentru a proteja pământul strămoșilor. Poate de aceea pe ,,Poarta sărutului” Brâncuși a reprezentat atâtea cupluri, poate fi un prim sărut sau un ultim sărut înainte de a păși spre sacrificiu. Înălțarea spre cer, spre infinitatea sa, se face prin zbor. Această mișcare a energiei interioare
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
-se spre Bulgaria unde au poposit. Aceștia au lăsat însă și pe teritoriul român din estul și sudul lanțului carpatic adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au trecut munții Carpați stabilindu-se în câmpia Panonică. Ei sunt strămoșii poporului Maghiar de astăzi. Precum Slavii au reformat tradiționalul Dac romanizat în estul lanțului carpatic , dacii romanizați din vestul lanțului carpatic au fost reformați prin cultura Hună, cu totul diferită de cultura Slavă. După ce aproape un mileniu se vorbea despre
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
deosebirii între populația Moldovei și Valahiei. Transilvania, o regiune formată din mai multe „țări” situate pe văile unor râuri, destul de târziu unite sub o conducere voivodală s-a dezvoltat spre cultura vest europeană, apropiată de Unguri cu care aveau un strămoș comun, este adevărat minoritar, pe Huni. Transilvania a fost reconsiderată teritoriu Românesc abia sub domnia lui Mihai Viteazu[3] care a cucerit si a domnit cu trei peceți peste Valahia, Transilvania și Moldova. După mai puțin de un an Transilvania
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
mai există nimeni, ci doar niște ,,excentrici” activiști ai unui curent destabilizator. De aici și concluzia că Timocul, alături de celălalte provincii istorice din Șerbia de răsărit, este predispus la hedonism. Această ipostază a gloriosului tărвm scăldat оn sвngele și lacrimile strămoșilor se datorează, оn parte, unui ,,momism” specific celor care au plecat la un drum lung cu o idee, dar ajungвnd la capătul acestuia se оntreabă: ce caut aici? Publicația de limbă romвnă - Libertatea - s-a străduit оn timpul din urmă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/codicele-de-la-timoc/ [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
la o parte și cum le putem deosebi. Noi, copiilor, gândim că viața aceasta omenească n-are absolut nici o valoare și nici nu socotim și nici nu numim în general bine ceea ce se sfârșește în această viață pâmântească. Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
noi„ pune întrebări ale căror răspunsuri transfigurează universul , Întregul, Marele Tot , pe care Viviana Milivoievici îl identifică unui Albastru-Infinit. Fericirea este legată de un spațiu numit „casa din soare„ metaforă a idealului, spre care „ ne-ndreptăm „ , o moștenire lăsată de strămoși , ca semn al iubirii lor pentru noi, urmași demni, statuari, a căror verticalitate este supusă probei cunoașterii și armonizării cu noi înșine și cu lumea în care trăim. Viziunea complexă asupra realității în coordonatele sale esențiale, reunește în evantaiul unui
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
sale - pulbere de stele./ Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci de piatră. Adăpostind verbele grele, / Ale izvoarelor, în noaptea-mireasă din pridvorul cuvintelor./ Și-a legat visul de cifra opt la adăpost de stâncă/ Prin limbajul strămoșilor. “Și-a legat visul de cifra opt” - așadar de cifra echilibrului cosmic, un simbol al echilibrului central, devenită o cifră sacră. “Al 7-lea strămoș este stăpânul cuvântului, dar al optulea este cuvântul însuși “- spune Jean Chevalier în Dicționarul de
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1412775067.html [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
pridvorul cuvintelor./ Și-a legat visul de cifra opt la adăpost de stâncă/ Prin limbajul strămoșilor. “Și-a legat visul de cifra opt” - așadar de cifra echilibrului cosmic, un simbol al echilibrului central, devenită o cifră sacră. “Al 7-lea strămoș este stăpânul cuvântului, dar al optulea este cuvântul însuși “- spune Jean Chevalier în Dicționarul de simboluri. Deși timpul poate isca și furtună, care poate fi trecătoare, ființa umană o poate învinge prin iubire. Și prin arta care dăinuie. Sensul acesta
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1412775067.html [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc autentic. Adevăratul chip al românului transpare în fiecare notă muzicală, în fiecare floare cusută-n arnici a costumelor autentice, păstrate din strămoși de către interpreți, cu evlavie și mult respect, aproape cu venerație. O adevărată paradă a costumelor, o competiție stimulativă a talentelor, a vocilor și a interpretării fără greș a cântecelor vechi și noi, cu aceeași reverență. România nu a cunoscut o
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
viața adevărată propovăduită de Sfânta Scriptură. Mai ales în societatea contemporană dominată de mentalitatea consumistă, de ceea ce înseamnă o domnie a insignifiantului este importantă recuperarea și valorificarea adevăratelor repere pe calea cunoașterii autentice. Sfântul Vasile cel Mare precizează: „Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
înaintașii noștri ne-au transmis gene bune și vom învinge prezentul prin iubire de țară și patriotism: „ (...) pentru că eu sunt poetul tuturor cromozomilor/îmi sprijin existența pe genele de profund optimism/ cred doar în ideile purtătoare de gânduri frumoase/ așa cum strămoșul eredității mele/ omul pietrei răbdării cioplite/ a crezut în duhul picturii rupestre/ și i-a rămas credincios flăcării sacre (...)” Pe de altă parte, autorul se gândește că „trebuie să existe pe undeva și un cimitir al sufletelor/cum ar fi
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1476536494.html [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
rămas în memoria de lungă durată, pe care le redă într-un stil original, pornind din prezent, din evenimente mai mult sau mai puțin dramatice, toate expuse sub și prin puterea credinței în Dumnezeu, așa cum o știm înrădăcinată din moși strămoși în neamul nostru ortodox. Este permanent preocupată încă din copilărie de binele aproapelui, culminând cu alegerea unei căi de vindecător în absența studiului medicinei pe care și l-ar fi dorit. A studiat Infoenergetica ( veți descoperi în volum cum este
MEMORII ȘI REMEDII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428470461.html [Corola-blog/BlogPost/374977_a_376306]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII EROI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eroii noștrii s-au jerfit, Dorind glorie seculară Daciei pământ râvnit, De gloata vremii, prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450899174.html [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
Ce unora nu prea le place, Voind să fure teritorii... Eroii noștrii în nemurire Vor Dacia nemuritoare, Cu bogății și în unire Spre viață pur înfloritoare... Omagiu tuturor eroilor și mai ales a celor căzuți în decembrie 1989 Referință Bibliografică: Strămoșii eroi / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1450899174.html [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
cea indiană ( vezi Kamadeva) care promovează credința în metempsihoză, în migrarea eternă a sufletelor până la desăvârșire, după ce suferise ca un orfan de dumnezeu considerându-se “Bolnav în al meu suflet”, se întoarce la matca credinței practicată de părinții, moșii și strămoșii săi. Pentru că este mai puțin cunoscut, transcriu poemul: ~Bolnav în al meu suflet, în inimă bolnav, Cu mintea depravată și geniul trândav, Închin a mea viață la scârbă și-ntristare și-mi târâi printre anii-mi nefasta arătare, Prea slab
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul drum ce e spre mormânt. Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii de mamă-bună, rămasă în tulpini
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412060089.html [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie și Ontario — parțial, fiind împărțite cu Canada. Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26000 î. Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului. În 1492, genovezul Cristofor Columb este navigatorul care relevă Europei existența noului continent. Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, fondează în 1565, Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă
4 iulie – Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii by http://uzp.org.ro/4-iulie-ziua-nationala-statelor-unite-ale-americii/ [Corola-blog/BlogPost/92863_a_94155]