2,394 matches
-
loc de cinste în diferite biserici și catedrale, iar în prezent se află la Catedrala Ortodoxă din Iași. Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA. În anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaștele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut și la nordul Dunării, în cele trei țări române. În 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaștele
Sfânta Cuvioasă Parascheva: Ce NU trebuie să faci pe 14 octombrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101769_a_103061]
-
și șuieră mii de pescăruși o mulțime de oameni rotunzi ascuțiți se întâlnesc la margini și-mi chinuie liniștea (săltați fiice ale ierusalimului marea cea mare vine spre voi) o de aș rostogoli toată țărâna printre degetele mele și să strămut mormintele în păsări (sursa foto: din arhiva personală) Referință Bibliografică: reverie / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
REVERIE de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1478547385.html [Corola-blog/BlogPost/382235_a_383564]
-
Dumnezeu. Căci își amintește de purtarea lumească de mai înainte și de feluritele greșeli, ca și de is �pitele ce i s-au întâmplat din tinerețe și cum l-a izbăvit de toate acestea pe el Dumnezeu și l-a strămutat de la viața pătimașă la viața cea după Dum �nezeu. În felul acesta dobândește, pe lângă temere, și dragostea, mul �țumind pururea cu smerenie multă, Făcătorului de bine și Cârmuitorului vieții noastre". Chiar aghiografii Vechiului Testament ne fac cunoscut că teama de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cu zeii”. Tot lui îi datorăm și cele mai expresive Cantes mineros, inspirate din viața grea a muncitorilor andaluzi, obligați să lupte pentru supraviețuire în minele de argint ale începutului secolului al XIX-lea. Adus de andaluzii numeroși care se strămută în capitală, în chiar primul an al secolului XX, flamenco își adjudecă Madridul. Invențiile moderne precum radioul și patefonul îi vin în ajutor: Canario Chico, El Mochuelo, La Rubia, El Niño de Cabra sunt cei dintâi cântăreți înregistrați pe discuri
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
pe doamna propagandistă de la centrul lor să o pună șefă? Ce ticăloși, câtă rapacitate, ce iad otrăvitor vor lăsa în urma lor! I-am dat dracului cu centrul lor după ce am aflat că deja sute de familii de aici au fost strămutate de pe proprietățile lor strămoșești să le facă loc lor, gabrielenilor. La sugestia unui alt dușman al proiectului venit din regat, am urcat să vedem starea și spiritul roșienilor, duminica, sus la Tăul Brazi. Am fost uimit de două lucruri: de
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
kilometri pătrați, adică 42.000 de hectare! Mare discordanță între propagandă locurilor de muncă pentru roșieni și realitatea strămutării lor. Am aflat dintr-un pliant de la centrul RMGC, primit gratuit, că peste o treime din aceste familii au fost deja strămutate în noul cartier Recea din Alba Iulia, iar unii în județele învecinate, în schimbul proprietății cedate gabrielenilor. Din alt pliant, tot de la centru, aflu ca pe perioada funcționarii minei, Oxford Policy Management a calculat că va fi nevoie de 3.600
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
Iulia, iar unii în județele învecinate, în schimbul proprietății cedate gabrielenilor. Din alt pliant, tot de la centru, aflu ca pe perioada funcționarii minei, Oxford Policy Management a calculat că va fi nevoie de 3.600 angajați! Păi de unde îi luăm, dacă strămutăm, aproape forțat, trei sferturi din populația Roșiei Montane între timp? Îi aducem de la Oxford?! Sau precum romanii au adus mineri din Dalmația și Iliria, gabrielenii din Toronto îi vor aduce de pe undeva din lumea treia, unde mâna de lucru e
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
aviația și comandourile israeliene a falașilor (iudeii etiopieni) de pe malurile lacului Tan ș. a.). În anul 811, armatele bulgarilor de sub conducerea hanului Krum au luat cu asalt bogatul oraș Adrianopol (astăzi - Edirne). Populația rămasă în viață din acest oraș a fost strămutată cu forța de către cuceritori la gurile Dunării pentru a valorifica pămînturile din preajmă. Istoricii cred că ar fi fost vorba de Cîmpia Bărăganului și stepa Bugeacului. După 26 de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
ci vreau să trăiesc în Pereiaslavețul de pe Dunăre, deoarece aici va fi centrul tuturor pămînturilor mele...” („Ne liubo mi esti v Kieve, hociu jiti v Pereiaslavțe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-și strămute capitala în acest orășel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a dat-o în anul 971 împotriva
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
bătrânesc”, de tip clasicist al prozei didactice - în tradiția de dinainte de „realismul socialist”, dar mai ales din „ obsedantul deceniu...1980 - 1989... Modele cu adevărat benefice, fără a ne gândi la imitație, ci doar la discursul „cronicii de familie” - dar unul strămutat sub alte ceruri și în alte destine, Calea Pribegiei, sau a exodului ce amintește halucinant de ale evreilor de demult... consider că îi sunt Ion Lăncrănjan (Suferințele urmașilor), un scriitor român și un roman de neuitat. Personaje ca SINU sau
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_despre_conditia_stra_mutarilor_impresii_la_o_carte_a_dimensiunii_romanesti_a_exis.html [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
săpată în piatră stema Țării Românești, ca semn că acolo odihnește domnitorul acesteia. La inițiativa fostului Patriarh al României Miron Cristea, în anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților Împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus în Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujbă de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune, în cadrul căreia sicriul cu cinstitele oseminte a fost purtat, în sunetele clopotelor bisericilor, de-
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
aparținând formațiunii de la Cioaca Borii. Acest amfiteatru, una dintre cele mai spectaculoase deschideri de-a lungul Defileului Dunării, ne duce cu gândul la celebrele amfiteatre romane. De pe treptele lui se pot admira apele liniștite ale lacului de acumulare, localitatea Svinița (strămutată în totalitate), vestigiile caselor cu arhitectură tradițională de influență sârbească și ale bisericii din vechiul sat. În crăpăturile stâncilor deschise de capriciile vremii și-au găsit adăpost o seamă de plante rare, de un colorit miraculos, unele întâlnite doar în
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Porțile de Fier prezintă o importanță deosebită. Înainte de a urca pe aceste poteci, recomandăm turiștilor să viziteze comuna Dubova, localitate specifică clisurii dunărene. După amenajarea lacului de acumulare, nivelul Dunării s-a ridicat cu 25-30 m. Comuna Dubova a fost strămutată parțial. Partea veche, nestrămutată, este bogată în case cu arhitectură tradițională, mori cu ciutură. Asupra originii morilor de apă în spațiul carpatic s-a emis atât ipoteza pătrunderii lor aici din zona mediteraneană, după cucerirea Daciei de către romani, cât și
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
De atunci nu mai scriu nici eu muzica care mi-a creat cândva o anume carieră, m-a făcut cunoscut și solicitat pe tot globul pământesc. Din acest triunghi creativ, a rămas doar o singură - bară - în care s-a strămutat pentru totdeauna memoria anilor petrecuți împreună. În mine s-au adunat sclipirile astrale ce le-am cules de la acești mari artiști și le-am împletit împrerună într-o cunună de diamante, pe care noi am pus-o pe capul neamului
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413132144.html [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
atârnând de gâturile lor chiar și când copiii se joacă de-a leapșa cu mine în parcul înverzit. Pisica noastră neștiutoare căci linge ploaie cesiană de pe blana sa udă. Chiar dacă unii locuitori vor să se refugieze, ei nu se pot strămuta niciunde, neavând nici servicii, nici case în altă parte, exceptând Fortunonezul. Deși oficialitățile spun “Refugiați-vă din orășelul vostru!”, țăranii bătrâni refuză, că vor să rămână, liniștiți, în orășelul lor natal, Fortunonez. Țăranii bătrâni, asemeni copacilor, au rădăcini groase adânc
CINCIARE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1426109580.html [Corola-blog/BlogPost/343265_a_344594]
-
ziua ta Și aș vrea de se poate De la înălțimea vârstei ce împlinești Aș vrea să gândești! Mâine e ziua ta, Suflet ești desigur și tu. Învăța deci să spui NU! Nu poți răzbi singur împotriva tuturor! Chiar nu poți strămuta acest brav popor: Os din OSUL lui ești și tu! Mâine e ziua ta și aș vrea Pentru o clipă în urma să privești Și să te întrebi CINE EȘTI? NU, nu ești un ZEU, domnul meu! Nu ești nemuritor! Dar
LA MULTI ANI POPOR NECAJIT SI OROPSIT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_popor_necajit_si_oropsit_.html [Corola-blog/BlogPost/348707_a_350036]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > ELENA BUICĂ - POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAȚI DIN ȚARA LOR (I) Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului 1. MIORIȚA - Buni, a venit seara, a șoptit Mara cu ochii țintă ațintiți spre bunica ei. Vrei să mai mergem și
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
poveste mai lungă. Stai să-mi trag sufletul de obosită ce sunt și am să-ți povestesc mai pe îndelete. Eu locuiesc cu surioarele mele, într-un stup așezat în curtea din spatele unei case locuite de o familie de români strămutați în Canada. Împreună cu toți ai casei duceam o viață frumoasă dacă n-ar fi fost să se împlinească un blestem. Stăpânul casei, Gigi, născut în România, purta cu el o povară de mic copil, un blestem. A treia zi după ce
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
lucrurile la loc, tot lene se cheamă că este? - Te las să te gândești. Acum închide ochișorii și mâine să îmi dai răspunsul. Somn ușor! Elena BUICĂ-Buni Pickering, Toronto,Canada 15 februarie 2013 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAȚI DIN ȚARA LOR (I) / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 780, Anul III, 18 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
a admira porțile maramuresene și casele din lemn, noi participanții ne-am oprit la Biserica din lemn din zona Josani (Căeni) , care a fost ridicată din lemn de stejar în anul 1663 (fost mânăstire situată la 2 Km, apoi biserica strămutată în locul actual) cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice din România. La început această biserică a fost mai mică decât acum, dar a fost mărită cu 3 m spre nord și I s-a adăugat un
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
a specificului etnografic al acestei localități trebuie avută în vedere și componența ei etnică unde pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
XI. LUMINA LUNII, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017. LUMINA LUNII autor, Bertoni D Albert Luna oglindește-n apa Lacului de sus, din munți Iar sub apă este groapa Unde vreau să mă strămuți După ce-oi închide ochii Tu să vii să mă săruți Și încet să te apropii Șoaptele să îmi asculți La toate le ești regină: Mie, munților, pădurii... Numai prin a ta lumină Vine ceasul izbăvirii. Și rămas fără suflare
DANIEL BERTONI ALBERT by http://confluente.ro/articole/daniel_bertoni_albert/canal [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
de hotărnicie de popa Gheorghe Ghițul, ce au fost luat astă vară să le cerceteze sămnele moșii ce le au în hotarul Săverineștii. Și cerând ei prin judecată a li să face îndreptare, ca nu după vreme să li să strămute partea lor ce o au din vechime de către alți moșneni. Cercetându-le cărțile ce au, s-au văzut o carte de hotărnicie de la 24 de boieri, cu sumă mai mică de stânjeni, partea lor. S-au văzut și alte cîrți
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
au avut pânî acum cu subscrișii la niciuna n-au pretenderisit că ar fi lipsind din stânjenii lor, ci numai fiind pă râul Govodărvii trăitori, în lungu moșii Steleștilor. Cerea să intre și ei cu parte în pârâu și să strămute pe numiții în părțile lor. Și fiind fără de cale cererea lor, nu li s-au dat ascultare de la judecăți ci au rămas să-și ție fieștecare stânjenii lor-pe unde li s-au dat de la hotărnicii și numai măcar ce este
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
5 milioane și trăiesc aici, alături de români, și ruteni, bulgari, germani, ruși, evrei greci. Românii, încă din secolul al XVIII-lea, treceau dincolo de Nistru, unde se uneau cu cazacii în lupta lor împotriva hoardelor barbare. De aici, ei au fost strămutați de ruși în ținuturi îndepărtate, cu scopul de a-i deznaționaliza. În Ecaterinoslav, Podolia, Caucazia, Siberia, există și acum sate întregi de români. Mihai Eminescu scria, în iunie 1878, un articol în ziarul „Timpul”, intitulat „România în luptă cu panslavismul
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]