955 matches
-
prima căsătorie 4 copii, trei băieți și o fată, mama lor murise; de acum cu mine număram cinci copii. Mama ne punea ciorbă într-un vas mare din care mâncam toți, erau cinci linguri din lemn care luau odată din strachină, eu eram mai lent, apoi când am văzut că rămân nemâncat, dacă nu mă învrednicesc să plimb mai repede lingura de la strachină la gură, am băgat tupeul la înaintare și devenisem cel mai vrednic, așa de vrednic că Ion mereu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
ciorbă într-un vas mare din care mâncam toți, erau cinci linguri din lemn care luau odată din strachină, eu eram mai lent, apoi când am văzut că rămân nemâncat, dacă nu mă învrednicesc să plimb mai repede lingura de la strachină la gură, am băgat tupeul la înaintare și devenisem cel mai vrednic, așa de vrednic că Ion mereu mă apostrofa : ”mai ușor mă că nu ești singur la masă!” Când făcea tocăniță, punea câteva linguri cu mâncare în strachina în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
de la strachină la gură, am băgat tupeul la înaintare și devenisem cel mai vrednic, așa de vrednic că Ion mereu mă apostrofa : ”mai ușor mă că nu ești singur la masă!” Când făcea tocăniță, punea câteva linguri cu mâncare în strachina în care fusese ciorba, apoi noi luam mămăligă în mână, o frământam până ce făceam un fel de cârnat mai mic, cu vârful acestui cârnat-mămăligă întingeam în tocăniță. Doar murdăream mămăliga cu tocăniță, dacă vreunul ar fi lățit vărful cilindrului să
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
i-am pus acest nume pentru ca să fie relevant. Cât de bine sunt primite preparatele istroromâne? Foarte, foarte bine. Lumea este interesată, mai ales personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
șezi cumetre!” - capra spuse / Dupăce-ntâi ea îi aduse Scaunul care l-a turnat / Din ceară și l-a așezat Deasupra, chiar pe rogojina / De peste groapa cu pricina. „Ia și mănâncă, te rog eu, / Din ce ne dete Dumnezeu!” Sarmale-n strachină a pus / Și lupului i le-a adus. Lupul le-a înghițit pe toate - / Gogâlț, gogâlț - nemestecate. „Cumătră, Domnul să îi ierte / Pe cei plecați! Bine sunt fierte Și tare bune le-ai făcut / Sarmalele. Chiar mi-au plăcut!” Deodată
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
doamna. — Cred - zise Metodiu șovăind - că dumneavoastră sunteți cea mai în măsură să cunoașteți acest lucru. — Știu eu?... - zise doamna. E posibil... Dar, preacuvioase, eu am stat mereu atât de retrasă încât nu țin minte să fi călcat vreodată în străchini. — Nu e vorba de a călca în străchini - plecă Metodiu cu finețe privirea. E vorba de a aranja străchinile în așa fel încât, la momentul potrivit, soțul dumneavoastră și cu dumneavoastră înșivă să vă puteți înfrupta cu cumpătare din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cea mai în măsură să cunoașteți acest lucru. — Știu eu?... - zise doamna. E posibil... Dar, preacuvioase, eu am stat mereu atât de retrasă încât nu țin minte să fi călcat vreodată în străchini. — Nu e vorba de a călca în străchini - plecă Metodiu cu finețe privirea. E vorba de a aranja străchinile în așa fel încât, la momentul potrivit, soțul dumneavoastră și cu dumneavoastră înșivă să vă puteți înfrupta cu cumpătare din ele. — Preacuvioase dragă, - suspină doamna Potoțki - eu toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doamna. E posibil... Dar, preacuvioase, eu am stat mereu atât de retrasă încât nu țin minte să fi călcat vreodată în străchini. — Nu e vorba de a călca în străchini - plecă Metodiu cu finețe privirea. E vorba de a aranja străchinile în așa fel încât, la momentul potrivit, soțul dumneavoastră și cu dumneavoastră înșivă să vă puteți înfrupta cu cumpătare din ele. — Preacuvioase dragă, - suspină doamna Potoțki - eu toată viața am aranjat străchinile astea, dar n-a venit nimeni să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu finețe privirea. E vorba de a aranja străchinile în așa fel încât, la momentul potrivit, soțul dumneavoastră și cu dumneavoastră înșivă să vă puteți înfrupta cu cumpătare din ele. — Preacuvioase dragă, - suspină doamna Potoțki - eu toată viața am aranjat străchinile astea, dar n-a venit nimeni să vadă ce-i în ele sau măcar să le calce. — Nimeni? - se uimi Metodiu. Dar soțul dumneavoastră? — Potoțki? - dădu din mână a lehamite doamna. Iubea prea mult caii. Continuând alegoria cu străchinile, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am aranjat străchinile astea, dar n-a venit nimeni să vadă ce-i în ele sau măcar să le calce. — Nimeni? - se uimi Metodiu. Dar soțul dumneavoastră? — Potoțki? - dădu din mână a lehamite doamna. Iubea prea mult caii. Continuând alegoria cu străchinile, vreau să spun că, tot așteptându-l să se întoarcă din bătălii, mă pregăteam, îmi aranjam, cum se zice, străchinile și când venea în sfârșit, intra nervos și zicea: „Cine dracu’ a pus străchinile astea aici?”. Apoi sforăia până dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se uimi Metodiu. Dar soțul dumneavoastră? — Potoțki? - dădu din mână a lehamite doamna. Iubea prea mult caii. Continuând alegoria cu străchinile, vreau să spun că, tot așteptându-l să se întoarcă din bătălii, mă pregăteam, îmi aranjam, cum se zice, străchinile și când venea în sfârșit, intra nervos și zicea: „Cine dracu’ a pus străchinile astea aici?”. Apoi sforăia până dimineața. — Bine - spuse Metodiu - dar atunci cine e tatăl fiului dumneavoastră? — Asta mă întreb și eu - spuse ea visătoare. O fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prea mult caii. Continuând alegoria cu străchinile, vreau să spun că, tot așteptându-l să se întoarcă din bătălii, mă pregăteam, îmi aranjam, cum se zice, străchinile și când venea în sfârșit, intra nervos și zicea: „Cine dracu’ a pus străchinile astea aici?”. Apoi sforăia până dimineața. — Bine - spuse Metodiu - dar atunci cine e tatăl fiului dumneavoastră? — Asta mă întreb și eu - spuse ea visătoare. O fi vreun zburător. — Ei, zburător - făcu Metodiu. Zburătorii vin la tinerele fete, nu la neveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ziua, numai gura nu vi se oprește un minuțel! La studiu cu voi! La studiu și la muncă, fiindcă asta v-a făcut oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
făcut oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu și-și scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sute de femei. Era total nepregătit. Visul îl luă, cum se zice, ca din oală. La trezie, în viața de zi cu zi, nu acordase niciodată prea multă însemnătate siluetelor în fuste, socotind femeia un lucru normal, simplu, precum câinele, strachina sau orizontul. Nu înțelegea cum pot face unii pasiuni pustiitoare pentru o pereche de ochi, cum sunt în stare să se omoare în duel pentru două gropi în obraz, iar alții cum bolesc după rotunjimi zărite o clipă, printr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zise - grăi Radu Stoenescu-Balcâzu - faceți-mi bucuria de a pofti colea în cerdac un răgaz de vreme, până nevrednicele slugi vor prinde niscaiva curcani și bouri, să putem prânzi. în cerdac, pe o masă rotundă din stejar de Borzești, adăstau străchini cu apă călduță pentru ca boierii să-și spele degetele și ghiulurile de praful drumului. în spatele jilțurilor galbene de nuiele așteptau cu ștergare albe de cânepă slujnicuțe tinere de 16-17 ani. După ce oaspeții își clătiră degetele și ghiulurile, gazda bătu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care a fost a preotului Antohi). Olăritul n-a mai fost practicat de localnici, fie că nu era rentabil, fie că era concurat de meșteri olari mai pricepuți ca cei din Răchitoasa 59, care veneau cu carele încărcate cu oale, străchini, căni, pe care le schimbau pe cereale. Se opreau la răspânătii și își strigau marfa: oale-e-e, hai la oale! Și lumea venea (femeile) cu traista plină de boabe. Rar se dădea și pe bani. Apoi n-au mai venit nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă. La răsărit era o mică bancă pe care stătea cofa cu apă și 2-3 străchini și în urmă un pat de lemn, portativ. Aici erau două ferestre, iar deasupra ferestrelor trei icoane. Pe patul portativ dormea tata singur. În fundul camerei din stânga era o masă de lemn, la apusă un pat mai lat, lângă perete vis-a-visă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un alt mod de manifestare a spiritului de competiție Preocuparea pentru educația fizică și sport
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice o bucată de brânză la demnitatea de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a istoriei, să recurgă la coarne și la silogism pentru a-și bate joc de practicile logiciene ale Marelui Dușman, să-și pună în picioare mănuși de box sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cale. Prilej cu care aflară că nava transporta cherestea, destul de ciudat ambalată în lăzi cu însemne indescifrabile. Mai pe la prânz când tocmai luau hotărârea să se arunce în mare fură invitați la masă, unde criminalul de serviciu le aruncă o strachină cu ceva. Ceva-ul era mai puțin aspectuos decât o vomă de câine dar, având în vedere foamea năprasnică, li s-a părut o bunătate. Mai ales că, după masă, a urmat programul de vopsire al navei, o chestie care
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
la picior. Bătăile și scandalurile au pornit abia după ce mirele a constatat starea de integritate a prințesei, care nu era. Apoi au pornit negocierile, dar înălțimea sa nu le-a mai apucat, întrucât s-a prăvălit cu capul într-o strachină și așa a rămas. Decesul a fost constatat abia când ducele, nervos, i-a pus o sabie în gât, iar el nu a avut nici o ripostă. Normal, împărăteasa l-a scuipat pe duce drept în ochi și s-a apucat
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
pierderile inerente, concluzia pe care o tragem și în acest prag de an nou este totuși cea cu un plus adăugat în final. Oful cel mare rămâne ca un blestem pe noi românii, politica noastră care pare mereu călcând în străchini. Dar, până la urmă, dacă românul încă își mai poate trage sufletul, își face și el nădejde de mai bine. Și acest bine își face loc parcă discret. Cu tot oful, dacă ajungi în țară după 2-3 ani, se văd mai
2014 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363855_a_365184]
-
puțin, pornind de la vatra de pământ, până la coloanele impetuoase ale Universității, nu am mai regăsit pâinea sufletească a acestei filozofii. Câți frați sunteți? Nouă! Mâncam la două mese, cei mici la o masă rotundă, joasă, de multe ori din aceeași strachină, cu linguri de lemn. Pe măsură ce creșteam, mergeam la masa adulților. În familia noastră mai erau și doi bunici. Deci, în total eram treisprezece persoane, la două mese. Au trecut anii. Parcă ieri eram la casa părintească - eu sunt născut în
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]