208 matches
-
trăsurii regale. În jurul Regelui o strălucită escortă de generali și de ofițeri superiori călări. După serviciul divin oficiat la Mitropolie, care a fost ceremonia încoronării, a urmat defileul din sala Tronului. La plecarea de la Cotroceni, cortegiul a urmat Calea Griviței, Victoriei, stradele Lipscani, Șelari, Rahova și Bibescu-Vodă; la întoarcere, același parcurs până la Palatul Regal din Calea Victoriei. La Mitropolie, după oficierea serviciului divin, primul minstru a prezentat regelui actul încoronării, pe care l-a semnat dimpreună cu prințul Leopold. La Palatul din Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
neașteptată și Augustă vizită, și Regele a binevoit a se întreține în modul cel mai afabil cu mulți dintre acești reprezentanți și, mai ales, cu acei ai numeroasei și muncitoarei clase agricole. Seara, toată Capitala era splendid iluminată, astfel că stradele principale, fiind dată și animațiunea nemaipomenită a lor, păreau un imens salon. La 9 ore două trăsuri à la Daumont în cari au luat loc, în cea dântâi, M.S. Regele cu principele Ferdinand, în cea d-a doua M.S. Regina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Parcă aș fi preferat să iau eu decizia asta mai conștient. Dar e adevărat că, dacă nu mergeam în clinică, nu cunoșteam niciodată poporul român, căci noi, în familie, eram foarte izolați și crescuți sub o cupolă protectoare, acolo, pe stradela SĂrărie, în casa Stere. Deci închipuiți-vă o casă din aia boierească, veche, complet izolată față de stradă pe trei laturi și pe-a patra latură erau parcul nostru cu arbori seculari și grădina noastră... Bun, întâlneai copii la școală sau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
orașe am fost mai norocos. Grăbit, mi-am notat acum numai adresele, fără să mă uit și la „programele” acestor așezăminte trecute în pliantele pe care le-am primit de la organizatori. Renunț să mai merg la Muzeul lui Dostoievski, din stradela Kuznechnîi. Mi-e frică să nu găsesc aceeași inscripție-ghilotină. Deși în mare parte ratat, periplul meu „literar-muzeistic” mi-a lăsat totuși senzația că „am văzut”, că „pot depune mărturie”... VASILE GÂRNEȚ: O discuție, „Literatura în căutarea contemporaneității: limbă, tradiție și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de biserici, una mai frumoasă decât alta; unele se ruinează, altele s-au ruinat. La catedrală tezaur de obiecte ale cultului catolic. Zidurile cetății împrejmuiesc până sus pe culme locul, cu fortificații și cetățui până în piscuri din vremea Bizanțului. Piață, stradele etc. ca la Raguza. Peisagiul măreț între munți impunători. În drumul de lângă Herțegnovi, am trecut pe lângă Perast "Orașul mort", cu insula morților a lui Böklin, țintirim și biserică între chiparoși și alături o insulă ridicată în mare de marinarii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate lucrările necesare pentru curățirea Prutului. După cum afirma marele istoric, în ședința Consiliului județului Fălciu din 4 noiembrie 1866, „orașul Huși până astăzi se află fără șosele [...] Din toate orașele României, va mai fi încă mulți ani cu noroiul pe stradele sale până la genunchi”. Totodată, pentru întreținerea și îmbunătățirea căilor comunale existente în județul Fălciu, Consiliile comunale vor cere locuitorilor comunelor două zile de muncă pe an (cu brațele de la locuitorii fără vite, iar de la cei cu vite câte un atelaj
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plimbă nesupărați de nimeni turme întregi de câini vagabonzi, iar porcii, pe de altă parte completează garnitura. Este adevărat că simpatisăm toți pentru protecția animalelor, dar credem că fie-care proprietar trebuie să-și strângă animalul acasă la el nu pe stradele orașului. Să sperăm că cei în drept se vor gândi a lua măsuri cel puțin în timpul căldurilor”. Serviciul de salubrizare era, dar, vorba lui I. L. Caragiale, lipsea... cu desăvârșire, dacă luăm seamă la opinia primarului: „un serviciu de curățenie al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șoarec face roți fantastice în zare, Iară eu nu uit nici astăzi asfințitul cel de soare. IV Când am plecat ca prefect la Dorohoi, părintele meu mi-a dăruit un echipaj complect: trăsură, cai, hamuri și bici. Făceam figură pe stradele orașului cu caii mei cei murgi 70, cu coame rotate, care, când se întindeau la trap, păreau că înoată, mânați de un viziteu chipeș ce părea înfipt pe capră. Tânăr cum eram, cu o față nu tocmai respingătoare, cu mustețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zilei și o "Doină", cu muzica de Mezetti, firește, și versurile de autorii textului, doină, pe care o cântă Făt-Frumos, unul din eroii piesei, în nu mai știu ce împrejurare. (Fotogr. Nestor Heck, Iași) Pag. 201. Turnul Golia, văzut din stradela Golia. (Foto-Regal) Pag. 205. Muzeul de istorie naturală, așezat în str. I. C. Brătianu. Interesantă prin aspectul său, clădirea aceasta e un model de casă boierească de la sfârșitul secolului al 18-lea, cum au fost și mai sunt încă atâtea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
După primele clase primare urmate la Iași, la Școala primară din strada Lascăr Catargi (19191922), astăzi Școala „Mihail Kogălniceanu“ (pe frontispicul căreia se află o plăcuță pe care scrie că marele cercetător a fost elev aici), s-a născut pe stradela Sărărie, și-a continuat studiile la Liceul „B.P. Hasdeu“ („Al. Hasdeu“ din acea vreme) din Buzău și Facultatea de Medicină din București, unde, în 1940, și-a susțiut teza de doctorat: Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie și fiziologie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba” <endnote id="(322, p. 222 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Ten- siunea antisemită era, În Moldova acelor zile, extrem de ridicată. În preajma acestor tulburări, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
observă la ele cam aceleași calități ca ale celor din centrul și estul Europei : „Femeile evreice din acest oraș nu sunt de loc urâte - scrie Nenițescu În 1895, În urma unei călătorii prin țările balcanice - și nu rar se Întâlnesc pe stradele Salonicului evreice În adevăr frumoase, Îmbrăcate În haine tăiete și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai multe culori” <endnote id="(258, p. 576
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba. Așa că comanda militară amenință pe soldați cu 25 de lovituri de harapnic, de ar mai maltrata pe evrei sub orice pretext și se văzu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I de pe tronul Înaintașilor săi și trimiterea acestuia În exil, a permis noilor stăpâni instalarea În fostul Palat regal dar și În celelalte locații ale vechiului regim. O altă mare „grijă” a fost aceea a schimbării numelor străzilor, bulevardelor, aleilor, stradelelor, parcurilor, etc. dar și a morilor, preselor de ulei, daracelor și a cine mai știe ce alte „Întreprinderi” private ce fuseseră trecute În proprietatea statului fără nicio despăgubire, conform Legii 119/11 iunie 1948. În anul 1964, distanțarea comuniștilor români
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că îmi este îngăduit ca, neînvățat în teologie, să-l preamăresc pentru că a dat înțeles uman dumnezeirii. Probleme și personaje pe strada Speranței Nu știu cum am ajuns astăzi pe strada Speranței; poate "din distracție", cum se spune; este de fapt o stradelă cu zece case, de existența căreia nu-mi aduc aminte să fi știut. Dar câte speranțe pe care le-am uitat vor fi fost și câte străzi numite "Speranței" vor fi existând în geografia poetică a țării noastre... Așadar, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fragmentate de distra teribil, mai ales urmărind nedumerirea celor de față care "se prindeau" mai ușor decât ne imaginasem noi. Erau dialoguri scurte, șoptite: "Melodiei, 16, atenție, intrarea scârțâie!" șopteam, de exemplu. Sau, un bilețel: "numai la miezul nopții (strict), stradela Imaginației, cheia în cutia poștală, aduci "șampania"". Sau: "duminică, la unsprezece, suni de trei ori, pauză, repeți"... Sau: "tot acolo, la baba vrăjitoare, cu motanul negru; duci două gutui coapte"... Sau: "ca pe Plăcintari, cu rândul, în același pat"... Sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
unele ore sau de la profesorii antipatici și rătăceam până târziu, până se făcea noaptea. Alteori luam drumul mahalalelor: atunci a început dragostea mea pentru grădinile ascunse după garduri vechi. Am descoperit străzi cu nume ciudate: "Semnului", "Fericirii", "Disperarea de jos" (!!), "Stradela Cublondine" (exact așa!!!) și ne amețeau poveștile pe care le inventam. Târziu am aflat că stradela "Cublondine" era o eroare (foarte ispititoare, dar o eroare de transcriere), de fapt era "strada Amandinei". Când ne întorceam din "aventură", neapărat urcam un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
drumul mahalalelor: atunci a început dragostea mea pentru grădinile ascunse după garduri vechi. Am descoperit străzi cu nume ciudate: "Semnului", "Fericirii", "Disperarea de jos" (!!), "Stradela Cublondine" (exact așa!!!) și ne amețeau poveștile pe care le inventam. Târziu am aflat că stradela "Cublondine" era o eroare (foarte ispititoare, dar o eroare de transcriere), de fapt era "strada Amandinei". Când ne întorceam din "aventură", neapărat urcam un deal, la o casă veche unde locuiau iubitele noastre. Erau acolo în gazdă două studente pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
calul și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere prin stradele mărginașe se răspândea teroarea. Căci, dacă întâlnea vreun adversar sau pe unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea ochiul Ilie Geambașu. Trebuia s-o aibă cu orice preț. Viola
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiindcă nici nu intra în mijloacele mele ca, la vârsta de 15 ani, să-l fi cunoscut pe tot; afară de asta, o amănunțire prea mare nici n-ar fi interesantă. Mă voi mărgini, dar, a vorbi numai de cartierul și stradele centrale, cât și de marile lucrări edilitare realizate în cursul vremurilor. Am spus mai sus că Dâmbovița nu era nici canalizată, nici rectificată pe vremea aceea. Puțin adâncă, șerpuind într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al Academiei între Calea Victoriei și strada Colței.98 112 bucureștii de altădată 96. Lista premianților și discursul generalului Florescu sunt reproduse de Bacalbașa după: TRC
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcea numai duminicile, generalul Florescu vine în persoană ca să vadă progresele realizate. Se oprește în fața mea, îmi comandă: arma la mână, apoi îmi cere ca, în această poziție, să fac trei pași înainte. Duminica viitoare facem un marș militar pe stradele Capitalei, cu puștile și cu muzica în frunte. Am coborât strada Mihai-Vodă, am trecut pe Podul Mogoșoaiei, strada Carol, strada Craiovei (actuala Rahovei) și ne-am oprit pe câmpia de la Filaret. După câteva exerciții ne am înapoiat. Pe vremea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe. La 26 aprilie, ziarele anunță cu litere groase că turcii bombardează din Vidin Calafatul. Ghiulele cad în Dunăre. Tunurile românești au început a răspunde.43 Edițiile ziarelor sunt smulse de trecători, stradele sunt pline de public, emoția este fără putință de a fi descrisă. La 26 aprilie cele dintâi trupe rusești ajung în gara Târgoviștei (azi Gara de Nord) și încep să se îndrepte în grabă către Giurgiu.44 344 bucureștii de altădată 41
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
splendid pavoazat. Toate ferestrele, pe Calea Târgoviștei, Calea Mogoșoaiei, strada Lipscani erau împodobite cu drapele cu culori românești si ruse“ etc. - ROM., an. XXI, 28 mai 1877, p. 471). Își poate oricine închipui ce îmbulzeală de lume era pe toate stradele. Calea Griviței de astăzi, strada Târgoviștei de atunci, ca și Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) erau pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]